Foaia poporului, 1907 (Anul 15, nr. 1-52)
1907-09-15 / nr. 36
!*#f, 466 FOAIA POPORULUI gură fată, ps Iulia, poeta de valoare, stinsă in floarea vieţii. Haşdău a murit în vârstă de 71 de ani. înmormântarea îi s’a făcut Luni, în 9 Sept. c. în cimiterul Belu din Bucureşti, fiind de foi mai mulţi profesori universitari, gazetari şi un public numeros. Au vorbit dnii Onciu din partea Academiei şi I. Bărbulescu din partea universităţii. Kogălniceanu despre răscoală şi reforme. Cum ştim vrednicul fruntaş din România şi marele prietin al ţăranului obidit, dl. Vasile Kogălniceanu, fiind bănuit, că a pus la cale răscoalele ţărăneşti, a fost prins şi ţinut în robie vre-o patru luni. El a fost eliberat în urma actului de agraţiare al regelui Carol. Zilele trecute dl Kogălniceanu a spus unui gazetar deja marea foaie nemţească »Vossische Zeitung« următoarele cu privire la răscoalele ţăranilor şi la reformele, ce au să se facă. »Răscoala din primăvara aceasta, — zice dl Kogălniceanu — a fost ca explozia unui butoiu cu praf de puşcă, în care a căzut o scânteie. De o organizare a răscoalei nici vorbă n’a fost Izbucnirea unor nemulţumiri locale într’un judeţ oarecare al Moldovei a fost de ajuns, pentru ca focul răzvrătirei, care mocnia In sufletul Intregei populaţiuni ţărăneşti, să se răspândească ca repeziciunea fulgerului şi focul s’a oprit abia acolo, unde i s’a opus toată puterea forţei armate. In timpul răscoalei ţăranii au dat dovadă de un curaj şi şi de o putere de sacrificiu, cari te împacă cu ororile comise şi dovedesc că în sufletul ţăranului român există un simbure de bărbăţie şi conştiinţă de sine, cari conţin în sine cele mai bune speranţe pentru viitor. Ţăranii noştri au devenit conştienţi de situaţiunea mizerabilă în care i-au adus apăsarea şi explorarea seculară şi lipsa de drepturi,in care trăiesc. Dacă şi acum nu s’ar face nimic pentru a le îndrepta situaţia, desperarea lor va izbucni în mod mult mai îngrozitor şi steagul răsvrătirei va fi purtat în strigătul de »Trăiască Regele!« din sat in sat*. La întrebarea, cam sânt revindecările partidului ţărănesc in chestia agrară, dl Kogălniceanu a răspuns: »Deocamdată nu voim altceva decât ceea ce posedă chiar acum ţăranii români în Transilvania. In primul rând voim să se înfiinţeze fânaţe şi păşuni comunale, precum şi păduri comunale, pentru ca ţăranul să nu fie în discreţia marilor proprietari şi arendaşi. Apoi mai voim întăriea şi înmulţirea proprietăţii ţărăneşti şi aceasta nu numai din motive sociale, ci şi din motive naţionale. Ţăranul român, în deosăbire de boer, sa arătat întotdeauna ca cel mai sigur păstrător al existenţei noastre naţonale. Cea mai bună dovadă pentru aceasta o avem în Transilvania, or,de mulţumită desvoltărei sănătoase a stărei ţărăneşti, poporul românesc, cu toate persecuţiunile, nu progresează în continuu numai economiceşte şi din punctul de vedere cultural, ci şi din cel naţional. Aceleaşi garanţii ale unei desvoltări sănătoase trebue create şi în regatul României, unde marea mulţime a poporaţiunei ţărăneşti e ţinută în starea cea mai rea de înapoiare, cu toate formele democratice exterioare.« Un circular. Am amintit, că de prefect al judeţului Argeş a fost numit dl Nicolae Brânzău, un ardelean de ai noştri, absolvent al şcolilor din Blaj şi acum advocat în România. Noul prefect a dat un circular către derogatorii din judeţ, în care le arată terenul de lucru, li avizează la împlinirea conscienţioasă a deregătoriei lor, poruncindu-le să aplice legile fără părtinire, oprindu i de-a primi daruri etc. »Orice deregător, — să zice în circular — care să va dovedi, că mai cere sau că primeşte bacşişuri ori daruri pentru un serviciu datorit legalmente, îl voia destitui şi îl voiu da judecăţii conform art. 244 c. p. pentru a-şi lua pedeapsa cuvenită. Fiind ,n curând începe anul şcolar, poruncesc primarilor, să se îngrijească, ca şcoala statului să fie bine curăţită, reparată