Foaia poporului, 1911 (Anul 19, nr. 1-52)
1911-01-15 / nr. 1
Mancatuli ....................4 cor. 40 bani. ....................2 cor. 20 bani. amediri străine 11 cor. anual. ; la „Tipografia Poporului“, Sibiiu-Sâmbătă, 1/14 Ianuarie Nr. 1 Foaie politică. Apare In fiecare Duminecă. INSERATE: Mă primesc la biroul administraţiunii, (str. Măcelarilor nr. 12). Va fir petit prima dată 14 bani, a doua oară 12 bani a treia-oari 10 bani ârşitul anului. Se isprăveşte un an, omul cu mai adâncă obicinueşte să o reprivire peste viaţa celor 365 de zile trecute. Se’ntreabă, dacă a dat înainte sau a stat pe loc, sau — ceea cecă se poate întâmpla — a dat chiar înapoi. Se întreabă, dacă s’a făcut mai bun în cursul anului trecut, dacă şi-a înmulţit averea, sufletească şi materială, dacă familia lui se poate simţi mai bine în urma muncei săvârşite? Şi fericit ste cel ce poate să treacă în cartea vieţii lui şi câştiguri la sfârşitul anului. Iar de două ori nefericit acela, care, înetându-se pe sine, închide ochii în faţa verderilor avute şi nu numai că se face nu le fi avut, dar se lipseşte şi de ştinţa aşa de preţioasă de-a trage învălituri pentru viitor, cari să-l facă mai vre, când năcazurile vor năvăli asupra a, sau chiar să se ferească de ele. Ceea ce se potriveşte pentru un om inguratic, se potriveşte şi pentru un popor. Noi, naţiunea română, încă avem de trecut în cartea vieţii noastre de un ki — o picătură în viaţa unei naţiuni — şi multe năcazuri şi întâmplări triste, dar şi fapte de acelea, cari ne ridică şi Sinie şi ne pot îndreptăţi la speranţa, nu că la anul vor înceta suferinţele, ci din toate vom eşi şi mai oţeliţi, căci împotvirea noastră va fi mai băreaac£ om trebuinţă de întărire nteă,prin şi tovărăşii gătorilor români dela vot, puştile jandarmilor, falsificări de liste, corupţie cu bani şi otrava beuturei, nu mai puţin însă şi lipsa noastră de organizare au făcut, ca din 20 de candidaţi români să izbutească numai cinci deputaţi români. Ar fi fost să desnădăjduim cu totul de viitorul nostru politic, dacă numărarea voturilor date de alegătorii noştri din comitatele româneşti n’ar fi dovedit spre bucuria noastră, că la alegerile acestea numărul voturilor româneşti date candidaţilor noştri au fost mai mare decât cel dela alegerile din trecut. Merită să scoatem aici la iveală pe bravii Olteni, cari cu toată greutatea luptei contra Saşilor, administraţiei, stolului de lăcuste încuibate în satele lor, au ştiut să cucerească şi cercul Făgăraşului. De data aceasta şi o parte frumoasă a notarilor, pe cari îi vedeam totdeauna în tabăra dujmanului, au fost în tabăra naţională primejduindu-şi pânea de toate zilele, cum s’a întâmplat mai multora. Frumos s’au purtat şi Târnăvenii, cari, deşi în minoritate (mai puţini), dar au ţinut să-şi dea voturile lor numai Românului. Despre alegerile acestea Liga pentru unitatea culturală a Românilor, a publicat în limba franţuzească o broşură, arătând toate fărădelegile săvârşite de slugile guvernului contra noastră. Cartea a fost trimisă tuturor oamenilor mari din Europa, şi mulţi fruntaşi de-ai ştiinţei şi culturei din Italia, Germania, Anglia şi Franţa şi-au ridicat glasul contra sălbătăciilor îmtâmplate. Sălbătăcii au fost într’adevăr an trecut. La Măr- 4,mai,mulţi români, peni^iese să votez© cu Jidanul Wemer. La, Sepia» la Bihor împuşcă asupra ţăranilor români,.cari nu vor să ştie de candidatul jidan Markus.' Cracovăţ în Banat ucid doi ţărani pragul unui candidat, care e un enegat. Un jandarm taie gâtul ■n din Rusca. La Ţăria omoară ai noştri, pentru că nu vor sădiul nostru tricolor La Garş împuşcă cu nemiluita *, cari nu vor să aleagă oaltă scârboasă a dur‘sat al acestor mucenici , la cer şi aşteptăm agitaţie au fost ,e mai dăm de cat osândirea dlui ei, a protopopului apoi procese viinorului ş. a. ş. a. S’a continuat şi anul acesta cu maghiarizarea, răpindu-ni-se şcoli şi înfiinţându-se şcoli cu limba de propunere străină. Au fost maghiarizate şi numele comunelor româneşti din comitatele Arad şi Făgăraş. Pe lângă renegaţii Seghescu şi Burdea, cel dintâiu numit profesor La universitatea de Budapesta drept răsplată nu a ştiinţei lui, care-i lipseşte, ci a slugărniciei scârboase, cel de-al doilea alungat cu ruşine de la comunitatea de avere a grăniţerilor din Bănat pentru fărădelegi, s’au mai adăugat anul acesta şi Mangra, care nu s’a sfiit să-şi murdărească părul înălbit trecând în tabăra dujmanului. O grozavă nenorocire s’a descărcat asupra fraţilor noştri din Bănat, unde un potop mare a pustiit sate şi hotară întregi, prăpădind şi vieţi omeneşti. E o slabă mângâiere, că întreg neamul românesc a sărit în ajutorul celor nenorociţi. Nici în anul trecut n’au p&*e înălţătoare de suflet la neamul' noe^' S’au găsit oameni, cari din prisosul lor au dăruit pentru întărirea culturei naţionale sume mai mari şi mai mici. Pe lângă darurile mai mărunte, dar primite cu aceiaşi dragoste ca şi banul văduvei din evanghelie, numai vrednicul boier român din Basarabia, dl Vasile Stroiescu, a dăruit aproape 600 mii de coroane pentru aşezămintele noastre culturale. I Perianu a lăsat 100 de mii regle aproape 130 de mii pentru acelaș scop, Dr. Ioan Mihu 25 de mii pentru fondul scriitorilor la gazete. Numele acestora se va pomeni în veci cu laude In anul 1910 guvernul din Budapesta a făcut o nouă încercare să ne tragă pe sfoară, prefăcându-se ca vrea o împăciuire cu noi, adecă o adurrr’ a noastră. Au încercat întâiu cu advocatul Babeş din Budapesta, apoi cu Mangra, Brote şi Slavici. Pe aceştia îi dă însă guvernul curând la o parte, văzând cât sunt de dispreţuiţi la Români. încearcă apoi, cu ştirea comitetului naţional, Dr. Ioan Mihu, care se convinge şi el, că nu e ceva serios şi încetează orice lucrare în direcţiunea aceasta. împăciuirea o poate taxe numai Comitetul nostru naţional şi numai pi temeiul programului nostru naţional. înspre sfârşitul anului s’au ivcas‘ unele neînţelegeri în sânul partidului nostru naţional. Unii, mai tineri, şi-au zis: în împrejurările grele, prin cari trecem, e trebuinţă de mai multă încordare la luptă. Ceialalţi, mai bătrân în parte, susţineau, că tocmai fiind în* 'a ’ ma e ţara. ^ •'ai mare a 'ai prin 'ete