Foaia poporului, 1907 (Anul 15, nr. 1-52)

1907-09-15 / nr. 36

Pag. 470 FOAIA POPORULUI Nr. 36 Noutati.­­ Teatru românesc. Vrednicul no­stru artist teatral, Zaharie Bârsana ca trupa sa, continuă a da reprezentaţii prin oraşele şi orăşelele noastre. După reprezentaţia din Dej, cu prilejul adu­nării despărţământului »Asociaţiunii«, dl Bârsan a dat, In 7 şi 8 Sept­e, două reprezentaţii In Haţeg, apoi la Brad, Duminecă şi Luni, 15 şi 16 Septemvrie va da două reprezentaţii la Abrud, iar la 21 Septemvrie va fi In Bistriţa la adunarea generală a »Asociaţiunii«, îndemnăm şi sfătuim pe iubiţii no­ştri ţărani din apropierea locurilor, pe unde dă reprezentaţii dl Bârsan, să nu pre­gete a merge la câte o reprezentaţie, dela care cu bune şi frumoase lucruri să vor alege.* O crimă groaznică. In comuna Bărduţ (Bardocz, in Săcuime) s’a întâmplat un groaz­nic omon Feciorul Sugár Iános era amorezat foc in fata vecinului lor, uu Bálint Agnes, cu care însă părinţii lui, oameni cu stare, să aflu un mare duşmănie. Sugar voia să ia pe Agnes in căsătorie, dar părinţii nu şi au dat învoirea, ba îl ameninţau, că dacă o va lua fără voia lor, îl vor tăgădui din avere. După ce toate încercările au fost zădarnice, feciorul văzând că nu și poate ajunge scopul, în desperarea sa. Duminecă noaptea în 1 Septemvrie e. n. a omorât cu o săcure pe mamăsa, pe sora sa și pe o fiică a sorei-sale în etate de un an. După săvârşirea acestei fapte fioroasă s'a as­cuns prin păduri, unde n’a putut fi prins de jandarmi, iar în 3 Sep. în zori de zi s-a arun­cat înaintea trenului, ce mergea spre Braşov, care i-a tăiat trupul in bucăţi. Nenorocitul tânăr a lăsat o scrisoare, în care a scris cauza pentru ce a săvârşit această faptă. * A apărut: Abeedar ilustrat pentru clasa întâia primară, după metoda cuvintelor nor­male, de Iuliu Vuia, înv. dir. — Abedarul este aprobat de Consistorul din Arad. Preţul 40 bani.* Rescoală într o comună. Locuitorii comunei Kabola-Csărda din comit. Maramureş, înarmaţi cu coase, săbii, topoare şi drugi de fier au atacat pe negustorul de lemne Schrei­ber Hermann, care ven­ise în comună cu o comisie în afacerea composesoratului. In apropierea comunei să află o pădure, prin care trece un râuleţ, din care lucrătorii să prevăd cu apă de băut. Schreiber ar fi voit ca râuleţul să fie canalizat în altă parte, unde jupânul ar avea mai mult câştig cu expediarea lemnelor. Comisiunea aceasta ar fi avut să facă lui Schreiber pe voie. Poporul însă nu i-a dat voie şi strigând: Nu lăsăm să ne luaţi apa de băut ! — a atacat comisiunea şi pe Schreiber. Cei atacaţi atunci s’au înch­s în casa comunală. Ji­dele a telefonat îndată la Sighet după gendarmi, de unde au venit 28 de k­­ri în grabă mare. Sergentul de gendarmi a re­ușit să potolească răscoala fără să intervină cu armele, iar Schreiber a abzis de planul său. * Femeia nu trebue să urmeze băr­batului In America. Curia regească a adus “zilele trecute, intr un caz concret, hotărirea, că soţia nu e datoare să urmeze bărbatului, care şi-a transpus domiciliul în America. Prin urmare, bărbatul, care trăieşte în America, nu poate să intenteze soţiei sale divorţ pe baza a-lui 72 al legii matrimoniale. * La „Reuniunea sodalilor români din Sibiiu“, precum aflăm, să vor face pe la finea lunei Septemvrie, sau pe la începutul lui Octomvrie n. c., mari producţiuni din prilejul sărbării­­Jubileului de 40 ani ai existenţei Reuniunei. Intre altele în proiect sunt: o reprezentaţie teatrală în teatrul orăşenesc, un concert solemn în sala mare de la »Gesell­schaftshaus«, cu piese alese, banchet, petrecere cu joc etc. In studiu e farsa in 5 acte, de A. Kotzebue »Maliţiosul«, traducere de Ioan St. Ştuluţiu, prelucrată de un binevoitor al mese­riaşilor români. Părţile sunt împărţite între cele mai probate puteri de care dispune Re­uniunea. Programul sărbărilor să va anunţa la timp.