Foaia poporului, 1912 (Anul 20, nr. 3-51)

1912-09-15 / nr. 36

Pag. 8 Dl Dr. Vasile Meşter şi-a mutat can­celaria advocaţială în Vişăul-de-sus, Mara­­murăş, patria dânsului. Dl Dr. Meşter a fost multă vreme redactor la „Tribuna“ din Sibiiu, când scria uneori şi la „Foaia Poporului“. Român bun, îl dorim pe pă­mântul sfânt al Maramurăşului românesc putere de muncă şi izbândă în ridicarea Românilor noştri de-acolo, ca să ajungă iată ce-au fost odinioară: singurii stăpâni ai Maramurăşului. La universitatea din Cernăuţi (ca­pitala Bucovinei) sunt înscrişi 327 stu­denţi români, dintre cari 107 la facultatea teologică. Se poate aşa ceva? Doi Români din­­­Molomfalău, comitatul Murăş-Turda, anu­me Iacob Laslo şi Nicolae Tacşa ne scriu, că după ce oamenii din sat şi cei duşi la America au strâns o frumoasă sumă de bani, ca să-işi clădească o şcoală naţională (confesională), au rugat şi pe preotul lor să contribuie cu ceva. Acesta a refuzat însă, declarând, că el n’are lipsă de şcoală românească, căci copiii lui şi-i dă la cea Săcuească. Dacă într’adevăr lucrează ast­fel, apoi e o ruşine pentru biserica româ­nească un astfel de slujitor şi autorităţile noastre bisericeşti mai înalte ar trebui să cerceteze. Căci în împrejurările grele, prin care trece nu numai şcoala, dar şi biserica naţională română, orice Român, mai ales fruntaş fiind, care să dă de partea străini­lor, e un criminal. Blériot şi aviatorii români. Cunos­cutul aviator francez Blériot a spus despre aviatorii de la şcoala de aviaţiune din Brun (Franţa), că cei mai buni sunt Francezii şi Românii. Românii noştri sunt de o age­rime deosebită, cari ştiu să mănuească apa­ratul ca nici unii de alte naţii şi ştiu să-şi dea la moment seamă în zbor de orice pri-­­ mejdie i-ar aşteptă. Isprăvile unui renegat ticălos­Cu toţii ne aducem aminte de ţinuta oarbă- j tească a mai multor notari din comitatul Făgăraşului de pe timpul alegerilor din urmă. Ei au fost prigoniţi de paşalele din Făgăraş, fără însă ca să-i poată face să se plece. Intre cei mai buni naţionalişti din timpul acela a fost şi notarul din Scoreiu, dl Alexandru Comşa, acum funcţionar de bancă. El fusese suspendat din postul lui, pe care cei de la comitat l-au încredinţat unui ticălos renegat, Petru Moldovan, vice­­notar. Acestuia i-au mai dat şi agentura de poştă. Fiindcă nu se poate om cinstit, care să ţină cu străinii, Moldovan a dove­dit în curând, că şi el e un mişel: a furat o miie de coroane de la poştă, vre-o două mii de coroane din dări şi a şters-o spre România, dar a fost prins în Braşov. Oameni buni, păziţi-vă de slujbaşii, comunali sau şcolari şi bisericeşti, cari ţin cu străinul, căci nu sunt oameni cinstiţi. V’o dovedşte şi cazul lui Moldovan. Crima din munţii Cloşani (jud. Me­hedinţi, România). O ceată de hoţi au ata­cat stâna lui Mihai Tănăsoiu din Orzeşti. Ciobanii, împreună cu stăpânul lor, i-a ur­mărit, dar Tănăsoiu n’a apucat să facă câţi­va paşi şi a căzut mort lovit de nişte gloan­ţe în piept. Tâlharii, ca să oprească pe ur­măritori, au tras din puşti. Ei au dispărut dincoace. Făcându-se cercetări, procurorul a constatat, că răufăcătorii sunt din nişte comune învecinate din Bănat, Corneareva şi altele. S’a cerut dela autorităţile din Ungaria urmărirea tâlharilor. Burse (stipendii) s’au votat în die­ceza gr.