Foaia poporului, 1912 (Anul 20, nr. 3-51)

1912-09-15 / nr. 36

Nr. 86 FOAIA POPORULUI In poarta vecinului. In poarta vecinului Asară la cină, Se jelea o dragoste Intr’o doină lină. ....„Mândro pentru dumniata, M’a urât tot satul; De vorbă cu mine stă, Numai inseratul. Dacă și tu m’ai urât, Mărie, Mărie, Pentru mine lumea nu-i Decât, o pustie“— Și străbătea cântecul, Ca un glas de milă; Iar în casă după masă, Plângea o copilă Că n’o lasă maică-sa, La poartă să iese Şi de ciudă ea s’a pus Lacrime să verse! Petru O. Orlofanu. Poezii poporale. Din Poşoga de sus. Culese de Nechita Botoş, june. Au trecut trei zile ’n post De când la mândra n’am fost, Vor mai trece şapte ’n dulce Şi la mândra nu m’oi duce. Aseară ’nseratu în coastă Pe din sus de casa voastră, Auziu cânii lătrând, Pe maică-ta blăstămând, Blăstămându-te pe tine De ce te iubeşti cu mine. Mândră mândruleana mea Spune tu măicuţă-ta Să ’ngrădească uliţa Tot cu lin şi cu pelin, Ca noi să­­nu ne ’ntâlnim, Numai Sâmbăta odată, Dumineca ziua toată. Mândra mândruleana mea Dacă, văd că-i treaba-aşa, Eu atuncia te-oi luă Când maică-ta a număra, Penele de pe doi cuci Şi părul de pe doi junei. Frunzuliţă din doi nuci Nici atuncea nu ştiu bine Lua-te-oi mândra pe tine Treci dorule valea ’n bere Şi mă lasă să-mi petrec. Treci dorule valea ’n luncă Şi mă lasă să-mi ajungă. Când eram de nu iubeam Unde mă culcam dormiam, Dar acum de când iubesc Nu pot să mă odihnesc. Mânca-te-ar focul pădure Netăiată de săcure, Să se facă drum prin tine, Să vie mândra la mine. Tot umblă măsa cu mită Să nu zic fetii ciupită, Dracul să poate răbda Dacă-o Văd la cap aşa. $ il »I fps w Iw A a* firile Saptanumi. Sibiiu 12 August n. Aviatorul Vlaicu la Bistriţa. Ni se scrie: Românimea şi preste tot publicul din comitatul Bistriţa-Năsăud şi alte comitate din jur, plugari şi intelec­tuali, au primit cu cea mai mare bucurie şi însufleţire ştirea, că aviatorul Vlaicu, şoi­mul nostru, va sbura în 15 Septemvrie st. n. la Bistriţa pe locul de exerciţiu (Exer­zierplatz). Inteliginţa română din Bistriţa, cu multă însufleţire s’a organizat în comitet de acţiune şi depune o activitate plină de zel şi devotament pentru desăvârşitul suc­ces al zilei. Circulare şi placate trimise în toate oraşele şi satele din jur, vestesc mă­reţia şi detailurile zilei. Pretutindeni domneşte o însufleţire de nedescris, care îndreptăţeşte la nădejdea unei reuşite splendide. Sborul lui Vlaicu nu e un eveniment trecător şi sensaţional, ci o măreaţă şi impunătoare afirmare cul­turală a geniului românesc, o şcoală emi­nentă a trezirei sentimentelor bune, un iz­vor de însufleţire, clipe solemne ce nn cu­rând se vor da uitărei. Veniţi deci cu toţii, din apropiere şi din depărtări, în special voi bravi şi des­toinici Someşeni, apoi întreg poporul şi publicul nostru de pe toate văile, câmpiile şi munţii noştri. Ca tot atâtea lavine să vă adunaţi în cete dalbe şi frumoase, să vă întreceţi în număr şi bună ordine, spri­jinind cu obolul vostru şi însufleţire ştiinţa şi curajul aviatorului nostru neîntrecut Au­rel Vlaicu. Veniţi mândre şireaguri. Preoţi, no­tari, învăţători, proprietari, meseriaşi şi ne­guţători şi întreg poporul nostru! Daţi-vă întâlnire la aceasta măreaţă sărbătoare. Cor. Vizită distinsă a avut Mercuria tre­cută, biserica igr.-cat. din Sibiiu. Exceleţa Sa, Doamna Köves de Kövesháza, soţia co­mandantului de corp din Sibiiu, în socie­tatea d-şoarei Felicia Dr. Raţiu, fiica fostu­lui prezident al partidului naţional şi a d­­şoarei Olimpia Orghidan din Bucureşti, au cercetat biserica şi mormintele marilor no­ştri bărbaţi din cimiterul de lângă bise­rică. Aci s-au oprit mai întâi la mormintele lui Papiu Ilarian, Dr. Ioan Raţiu, George Bariţiu şi baronul Ursu, despre cari doam­na Köves a întrebat de mai multe amă­­­nunte. D-şoara Raţiu dădea desluşirile, iar Excelenţa Sa arăta mult interes pentru nu­mele şi trecutul acelor bărbaţi, cari pen­tru neamul nostru au făcut atâta bine. Un privitor. Consistorul mitropolitan al mitro­poliei de Transilvania şi Ungaria şi-a ţi­nut săptămâna trecută şedinţele în Sibiiu. S’a hotărît să se intervină cu energie pe lângă ministrul de culte, ca să ia la cuno­ştinţă convocarea congresului naţional-bi­­­sericesc. Din fundaţiunea Triandafil, câşti­gată după un proces îndelungat dela Sârbi, s’au împărţit mai multe burse (sti­pendii) de câte 1 miie de coroane la tineri universitari din toate trei diecezele gr.