Foaia poporului, 1911 (Anul 19, nr. 1-52)

1911-06-25 / nr. 24

acsul si 19-lea Duminecă, 12/25 Iunie 1911 Nr. 24 PREŢUL ABONAMENTULUI: Pe un an . ...................4 cor. 40 bani. Pe o jumătate de an ... 2 cor. 20 bani. Romania, America şi alte ţări străine 11 colr. anual. Abonamente se fac la „Tipografia Poporului“, Sibiiu Foaie politică Apare în fiecare Duminecă. Telefon Nr. 146. Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu. INSERATE: să primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI. (Strada Măcelarilor Nr. 12.) Un şir petit prima­ dată 14 bani, a doua­ oară 12 bani, a treia­ oară 10 bani. Adunarea de la Lugoj. Ziua de Joi, 2/15 Iunie, va rămânea l o zi însemnată în istoria luptelor pentru câştigarea drepturilor pe seama poporului românesc. In aceasta zi mai multe mii de Români­­— inteligenţă şi popor — din preste 200 de comune bănăţene s’au adunat la Lugoj, unde, prin rostul conducătorilor poporului nostru, au protestat contra nedreptăţii şi fărădelegilor, pe cari cârmuitorii ţării de azi le săvârşesc faţă de noi. Şi când ne gândim, că ţărănimea noa-­­­stră e în toiul lucrului la câmp, când ne­­ gândim că în această vreme o zi de lucru nu şi-o lasă plugarul aşa uşor, — atunci vom înţelege şi mai bine, cât de arzătoare­­ e dorinţa mult obiditului nostru popor, care doreşte a ajunge la o soarte mai bună. Aceasta credinţă a poporului românesc a fost din nou dovedită prin marea adunare de la Lugoj. O adunare, la care să fee parte reprezentanţi din preste 200 comune, nu e lucru de toate zilele. Pe de altă parte dragostea poporului faţă de aceia, cari au­­pus la­­cale­ adunarea, s’a dovedit din nou deu aceasta ocazie. Dar nici că s’ar putea altfel, dacă ţi­nem seamă, că urzitorii adunării dela Lu­goj au fost floarea adevăraţilor conducă­tori ai poporului românesc. * M­ăcar că în spre ziua întrunirii a plouat toată noaptea, totuşi mulţime mare­­de ţărani cum şi alţi fruntaşi, preoţi, în­văţători etc. au luat parte la adunare. Au fost reprezentate comunele din comitatul Caraş-Severin şi Timiş, cum şi multe co­mune din­­comitatul Torontal. Adunarea­­s’a­­ţinut în marea grădină „Concordia“, unde la ciasurile 11 erau adunaţi vre-o 4000 de­­Români. Deschiderea adunării s’a făcut prin o frumoasă vorbire a dlui Dr. George Do­­brin, preşedintele comitetului convocator din Lugoj. La urmă dl Dobrin a propus trimiterea unei delegaţiuni, care să invite la adunare pe venerabilul prezident al par­tidului, dl George Pop de Base­şti, care încă sosise la Lugoj. „Badea George“ a şi venit în curând, fiind însoţit de domnii Dr. Teodor Mihali şi Dr. Vasile Lucaciu, cari au fost întim­­pinaţi cu aplauze nesfârşite. O frumoasă privelişte dădea adunării doamnele şi fe­meile române, cari au luat parte la adu­nare. Ele stăteau în rândurile prime, iar jur-împrejur fruntaşi români şi popor. Intre cei de faţă erau: Dr. Ştefan C. Pop, Vasile Goldiş, Dr. Aurel Vlad, Dr. loan Suciu, Dr. Caius Brediceanu, Dr. Va­ leriu Branişce, Dr. Iustin Marşieu, Dr. Cornel Iancu, Dr. Aurel Grozda, Dr. Ioan Popp, Dr. I. Lengher, adv., Dr. V. Mol­dovan de la Turda, Dr. I. Nedelcu, Dr. I. Popoviciu, Dr. G. Popovici, 1. Popa, A. Ghidiu, Iosif Morariu şi mulţi alţii. In cele următoare dăm unele părţi din frumoasele vorbiri ale fruntaşilor noştri,­­ cari şi-au ridicat glasul în această măreaţă adunare, unde din nou s’a scos la iveală nedreptăţile şi plângerile noastre. * Dl Dr. George Dobrin, care prin o pătrunzătoare vorbire, a deschis adunarea, a zis între altele următoarele: Două momente ne-au îndemnat la con­vocarea adunărei de azi: întâi trebuinţa şi datorinţa, de a da ocazie poporului nos­tru să se declare în faţa marilor întrebări, cari frământă azi viaţa politică din ţara întreagă. Nici odată până acum nu s’a pus cu atâta tărie ca de prezent marea între­bare a votului universal, dela a cării in­troducere se aşteaptă democratizarea ţa­rei. (Aşa eî) O deosebită însemnătate au pentru