-catolică a Lugojului pentru anul 1912/13 în suma de 10 mii 760 cor., a­­nume 9450 coroane la 109 elevi de gim­­ziu, şcoală normală (seminar pentru învă­ţători) şi studenţi universitari, iar 1310 cor. la 41 învăţăcei de meserii. Cam slabă mângâiere. E cunoscut obiceiul Românului de-a se mângâia în vreme de năcaz cu câte o glumă mai bună sau mai rea. Aşa fac acum bravii noştri ţă­rani de prin părţile ungurene, ameninţaţi să fie băgaţi în troaca episcopiei de Hai­­dudorog în urma hotărîrii Papei, care în­cepe cu vorba „Christifideles“ (adecă cre­dincioşii, fidelii, lui Christos). Ei nu mai vorbesc acum decât de vlădica Hodorog din Hodoroagă, pe care-l face episcop Cristea Fedeleş, n’ar mai fi pomană de el. Ce să-i faci Româniului, de năcaz face haz. Invenţiuni româneşti. D-nii Ioan Bogdan, comerciant, şi Avram Ţorţolea, lă­cătuşi amândoi din Oraviţa românească (Bănat) au inventat (iscodit) o întocmire, care face ca vagoanele să se lege şi des­­lege singure, fără ca frânării să mai fie nevoiţi să se vâre printre ele, ceea ce le primejdueşte de multe ori viaţa. Afară de acest aparat au mai inventat un a­eroplan, care e astfel construit, încât dacă nu mai lucrează motorul (maşina), el nu cade iute­ la pământ, ci se lasă uşor în jos. — Aceşti doi oameni iscusiţi mai au şi alte invenţiuni. Un tată împuşcă pe propriul său fiu. Fostul prefect (comite suprem) Con­stantin Câmpean din Târgovişte (România) a ieşit la vânat cu fiul său Cornel, un băiat de 17 ani. Trăgând în nişte prepe­liţe fără să observe, că fiul său eră a­­proape de el, stând ascuns în nişte cu­­curuze, l-a lovit cu alicele în cap omorân­­zându-l pe loc. Ne putem închipui jalea bietului părinte. La poliţia din Bistriţa se întâmplă lucruri slabe, după cum cetim în „Bistritzer Zeitung“. Un Român a venit cu 20 de gâşte să le vândă. E ştiut, că negustorilor de găini din oraşe nu le este ertat să cum­pere înainte de locuitorii ceialalţi. Un Ji­dan ar fi vrut să cumpere bucuros gâştele cu un preţ mai mic, de aceea a plătit pe un gardist (poliţaiu) să alunge pe Român din piaţă. Jidanul s’a luat după el şi i-a cumpărat gâştele cum i-a plăcut. Tipografie românească în Lugoj. Am onoare a aduce la cunoştinţa onoratu­lui public român din Lugoj şi jur, că am deschis în Lugoj, str. Nit­a Pop nr. 6 (In­ternatul de fete gr.-or. român) un atelier de tipografie, aranjat cu cele mai moderne litere şi mai perfecte maşini, sub firma ti­pografia ,,Minerva“ George Ţăran, unde execut orice fel de tipărituri ce se ţin de arta tipografică precum: Invitări la petre­ceri, bilete de vizită, bilete de cununie, bi­lete de logodnă, placate, avizuri de moarte, foi periodice, ziare, tipărituri pentru bănci, tipărituri advocaţiale, avize, coverte, sta­tute etc. etc., executate după cel mai nou sistem şi cu preţurile cele mai moderate. Rugându-mă pentru binevoitorul sprijin al onoratului public român, Onorându-mă cu comandele necesare, semnez