* Un atentat — care nu s’a făcut. Săptămâna trecută s’au ţinut mari manevre în Carintia, la cari a fost de faţă şi M. Sa, făcându-şi intrarea în Klagenfurt, capitala Ca­­rintiei. Când M. Sa făcu cu acest prilej o primblare în trăsură, un om ar fi încercat un atentat asupra Maiest. Sale, rupând cordonul şi apropiindu se de trăsură cu bâta ridicată. Aşa au sunat primele veşti. In urmă s’a con­statat, că nimic nu-i adevărat din ştirile răs­pândite şi nu s’a încercat nici un atentat. * Vărsat negru. In Viena bântuie de câtăva vreme primejdiosul vărsat negru. De aceea şi începerea şcoalelor s’a amânat pe 1 Oct. c.* Adaos la Nr. de azi. La nr. de azi dăm un adaos despre cele mai folositoare şi practice maşini de economie ale fabricei Sá­muel Wagner din Sibiiu. Atragem atenţia cetitorilor asupra acestor maşini, cum şi asu­pra firmei, care literează tot felul de maşini şi unelte agricole, cele mai solide şi cu pre­ţuri ieftine.* Crişmele Închise. Nici o zi fără ceva lucru bun — aşa zice latinul. Ne pare bine, că în fiecare săptămână avem să anunţăm câte-o hotărîre—doue despre închiderea criş­­melor. Acum avem următoarele ştiri: Membrii comitetului comunal din Borşa (r. Cluj) au hotărît închiderea crişmelor în Dumineci şi sărbători. Din Seuca ni să scrie: Reprezentanţa co­munei Seuca (corn. Sălagiu) a hotărît, ca în Dumineci şi sărbători să fie închise crîşmele toată ziua. Onoare bravilor conducători ai comunei I* Iaponezi la noi Să nu gândiţi că chiar la noi în Ardeal au sosit la poni zi, ci aproape, în portul de mare al îmţ­ărăţiei noastre, la Tri'St. Doue nâi de războiu japoneze, Ciu­­cuba­ş Citeze, sub comanda admiralului Iuin, vizitând porturile Europei, au sosit acum la Triest. Autorităţile şi publicul au primit foarte prieteneşte pe japonezi. Când Iuin a făcut vi­zite prin oraş, a fost primit pe stradă cu stri­găte de »Barzai« (Să trăiască). * Roada viilor. Pe baza rapoartelor fă­cute de inspectorii viilor, ministerul de agri­cultură face cunoscută starea viilor şi roada, ce să aşteaptă în ţara întreagă. In ţinuturile noastre starea viilor este următoarea: In cercul Murăş Oşorheiului şi Şimleului din Sălagiu va fi roadă mijlocie. In cercul Miniş (Arad) nu­mai aşa să poate aştepta roadă de mijloc, dacă vremea va fi priincioasă viilor Roadă bună promit viile în cercul Aiudului şi Dicio- Sân-Mărtinului, adecă în partea cea mai mare a Ardealului. Preste tot, chiar şi unde roada va fi mai puţină, va fi calitatea bună, adecă va fi vin bun.* Regularea Mură­șului. Pentru regularea Murășului guvernul dădea 17.000 cor. pe an, însă suma aceasta era prea mică. La rugarea comunei Apatfalva ministrul a făgăduit acum 100 mii cor. așa că nu preste mult Murășul în partea din jos va fi navigabil. * O mare nenorocire de tren s’a întâm­plat în Galiţia, în apropiere de Lemberg. Trenul părăsise staţia Novo-Sjelec spre Bucaciovce, când maşina trenului a sărit de pe şine târăind după sine opt vagoane, dintre cari primele două au fost răsturnate şi au luat foc. Două vagoane au fost cu desăvârşire sfărâmate. Din patru cupee călătorii au sărit prin ferestre şi pe acoperiş. Dintre călătorii celui dintâiu vagon au fost trei morţi şi un student greu rănit. O uşi care s’a rupt a căzut preste un soldat, zdro­­bindu i picioarele. Cauza nenorocirii să zice, că este prea marea repeziciune, cu care a fost mânat trenul. * Caleaa ferată dintre Oşorheiu și Re­­ghinul-sfisesc (Deda) trece în stăpânirea sta­tului cu 1 Dec. c. Din aceea zi pe aceasta linie vor fi aceleași taxe, ca pe liniile ferate ale statului.