Foaia poporului, 1910 (Anul 18, nr. 1-52)

1910-01-16 / nr. 1

Pag 2 1­9­s FOAIA POPORULUI Nr. 1 Celeb nu şi-a împlinit, sau nici în aceste momente supreme nu-şi împlineşte datorinţa, îşi ia o răspundere gravă, şi va fi provocat a se justifica în publicitate. Mari datorinţe ne aşteaptă, să ne ară­tăm vrednici de însemnătatea vremurilor, pen­tru noi, şi pentru generaţiile viitoare. Dr. V. L. Sibiiu, 13 Ianuarie­­. Dar d­e Crăciun. „Foaia Poporu­lui“ a primit un graţios „Dar de Crăciun“. Ii l-a oferit procuratura de la Cluj. La pro­vocarea ei, poliţia din Sibiiu a citat pe redac­torul nostru chiar în ziua de Crăciun, făcân­­du-i cunoscut că „Foaiei Poporului“ ni s-a urzit un nou proces pentru articolul „Memo­riul medicilor români“, publicat în Nr. 26, dela 11 Iulie a. c. Redactorul nostru a cerut să­­fie ascul­tat de rudele de instrucţie a tribunalului, unde va da desluşirile de lipsă. Cum aflăm, şi altor foi ale noastre li sa intentat procese zilele aceste pentru me­moriul medicilor. Tot aşa şi iar aşa! «7 Gogi a eliberat. Dl Goga, a cărui eliberare am vestit-o în anul trecut, a fost lăsat liber la intervenirea mai multor frun­taşi de-ai noştri la guvern, cum au fost dnii­i deputaţi Goldiş şi Maniu etc. Ii­ s'a cerut însă o cauţie de 10 mii Cor. care s’a şi depus. Dl Goga a sosit Sâmbătă la Sibiiu, unde a fost primit şi salutat cu bucurie de prietinii şi stimătorii săi. Acum dlui Goga ii să va face proces pentru mai mulţi articoli din „Ţara Noastră“, pe cari nici nu i-a scris, nici nu i-a publicat dânsul, ci i-a publicat regretatul D. Marcu, care cum ştim a repozat în Bucureşti. Procesul de presă al „Lup­tei“ pentru articolul „Ei vreau pământ“, scris din incidentul legii de colonizări a lui Darányi, se va desbate la curtea cu juraţi din Buda­pesta la 17­­. c. Răspunderea o are dnul Emil Taus. Dl­­. Brătianu s’a însănătoşat, ră­nile cauzate de gloanţele lui Jelea fiind aproape vindecate. Dânsul a fost primit săptămâna trecută în audienţă de cătră M. Sa Regele. Audienţa a ţinut o oară şi 55 minute, în care timp s’a întreţinut cu regele asupra politicei interne. M. S. Regele a binevoit să dea primu­lui său consilier marea cruce a Stelei Româ­niei, precum şi o placă de metal repre­­sentând pe M. S. ca mareşal al armatei germane, cu inscripţia în limba germană: „Koenig von Rumänien und Graf von Ho­­henzollern“. D. Brătianu a căpătat în această au­dienţă un concediu de o lună. Dânsul, pentru a să restabili deplin a plecat în Francia. Locul de prim-ministru îl ţine în mod provizor ministrul de interne Pherekide. Din Bucovina. In Sâmbăta trecută s’a făcut în orăşelul românesc Câmpulung constituirea consiliului comunal. In şedinţa ce­ a urmat după constituire, consilierul român­­ Ştefuriac a propus scoaterea limbei germane atât din desbaterile şedinţelor plenare ale con­siliului, cât şi din întregul serviciu comunal, cerând înlocuirea ei prin limba românească. Propunerea a fost primită de majoritatea românească. Nemţii au votat contra şi au protestat. Câmpulungul este cea dintâi comună bucovineană, care a luat o deciziune de felul acesta. Germanii sunt îngrijiţi şi să tem că celelalte comune cu majoritate românească îi vor urma exemplul. Ei sunt decişi să ducă o luptă energică contra hotărârei Românilor. Suntem veseli de pasul românesc şi bărbătesc al Românilor din Câmpulung, îna­inte ! Să urmeze acest exemplu şi celelalte comune