Foaia poporului, 1912 (Anul 20, nr. 3-51)
1912-09-15 / nr. 36
•«5 •3 h * Să nu mai zică „Oláh“. Foile jidane aduc ştirea, că prim-ministrul Lukáci (Armean, de altminteri) a dat ordin slujbaşilor de la oficiul statistic să nu mai scrie în publicaţiunile acestuia, când e vorba de naţiunea română oláh, ci român. Lucrul nu are cine ştie ce însemnătate. La Slavi toate popoarele de neam latin (roman) cu numele Olah, Ulah, Vlah, Valah, Voloh şi altele asemenea. Dela Slavii veniţi la câteva sute de ani după noi în ţările româneşti, au împrumutat numirile acestea şi Maghiarii, cari ne zic nouă Oláh, Italienilor Olasz. Tot dela Slavi au împrumutat şi Nemţii numele, schimbându-l în Valah. E ştiut, că noi n’am trăit în vecinătate cu Nemţii, fiind despărţiţi de ei prin Slavi. Saşii, puţini, au venit foarte târziu printre noi. In schimb, noi am împrumutat dela Slavi cuvântul Neamţ în loc de German. Prin urmare, Oláh, Valah Roman zice, román tot Roman. Congresul societăţilor maghiare din Transilvania şi-au ţinut şedinţele în Ciuc- Sereda. Preşedintele societăţii culturale maghiare din Braşov, Dr. Zakarias a ţinut o conferenţă arătând, că băncile româneşti şi săseşti jertfesc din veniturile lor mai mult pentru cultură decât cele ungureşti (adecă mai mult jidane). La propunerea lui s’a hotărît, ca toate băncile să fie invitate să dea pentru cultura maghiară câte 5 la sută din venitul lor curat. Profesorul Kovács din Dobriţin a ţinut o conferenţă, la urma căreia a propus să se ceară dietei o lege, care să oprească pe „străini“ (adecă pe Români) să mai cumpere pământ în Transilvania. Cu ideia aceasta se ocupă de mult unii dintre conducătorii de azi ai Maghiarilor şi Jidanilor. Vor şi încercă să o înfăptuească, mai ales dacă se vor mai găsi mulţi Români, cari la alegerile de deputaţi să voteze pentru candidaţi străini sau pentru Români renegaţi, vânduţi duşmanului nostru naţional. Atunci Românii vor putea plecă la cerşit. Curat, înşelător ordinar. O nouă dovadă, că toţi cei ce ţin cu străinul împotriva neamului lor, sunt mişei, ni-o dă Cuvai, fost ban, acum comisar al Croaţiei. Foaia „Pesti Hirlap“ arată, că Cuvai a vândut o mulţime de locuri de notari publici, ba în lăcomia lui a mers şi mai departe, înfiinţând posturi nouă. Pentru câte un loc luă pănă la 50 mii de coroane. Un singur loc l-a dat fără plată, dar fratelui său. Recrutările (asentările) din anul acesta nu prea dau rezultate mulţumitoare. In cercul de recrutare Raab (Ungaria), s’au găsit buni de armată numai a patra parte din feciorii veniţi la recrutare. In Sinervatalia au fost din 676 de feciori numai 72 buni. In unele ţinuturi s’au întâmplat chiar şi cazul ruşinos, de feciorii, au fugit de recrutare. Săptămâna trecută au fost prinşi la graniţa Ungariei 14 feciori, cari voiau să fugă la America. Măsuri contra preiei. Guvernul din Pesta a dat un ordin, prin care opreşte vânzarea pe stradă a gazetelor, cari îl atacă. Măsura aceasta e foarte bună pentru gazetele jidano-maghiare, cari cer mereu, ca ziariştii noştri să înfunde temniţele pentru ca apără limba şi legea română. Bâta se întoarce acum împotriva lor. ' 12.9 stră, vrea să apere drepturile de conştiinţă în Imperiul otoman şi să rămână nepăsător atunci, când aceleaşi drepturi sunt vătămate sau ameninţate în Imperiul austro-ungar.“ De un interes deosebit sunt şi cele ce le scrie gazeta vieneză Gross-Österreich. Ea zice, între altele: „Nimeni nu poate tăgădui foloasele uriaşe, pe cari le trage monarhia austroungară şi mai cu seamă Maghiarii de pe urma politicei de aliată credincioasă a României. Căci cine ar putea-o împedeca de-a luă o ţinută îndoelnică ca răspuns la ruşinoasa asuprire a Românismului din Ungaria. „Când contele Aehrenthal începu lupta pentru anexarea Bosniei, s’au ridicat în România oameni cerând ca ea să treacă de partea Serbiei, urmând politica lui Isvolsky (ministrul rus de externe). Aceasta ar fi însemnat pornirea României în contra Austriei și când s’ar fi început războiul, armata românească ar fi trebuit să năvălească în Transilvania“. Naţiunea română are o însemnătate mare în politica internaţională. Pentru ca însemnătatea aceasta să crească şi să fie recunoscută, trebuie ca îndeosebi noi Românii din Transilvania şi Ungaria să nu încetăm lupta aprigă, pănă când nu vom dobândi pe acest pământ al nostru toate drepturile culturale şi politice, cari ni se cuvin. — Congresul studenţilor universitari români la Craiova, începând de Dumineca trecută, studenţii universitari din România, precum şi reprezentanţii studenţilor români din Transilvania, Ungaria, Bucovina, Basarabia