noi Românii în special şî proiectele noilor legi militare, cari în forma cum s’au prezentat deja în dietă, pe lângă marile sarcini ce le aduc ţării stoarse până la măduvă, jignesc adânc dreptul limbei noastre în armată. Prin aceste proiecte poporului nostru ca răsplată pentru însemnata dare de sânge care o jertfeşte pe altarul patriei, i­ se ia putinţa de a-şi folosi limba, fiind con­strânşi şi cei ce servesc în armata comună a vorbi limba maghiară sau a veni în atin­gere numai mijlocită cu judecătoriile mi­litare prin tălmaci. Al doilea moment, care a reclamat ma­nifestarea noastră de azi e de natură in­ternă a partidului nostru naţional. D-voa­­stră toţi din viaţa de toate zilele ştiţi de­stul de bine, că o familie, între ai cărei membri domneşte bună înţelegere se întă­reşte şi înfloreşte, — iar o familie răs­­leaţă, ai cărei membri nu se înţeleg între sine, nu numai că tânjeşte, ci d­ă îndărăt şi se prăpădeşte. Tot aşa e şi situaţia popoarelor. Acele popoare, cari nu se res­­boiesc în lăuntrul lor dau înainte, devin terhice şi au viitor de aur. (Aşa-i!) Spre a ajunge însă la buna înţelegere, care este izvorul tuturor lucrurilor bune, este de lipsă disciplină de partid, despre care şi strămoşii noştri ziceau „Ordo est anima rerum“. Poporul român din patrie numai unui singur partid politic a aparţi­nut, celui naţional român, — să sperăm, că şi pe viitor, — pe lângă toate ispitele ce se ivesc, — tot numai acestuia va apar­ţinea. E şi natural s­ă fie aşa, căci în mo­mentul când se va împărţi va pierde din însemnătatea ce o are azi şi şâusele de izbândă se vor micşoră. Dar şi de altfel, condiţiile de viaţă ale unui neam nu le poate reprezenta decât un partid, care luptă pentru realizarea lor şi nu închegări de oameni, cari luptă pentru căpătuială. (A­­plauze). Grăesc din sufletul tuturor celor de faţă, când în semn de stimă îi ofer ilustru­lui prezident al partidului naţional român,­­ dlui George Pop de Băseşti, prezidiu­ de­­ onoare al adunării de astăzi. (Trăiască!) * După cuvintele frumoase ale dlui Do­­­­brin, a vorbit dl George Pop de Băseşti,­­ care între altele zice: Cu dragoste frăţească am venit în­­ mijlocul d-voastră din mare depărtare, din Sălagi (trăiască), ca să iau parte la acea­stă frumoasă adunare şi să mă bucur de hărnicia renumită în tot neamul românesc­­ a Bănăţenilor. (Trăiască). D-voastră tot­deauna, în trecut ca şî de astădată aţi dat dovadă, că meritaţi numele ce vi­ s’a dat, zicându-se de d-voastră: „Tot Banatul în frunte!“ (Trăiască!). Eu cunosc pe fraţii Bănăţeni şi din propria mea experienţă, ştiţi d-voastră, ca cu doi ani mai înainte, am primit candida­tura de deputat în cercul Oraviţa. (Voci: ştim!) şi nu din vina d-voastră s’a întâm­plat, că n’am primit mandatul ; n’am fost ales din vina puterilor dușmane, cari toate s’au pus în contra noastră , în contra drep­turilor noastre. (Așa e!) Dar nu uit nici odată dragostea, de care am fost părtaş şi pe care am experimentat-o în mijlocul d-voastră cu ocaziunea acelor frumoase zile petrecute în mijlocul harnicilor fraţi din Banat. Domnule prezident! Mă adresez cătră d-ta cu mulţumiri, că ai făcut foarte bine, şi foarte înţelepţeşte când ai amintit de îndatoririle noastre faţă de partid şi faţă de neam şi faţă de solidaritatea noastră na­ţională şi disciplina, care trebuie să fie în partidul nostru. Mai am să declar, din prezident, aici, în faţa frumoasei adunări, în urma frumoa­selor elogii, cari s’au adus persoanei mele, că dragostea neamului meu este singura răsplată pentru lupta dusă o viaţă în­treagă. (Trăiască!) * Al treilea vorbitor a fost dl Dr. Teo­dor Mihali, care a spus între altele: Noi, comitetul partidului naţional ro­mân, când am­ primit onorifica (cinstita) sarcină de la conferinţa naţională, ţinută anul trecut, la care au luat parte atâţia fruntaşi români, ne-am­ dat seamă şi de aceea că primim o sarcină onorifică, dar totodată şi o sarcină foarte grea.­­Aşa.

Next