cu majoritâţi române. Pănă când tot plecaţi streinilor, chiar şi acolo unde avem drept ? Precipitarea întâmplărilor. — Mersul crizei — In mersul crizei dela noi s’a în­tâmplat o întorsătură, care deşi încâtva era de prevăzut, totuş este surprinză­toare. Marţi, în 11 e. n. Maiestatea Sa a încredinţat pe Khuen-Héderváry, ca primministru, cu formarea unui nou minister. Khuen-Héderváry a primit în­sărcinarea. Aceasta, după toate proba­bilităţile înseamnă, disolvarea dietei şi rânduirea alegerilor dietale în timpul cel mai scurt, aşa că întâmplările să precipitează (să grăbesc). Prin numirea lui Khuen-Héderváry insă criza nu s’a sfârşit. Noue încur­cături pot să se ivească, cu atât mai mult, că partidele 48-iste să pregătesc la o luptă aprigă împotriva guvernului lui Kimen şi a partizanilor lui, atât în dietă, cât şi afară, în cercurile electorale. Aşa ni să înfăţişează în acest moment un liniamente generale starea politică. Eimnea-Héderváry prim-ministru. In anul trecut am vestit, că Maiestatea Sa a designat de prim-ministru pe Lukács László şi l-a însărcinat cu alcătuirea unui nou minister. Lukács a tratat cu partidele şi cu frun­taşii poliţiei şi şi-a alcătuit o listă de miniştrii, cari, deşi lista e necompletă, erau să formeze guvernul. Membrii aceştia erau: Lukács, mi­­nistru-prezident şi de finanţe, Vavrik Béla, ministru de justiţie, Hazay Sámuel de honvezi, apoi pentru celelalte portofolii Serényi Béla şi Jakabffy Imre. Să mai căuta o persoană po­trivită şi pentru ministerul croat. Lukács a plecat Duminecă la Viena şi Luni a fost în audienţă la Maiestatea Sa, pre­­zentându-i lista noului minister şi raportându-i despre ţinuta partidelor. In acest timp a fost chemat Khuen-Héderváry la Viena şi după ce Lukács a abzis de însărcinarea ce a avut-o, Maiestatea Sa a numit de nou prim-ministru pe Khuen-Héderváry, întorsătura. Când Lukács a primit însărcinarea de­ a forma cabinetul nou, primul punct din pro­gramul său de lucrare a fost să ceară de la diată votarea indemnităţii, ca astfel să scoată ţara din ex-lex. In acest înţeles a tratat cu partidele. N’a căpătat însă asigurări hotărîte în privinţa aceasta. A rămas deci al doilea punct din program, disolvarea dietei şi alegerile. Să vede că Lukács nu s’a hotărît pentru aceasta şi a recomandat M. Sale pe Khuen- Héderváry, ca mai potrivit. Dar Lukács nu s’a retras de pe terenul politic, ci rămâne ca ministru în cabinetul lui Héderváry. In caz, că vor urma alegerile, ele vor fi conduse de Héderváry, din care pricină el şi-a rezervat şi postul de ministru de interne. Khuen­ Héderváry, fost ban al Croaţiei, este bine văzut la Curte şi este om energic. Ia cercurile politice ungureşti îi zic în glumă „grănicer“ şi foile sunt de părere că ministerul lui va fi un „minister războinic“. Ministerul lui Héderváry. Khuen-Héderváry şi-a alcătuit astfel mi­nisterul, ministru-prezident şi de interne Khuen- Héderváry, ministru de finanţe Lukács; mi­nistru de comereiu Hieronymi Károly; de agric. Jakabffy Imre; de justiţie Vavrik Béla. Dintre aceştia Hieronymi a fost pe vre­muri ministru în cabinetul liberal al lui Tisza. Ca ministru de interne, el a disolvat (oprit) partidul nostr® naţional. Jakabffy şi Vavrik până acum n’au luat parte activă la viaţa politică. Să vor numi în curând ministru croat şi ministru pe lângă persoana Maiestăţii Sale. Partidele. Ce ţinută vor lua partidele faţă de