şi înzestrată cu tot mobilierul şcolar şi deschisă la timp. Promite apoi, că va da tot ajutorul, ca şcoalele să fie puse în stare bună. Mai departe zice: »In unele sate s’au produs turburări din pricină, că sătenii nu au avut cui să şi spună plângerile şi chiar dacă au găsit cui să le spună, nu au fost ascultaţi şi nevoile lor cercetate. Avem toată bunăvoinţa şi răbdarea de a asculta plângerile întemeiate ale tuturor şi a se satisface în limitele legii şi puterii noastre. De aceea, vrem să cunoaştem pe cât posibil chiar personal toate plângerile îndreptate în contra hatârurilor, a nedreptăţilor, a neglijenţilor sau a abaterilor dela lege, sau dela datorie a oricărui primar, secretar, învăţător, preot sau alt funcţionar din tot cuprinsul judeţului«. Mult bine să va face poporaţiunii, dacă se vor îndeplini cele cuprinse în circularul dlui prefect Brânzea, pe care D zău, — cum z ce vorba — »la pus chiar la locul său.« Urez din România. In România Începea să prăsi din an în an tot mai mult urez. S’a văzut aceasta acum, în portul bulgar Varna, unde în luna Iulie a fost o vie mişcare în negoţul cu urez. Pe când pănă acum sosea urtzul de obiceiu din Triest, Fiume şi Genua, anul acesta s’a adus bama mult orez din România şi de calitate bună. Preţul orezului român a fost 32 50—33,50 lei de matametrică, cu bani gara. tura română şi cultura poporului român să convoacă la Adunarea generală ordinară în Bistriţa, în zilele de 21 şi 22 Septemvrie st. n. 1907. Programul adunării este: Şedinţa I. Sâmbătă la 21 Sept. st. n. la orele ni a. m. Ordinea de zi: 1. Deschiderea adunării generale. 2. înscrierea delegaţilor prezenţi. 3. Raportul general al comitetului central. 4. Alegerea comisiunilor pentru: a) examinarea raportului general ; b) cenzurarea socotelilor anului 1906 și a proiectului de budget pentru anul 1908; c) înscrierea membrilor. 5. Prezentarea eventualelor propuneri.*) Şedinţa II. Duminecă la 22 Sept. st. n, orele 10 a. m. 1. Rapoartele comisiunilor. 2. Alegerea comitetului central, a prezidentului şi a vice-prezidentului. 3. Fxarea locului pentru adunarea generală din 1908. 4. Dispoziţiuni pentru verificarea procesului-verbal. 5. închiderea adunării generale. La orele 4 d. a. şedinţa festivă a secţiunilor ştiinţifice-literare şi conferinţe publice, ţinute de dnii Gr. Pletosu şi Oct. Goga. Siiu, din şedinţa comitetului central al »Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român«, ţinută la 24—26 August 1907. Iosif Sterca Şuluţu Oct. C. Tîslănanu prezident, secretar. Serbări. Cu prilejul adunării să vor aranja — ca de obiceiul mai multe serbări culturale frumoase. Iată programul serbărilor : Vineri în 20 Septemvrie la orele 12 din zi va fi primirea comitetului central şi a oaspeţilor, la 8 ore, sala de cunoştinţă. Sâmbătă la 21 Sept liturgie la 9 ore, şedinţa I, la 11 ore In sala comitatului, la 1 oră d. a. banchet apoi petrecere poporală, seara teatru Bârsana. Duminecă In 22 Septemvrie şedinţa a II., dup'amiazi conferinţe literare, seara la 8 concert şi joc. Oaspeţii cari doresc să li se caute cvartire să se adreseze dlui George Curteanu, secretar la »Bistriţiana« In Bistriţa. * Ţăranii noştri din părţile Bistriţei sunt rugaţi să ia parte cât mai mulţi la adunare şi serbări, ca să tragă foloase pentru luminarea minţii şi să se adape din isvorul culturei româneşti. Prilejul este foarte bun, cu atât mai mult, că adunarea şi serbările să ţin in zi de sărbătoare, Sânta Măria-mică şi Dumineca ce urmează. *) Eventualele propuneri au să fie prezentate în scris prezidiului Asociaţiunii (in Sibiiu, str. Morii Nr. 6) cu 8 zile inainte de adunarea generală. Adunarea „Asociaţiunii“. Adunarea generală ordinară a »Asociaţiunii« să ţine anul acesta, cum am vestit mai de mult, la Bistriţa. Comitetul central o face cunoscut aceasta prin următoarea: CONVOCARE. In sensul celor 23 şi 26 din statute membri Asociaţiunii pentru litera Nr. 36