* Mapă oprită. Foile ungurești scriu, că întemeietorii mișcării Gross-Österreich (Marea­ Austrie), au scos în tipar şi au răspândit prin Ungaria nordică o mapă a Austro-Ungariei, în care Ungaria e înfăţişată ca o provinţă (ţinut) a Austriei. Ministrul ung. de interne a oprit aceasta mapă în Ungaria. * Foc uriaş în Anvers. In oraşul Anvers din Belgia a isbucnit o mare grevă a munci­torilor. Săptămâna trecută apoi s’a iscat un foc în magazinele din portul oraşului, unde sunt grămădite mare mulţime de mărfuri. Focul a luat o întindere uriaşă şi paguba să urcă preste 3 milioane franci. Magazinele ard şi acuma. Focul a fost pus, şi să crede, că l-au pus greviştii. Capii greviştilor însă au­ declarat, că focul a fost pus de anarchişti streini. Poliţia a făcut numeroasă arestări. Greva continuă.* Zăpadă. Săptămâna trecută a nins pe munţii din Ungaria nordică ; muntele Tatra e acoperit cu zăpadă. Din Belgrad să scrie, că în Serbia în­treagă a căzut zăpadă, a nins şi în Belgrad. — Ninsoarea atât de timpurie poate să fie semnul unei toamne lungi şi călduroase. * Puşcaţi în teatru. Foaia din Bucureşti »Dimineaţa« povesteşte următoarea tristă în­tâmplare din orăşelul Slatina: Trupa teatraliştilor de sub conducerea d-lui P. Constantinescu juca Duminecă seara piesa »Horia, Cloşca şi Crişan« în teatrul din Slatina. La sfârşitul actului al 3-lea Horia omoară cu un foc de puşcă pe Iohann Vigand, şi Baja Miklós. Artistul P. Constantinescu, cel care juca pe Horia ridică arma şi ocheşte pe artistul Dumitrescu Jianu, cel care jucă pe Ioan Vigand, în pântece, ştiind că arma nu avea dec­ât o încărcătură slabă de iarbă de puşcă. Din nenorocire însă armurierul încăr­­case arma, îndopând-o cu hârtie, pentru ca detu­nătura să fie mai puternică. Artistul Dumitrescu Jianu e lovit în mâna dreaptă unde i­ s’a făcut o rană adâncă și cu strigătele «M’ai omorât!« cade pe spate. Totodată întră in scenă artistul F. Formescu ce juca pe Micloş Baja şi care era iarăși omorît de Horia. Artistul Constanti­nescu văzând nenorocirea ce să întâmplase, îngrozit de sângele ce ţişnea din mâna răni­tului ce căzuse la picoarele sale, perzându-şi mintea ia din nou arma la ochi, ţinteşte drept în faţă pe artistul Fabian Formescu şi dă foc armei. Lovit în frunte fără a scoate un ţipet măcar, Formescu cade jos scăldat în sânge. Publicul îngrozit alergă pe scenă, dl medic căpitan Dumitru dădu primele ajutoare răni­ţilor. F. Formescu fiind foarte greu rănit fu transportat la spital. Această nenorocire a mişcat adânc tot oraşul, artiştii Constantinescu şi Formescu fiind cei mai simpatici din trupă. S’a deschis o anchetă spre a să stabili cine e respunzător.* Secretar metropolitan a fost ales în ședința din 3 Septemvrie a consictorului me­tropolitan dl Nicolae Zigre, advocat și secretar al consistoriului din Oradea-mare. * „Românul" din America va fi redac­tat de aci înainte de cunoscutul nostru pub­licist V. E. Moldovan, care, cum am amintit a sosit la America, Dl Moldovan a preluat deja redactarea »Românului«. / *

Next