-or. Dl Dr. Lucian Borcia, advocat în Sibiiu, a fost ales fiscal (advocat) al con­­sistorului mitropolitan în locul răposatului şi mult regretatului advocat Dr. Liviu Le­­meni. Dl Alexandru Pocol şi minciunile foilor ungureşti. Pentru un aviator ungur s’a făcut o colectă, la care a dat câteva coroane şi dl Alexandru Pocol, proprietar român de mine de aur în Baia-mare. Foile jidano-maghiare s’au grăbit să vestească, că dl Pocol ar fi dat câteva mii. Cu ştirea aceasta credeau, că o să-l facă pe dl Po­col să dea într’adevăr mai mulţi bani pen­tru aviatorii maghiari, cari nu ştiu să se ridice cu a­eroplanele lor nici cât o găină. Dl Pocol e însă un Român cu mult prea vrednic, decât să arunce banii în gura străi­nului lacom de avutul românesc. De altcum, după cum aflăm, dl Pocol ar fi dăruit în zilele acestea suma de 15 mii coroane la colecta pentru aeroplanul lui Vlaicu. — O astfel de faptă frumoasă spune destul! — Dr. Traian Putici, doctor în sfânta, teologie, protopresbiter român gr.-crt. al Timişorii, deputat la congresul naţional bi­sericesc la sinodul eparhial din Arad, ase­sor consistorial etc., după lungi şi grele su­ferinţe, împărtăşit fiind cu sfânta taină a cuminecăturei, a răposat în 26 August st. v. a. c., la 8 oare a. m., în etate­­de 47 ani. Osămintele adormitului în Domnul s’au a­­şezat spre Vecinica odihnă, în cimiterul gr.­­ort. român din Timişoara de lângă calea Buziaşului, Marţi în 28 August st. V. a. c. înainte de ameazi la oarele 9. — Fie-i ţă­râna uşoară şi memoria binecuvântată ! Potopul. Ploile din anul acesta au pricinuit pa­gube mari pretutindeni la poi, ca şi în ţă­rile învecinate şi mai îndepărtate. Ele au fost şi dese, şi mari. Mai ales ploile din săptămâna trecută le vom ţinea minte multă vreme, căci iau fost ca şi cele ce au nimicit bunăstarea multora din fraţii no­ştri din Banat. Ne mărginim de data acea­sta a da ştiri despre stricăciunile pricinuite de ele în ţările locuite de Români. In Bucovina a plouat două zile şi două nopţi fără întrerupere, aşa că s’au revăr­sat toate râurile înecând totul pe unde a­­jungeau valurile turburi. In Cernăuţi, capi­tala ţării, au fost înecată o parte întreagă a oraşului, unde a ajuns apa pănă’n podu­rile caselor. Preste 50 de mii de oameni au rămas fără adăpost. Apele au stricat în celelalte părţi ale Bucovinei poduri, dru­muri. S’au surpat coaste de dealuri, clăi de fân au fost cărate de valuri. Pănă acum nu avem ştiri, dacă i s’au prăpădit şi oamenii. Uite de sigur, că au perit multe. In România au fost inundaţiuni mari în Moldova, unde apele au stricat poduri şi au acoperit multe locuri cu cucuruz. Ol­tul umflat încă a făcut pagube mari. Dar nu numai apele râurilor au pricinuit strică­ciuni, ci şi apele de ploaie, cari s’au revăr­sat pe coastele brunţilor în parte pleşuviţi. Pe Olt se vedeau venind mii de stângini de lemne şi bârne, toate dela joagărele din munţii Lotrului. In Transilvania a eşit Murăşul din matcă, inundând Sate şi o parte din ora­şele Murăş-Oşorheiu, Alba-Iulia şi Deva. La Sibiiu s’a stricat calea ferată spre Fă­găraş, Vinţ şi cea spre Turnul­ Roşu, după cum am spus şi în numărul trecut. Acum,, însă, umblă regulat trenurile în toate păr­ţile. Dumineca trecută, în urma ploilor ma­ri din jurul Odorheiului săcuesc, Târnava a crescut atât de mare, încât a inundat foarte tare Sighișoara. Pag. 7

Next