cu deosebită stimă: George Ţăran proprietarul tipogra­fiei „Minerva“ Lugoj, str. Nit­a Pop Nr. 6. Ţăsăturile noastre în Berlin. Mini­strul de externe al Germaniei, dl Kiederlen- Wăchter, care a fost şi ministru al Germa­niei în Bucureşti, are în Berlin o vilă, în care toate odăile sunt împodobite numai cu ţăsături şi cu vase româneşti. Pravul de puşcă francez e cel mai ticălos. In timpul din urmă, acest prav a explodat de 63 de ori, fără ca să fi fost fost vre­o cauză din afară. Fabricanţii au întrebuinţat materialul cel mai prost, aşa că pravul de puşcă francez e mai primej­dios pentru soldaţii francezi decât pentru cei duşmani. O explozie în Italia. Marchizul (ceva mai mare ca un conte sau grof) Imperial are o fabrică de materii explozice. încer­când o materie nouă, aceasta a explodat, aruncând fabrica în aier şi omorînd atât pe marchiz, cât şi pe mai mulţi lucrători. Bestialitatea Mexicanilor. In Mexico o republică mare în America-de-mijloc, ia­ră e revoluţie. Rar se găseşte popor mai sălbatic în timp de războiu ca cel mexican. Revoluţionarii au atacat un tren, omorînd 36 de soldaţi, cari îl însoţiau, şi 46 de că­­lători, cari au fost jefuiţi de tot ce aveau cu ei. Hingherii n’au fost pedepsiţi încă. Mare nenorocire la o mină din Franţa. In minele de cărbuni din Lens (în Franţa) a fost o exploziune grozavă, care a ucis 71 de oameni, între cari şi un inginer, care a cercat să lucreze pentru scă­parea celor astupaţi de pământ. Nenoroci­rea a fost cu atât mai mare, că după pri­ma exploziune au urmat altele, aşa că au trebuit să înceteze cu lucrările de salvare (scăpare). Moarte la îmblătit. O ţărancă din Noieni (comit. Bistriţa-Năsăud), care a­­juta la maşina de îmblătit, a vrut să dea snopi preste osia de transmisiune, care era desfăcută. Şorţul i­ s’a apropiat de sulul, care se învârtia, şi când a vrut să-l des­facă, a fost prinsă şi biata femeie trântită la pământ şi strivită, aşa că după oprirea maşinei era moartă. Omorît în grădină. In Iad (comit. Bistriţa-Năsăud) a fost găsit într’o grădină cu pomi un băiat de Român împuşcat prin cap.­­ Intr’o cârpă avea şase mere. Se vede, că intrase să fure poame şi stăpânul, care păziâ, l-a împuşcat. Procurorul cercetează. Tot ciupercile veninoase. In Vagde­­bred (Ungaria) s’au otrăvit 15 familii, cari au mâncat ciuperci veninoase. Cinci per­soane au murit. Trăznite. In Puţin (comitatul Zem­­plin) au fost trăznite două fete, rămânând moarte, alte trei au fost rănite rău. Rachiul se răspândeşte tot mai mult în Rusia. In anul 1911 s’au vândut­­aproape 92 milioane de vedre din otrava aceasta, cu trei milioane mai mult ca în anul 1910. Urmările se şi văd: o îndobitocire tot mai mare a poporului, înmulţirea boalelor şi a crimelor. Un muncitor, om învăţat. Un lu­crător cu ziua din Helsingborg (Suedia) iubia aşa de mult ştiinţa, încât tot timpul liber şi-l întrebuinţa învăţând. Carl Hans­­son, aşa se numeşte lucrătorul, a scris o lucrare mare filosofică (despre ştiinţa vie­ţii), pe care un profesor de la universitatea din Lund a aflat-o aşa de bună, încât o va tipări pe cheltueala lui. FOAIA POPORULUI Nr. 36

Next