noul guvern, nu să ştie încă hotărît. Partidele in­­dependiste (Kossuth şi Justh) vor trece în opo­ziţie, deşi Kossuth personal nu să arată a fi în împotrivire cu Khuen-Héderváry. Să zicem că Khuen-Héderváry va merge mai mult sau mai puţin pe calea partidelor 67-iste. De aceea el va fi sprijinit de partidul constituţional, în frunte cu Wekerle şi Andrássy şi de partidul poporal. Ba mai mult, să crede că Héderváry va da ajutor vechiului partid liberal al lui Tisza să re’nvieze şi să ia parte la guvernament. Fapt pozitiv este, că Tisza şi Andrássy, din protivniei mari, ce au fost s’au împăcat şi vor lucra împreună pentru mântuirea dualis­mului, cum zic ei, dar da fapt pentru a ză­­dărnici cu orice preţ votul universal, egal şi secret. Ei sunt cei mai mari duşmani ai votului pentru popor şi unele foi susţin, ci Khuen-Héderváry încă înnoată în apele lor. Vom vedea. Din ţări străine. D­avid Bey despre naţionalităţile din Tapei». Am scris, că D­avid Bey, ministrul de finanţe al Turciei a vizitat România şi ţările Balcanice şi din Belgrad a mers la Salonic. Aici a ţinut în un parc o vorbire politică, în care a stăruit pentru înfrăţirea diferitelor naţionalităţi a imperiului otoman, care trăese de prezent într’o duşmănie continuă. El a asigurat că guvernul urmărind ţinta unirei raselor şi a pacificării diferitelor elemente, e decis să facă tot ce-i posibil pentru apropierea naţionalită­ţilor. In imperiul otoman nu se face deosebire între Mohamedani şi Creştini, toţi sunt cetă­ţeni egali îndreptăţiţi ai patriei, cari au dato­rinţa să lucre pentru progresul comun. Reli­­giunea, limbile, drepturile naţionalităţilor, care trebue respectate în interesul păcii, vor fi tot­deauna scutite din partea guvernului. „Dreptate pentru oricine, nici o escepţie, nici o protecţie!“ Iată principiul conducător­­al junilor­ turci — a zis Djavid Bey. Mai departe foaia „La Turquie" di® Constantinopol scrie, că un gazetar a avut o întrevedere cu Djavid Bej şi a vorbit despre progresele, pe cari le-a văzut la Bucureşti, Sofia şi Belgrad. Cu deosebire a făcut elogiul capitalei române, care graţie unei sforţări ne­curmate, a putut să devie în scurt timp un oraş de primul rang. Reese din declaraţiile lui D­avid, că pretutindeni pe unde a trecut, s’a făcut elogiul politicei generale a Turciei. Din Tarei». Hakki Bey, despre care am făcut amin­tire, a fost însărcinat de Sultan cu alcătuirea ministerului. Noul minister să va forma ca miniștri din partidul junilor Turci. Numenii vorbesc. înainte cu 9 ani a fost la noi recenză­­mânt sau numărare de popor. Datele numă­rării au fost prelucrate de derogătoria stati­stică în 9 volume, din diferite puncte de vedere, iar acum a apărut al 10-lea volum. Acest volum s’a făcut, aşa să vede, mai mult pen­tru publicul mare, cuprinzând date de inter- general despre poporaţiunea ţării din punct de vedere a sporirii numărului oamenilor, a vârstei, a căsătoriilor, a confesiunilor etc. fă­­cându-să asemânare între datele conscrise la 1900 și între cele de mai narate, începând dela 1870. Din datele aceste pe noi ne interesează în deosebi cele ce privesc stările religioase sau confesionale, căci ele ne arată sporul sa® regresul bisericilor noastre în ce priveşte nu­mărul credincioşilor. Credincioşii bisericei gr.-orientale locuiesc­­­mai cu samă în Ardeal (Români), şi în părţile sudice ale Ungariei (Sârbi şi Români) iar gr.-.

Next