şi Turcia, au ţinut un congres la Craiova, unde au discutat asupra mijloacelor şi organizării lor pentru munca, ce trebuie să o desfăşure pentru ajungerea idealului naţional: Unitatea culturală a tuturor Românilor. Toţi vorbitorii au găsit cuvinte de laudă şi îmbărbătare, mai ales la adresa noastră, cari ducem o luptă aşa de frumoasă şi de bărbătească pentru libertate. Cum e apreciat Mangra de oamenii cinstiţi. „Gross-Österreich“, gazeta Austriacilor, cari luptă pentru dreptate pentru toate naţionalităţile din Austro-Ungaria, scrie în legătură cu prostiile spuse de Mangra în darea lui de samă următoarele: E o adevărată comedie de circ, când într’o adunare ia cuvântul, după vorbitorii maghiari (jidani) şi un aşanumit „reprezentant al naţionaliştilor“, deputatul Mangra, ca să declare, că politica „partidului naţional al muncii (partidul lui Lucaci- Tisa) îl mulţumeşte pe deplin, că-l aprobă necondiţionat şi că după părerea lui Românii din Ungaria n’ar putea face nimic mai bun şi mai cuminte, decât să între cu alaiu în tabăra acestui partid. Slavă Domnului, că adevărul despre stările din Ungaria a pătruns deja în cercuri prea largi, aşa că nu se mai pot înşelă mulţi cu astfel de declamaţiuni. E însă ceva semnificativ pentru spiritul de comedianţi al cercurilor maghiare, că nu le e ruşine să întrebuinţeze pe un renegat drept unealtă pentru a minţi publicul, că plângerile poporaţiuniinemaghiare sunt numai „hâdăreli“ şi exagerări de-ale unor „agitatori“, de cari poporul n’ar vrea să ştie nimic. FOAIA POPORUl!l3I TO Nr. S6 Iară s’au spăriat. „Magyarország“, una din gazetele cele mai şoviniste din Pesta, ţipă ca din gură de şarpe, că Românii din comitatul Bichişului ar lucră pe sub ascuns contra statului. Descoperirea a fost făcută de un primpretor, una din năpăstile, cari ne bântuie neamul. Lucruri mari n’a putut află, căci Românii lucrează în secret, mai ales în Ghiula şi Chitighaza. Românii din comitatul Bichişului, care se află la graniţa naţiunii române, au mai mult decât oricare alţii datoria să-şi apere limba, legea şi moşia naţională, ca să nu fie înecate de valurile dujmanului cutropitor. Trădare de neam. Câţiva Jidano- Maghiari au pornit în Bozovici, centrul ţinutului Almaj din comitatul Caraş-Severin, o fiţuică scrisă în limba lor. După cum spune un corespondent în organul partidului nostru naţional, s-au găsit chiar şi câţiva „domni“ de Român, cari o abonează. Aceştia se vede, că sunt dintre cei ce îşi bat mereu joc de Bănatul românesc. Nu e destul, că au înfiinţat un gimnaziu unguresc cu banii româneşti ai grăniţerilor, că în interesul acestuia, condus de un Jidan curat, limba română e oprită? Câte biblioteci poporale române au înfiinţat şi câţi membri au câştigat pentru Asociaţiune? — Linde eşti tu Ţepeş Doamne! Mişcarea Polonezilor. Naţiunea poloneză, ruptă din cauza neînţelegerilor dintre Poloni şi a lăcomiei vecinilor în trei părţi sub trei stăpâniri: a Rusiei, Austriei şi Germaniei, nu şi-a uitat, că a format odinioară un regat puternic şi începe să se mişte de nou pentru a-şi câştigă neatârnarea. La Zakopone au ţinut mai mulţi fruntaşi o conferenţă, în care s-a hotărît a face pregătiri serioase pentru liberarea mai ales a Polonilor din Rusia. Ei socotesc acum timpul de potrivit, deoarece se poate întâmplă să izbugnească un războiu mare, în care va fi amestecată şi Rusia, cea mai nemiloasă sugrumătoare a naţiunii polone. Asuprirea unui popor îl îndârjeşte tot mai mult. Dar asta nu o înţeleg barbarii, pănă nu vor simţi-o! Şovinismul celor din Pesta faţă de Sârbi şi Şvabi. O comisiune compusă din câţiva ofiţeri sârbi a venit în Ungaria de meazăzi, ca să cumpere cai pentru armata sârbească. Ei aveau, pentru aceasta, slobozenia ministerului de războiu. Cei din Pesta însă, ca să aţâţe pe Sârbi împotriva monarhiei noastre şi ca să lovească şi în Şvabii naţionalişti, de la care cumpărau ofiţerii sârbi cai, i-au oprit să mai cumpere şi i-au silit să plece din Ungaria. Cei din Pesta au fost aşa de proşti să spună, că faţă de tulburările din Peninsula Balcanică nu se pot învoi la scoaterea din ţară a cailor. Bine, dar toată lumea ştie, că nu de mult au cumpărat Turci şi Italieni cai din Ungaria! Vorbe de clacă în gazetele jidanomaghiare. După veninoasa „Budapesti Hirlap“ vine acum şi „Magyar Hirlap“, altă zdreanţă jidano-maghiară şi scrie un articol, în care spune, că Românii şi Maghiarii trebuie să, trăească în bunăînţelegere, altminteri îi înghit şi pe unii, şi pe alţii Slavii. Se î nţelege, că „Maghiar Hírlap“ înţelege lucrul astfel, că Românii şt