Foaia poporului, 1912 (Anul 20, nr. 3-51)

1912-09-15 / nr. 36

Nr 36 FOAIA POPORULUI Un Român din Ardeal mort în Bucureşti. Intr’o odaie din Pasajul Român, Bucureşti, a fost găsit servitorul Corneliu Moise mort. Dintr’o scrisoare, pe care i-a adus-o factorul postal tocmai când era po- liţia acolo, s’a constatat, că bietul om era din Bendorf, Transilvania. Crâjma şi crima. In crâjma din Cornăţăl (comit. Sibiului) s’au luat ţăranii Andreiu Basta şi Petru Micu la ceartă. Micu a scos cuţitul şi l-a împlântat în celalalt, omorându-l numai decât. Copii pricinuitori de foc. In comuna Mateiaş (Târnava mare), nişte copii au făcut foc într’o șură, pe când oamenii erau la lucrul câmpului. Sura s’a aprins, arzând încă alte cinci. Un singur păgubaș a fost asigurat. Luptă cu moartea. Inginerul de mine Van Göthen cu o soră a sa de 22 de ani și fabricantul Barbier au făcut o excursiune (primblare) pe piscul Saint-Rousse din munţii Alpi. La înapoiere, escursioniştii s’au coborât de pe munte pe o potecă periculoasă, dar care le scurtă mult drumul. La o cotitură, domnişoara a alunecat într’o prăpastie îngrozitoare. Fratele său a prins’o în grabă de haine şi fiind târât şi el în prăpastie s’a apucat de un copac şi o ţinea pe fată atârnată de-asupra prăpastiei. Toată străduinţa lui de a o scăpă a fost însă zadarnică. Dar cu toată primejdia morţii, Van Göthen n’a lăsat din mâni pe sora sa şi cu o putere desperată o ţinea de-asupra prăpastiei. In timpul acela tovarăşul lor de drum, fabricantul Barbier, care nu le putuse fi de nici un folos a alergat în grabă într’un sat din apropiere spre a cere aju- toare. Timp de opt oare, pănă s’a înapoiat din sat Barbier cu ajutoarele, Van Göthen n’a slăbit din mâni pe sora sa. Salvatorii sosind au aruncat îndată deasupra prăpastiei nişte frânghii de salvare în care a fost prinsă domnişoara şi astfel a scăpat de la o moarte groaznică împreună cu fratele său. Din cauza prea marei emoţiuni, Van Göthen şi-a perdut cunoştinţa şi numai cu greu a fost readus în simţiri. Soră-sa a fost dusă la spital din cauza rănilor ce le-a căpătat în timpul căderei. Isprava automobilelor. In Paris au fost călcaţi de automobile 248 de oameni în timpul dela 1 Maiu pănă la 5 Iulie. Pedeapsa unui stricat. Un negustor dintr’un oraş din Germania s’a încurcat cu o fată stricată, cu toate că avea nevastă vrednică şi copii. El îşi părăsi familia în cea mai neagră mizerie şi plecă cu stricata în Sviţera. Acolo se sătura în curând de ea, conştiinţa încă începu să-l mustre, aşa că el scrise nevestei să-l aştepte, că are să vină cu trenul înapoi. Nevasta n’a mai vrut însă să ştie nimic de el şi nu s’a dus la gară. In schimb l-au aşteptat la gară mai mulţi locuitori din comună, cari la sosire l-au luat în primire, bătându-1 măr şi aruncându-1 într’o groapă cu var. Numai cu mare greutate l-au putut scăpă jandarmii din mânile bătăuşilor. Acum zace în spital. Prinţul Gheorghe al Serbiei, care după ce a renunţat la drepturile lui de principe moştenitor în favorul fratelui său Alexandru a plecat la Paris, a înebunit. Pe lângă că eră din fire cam lovit cu leuca, în Paris s'a mai apucat de o viaţă destrăbălată. Acum e într’un sanatoriu (spital) dinŞviţera. Bilete de tren cu număr. E cunoscut năcazul, pe care-l au călătorit cu ocuparea locurilor în vagoane. Şi-ai ocupat un loc, şi n’ai făcut doi paşi dela el, şi ţi l-a luat altul. Sau se dau bilete mai multe decât sunt locuri în vagoane, aşa că mulţi trebuie să călătorească în picioare sau sunt înfundaţi în vagoane de vite sau de mărfuri. In Germania locurile de pe bănci sunt numerotate şi numerotate sunt şi biletele, pe cari le dau cassierii din gări. In felul acesta fiecare îşi are locul său, pe care nu i-1 poate ocupă nimeni. Măsura aceasta bună e vorba să se introducă şi la căile ferate de la noi. Conţi şi baroni italieni prinşi cu falsificări. In Italia a fost descoperită o bandă de conţi şi baroni, cari se ocupau cu falsificarea de bani. Pănă acum au fost arestaţi 14 astfel de „domni“. Cum se îmbogăţesc Jidanii. Cei mai mulţi dintre cetitorii noştri ştiu — unii vor fi şi păţiţi — că Jidanii încheie contracte cu agricultorii mari şi mici, cumrându-le bucatele cu mult înainte de timpul seceratului. Cu contractele acestea ei fac gheşefturi, vânzându-le la alţi gheşeftari jidani, şi anume cu atât mai scump, cu cât se ridică mai mult preţul bucatelor. In Pesta e un agent jidan Morit Wiener, care s’a pomenit de pe urma acestor gheşefturi în câteva săptămâni milionar. El se angajase să cumpere 300 de mii de chintale (măji de câte 100 kg. de cucuruz), iar contractele despre aceste cumpărări le-a vândut acum, când s’a urcat preţul cucuruzului, aşa de scump, încât i-au rămas câteva milioane câştig curat. El vrea să se lase acum de gheşefturi de felul acesta şi să-şi cumpere o moşie mare în Ungaria, sperând, că-l vor face şi pe el baron şi va ajunge apoi în casa magnaţilor, ca mulţi alţi jidani. — Iatăpentru ce ne trebuie mouă tovărăşii la sate! Focurile din Constantinopol. Capitala Turciei are şi acum cele mai multe case de lemn, aşa că în caz de foc se prefac în cenuşe o mulţime de clădiri. In luna lui August au fost în Constantinopole patru focuri mari. La cel din urmă au ars o sută de case şi optzeci de prăvălii. O sinucidere în Bucureşti. In Bucureşti s-a spânzurat femeia Anica S. Suluciu, servitoare de origine din Transilvania. Eră în etate de preste 60 de ani şi se crede, că boala a împins-o în braţele morţii. Cărţi şcolare aprobate. Ministrul a aprobat sub Nr. 100967/1912 Carte de cetire cl. 5 şi 6, ed. IV, sub Nr. 104220/1912 Carte de cetire cl. II, edl. VI, iar sub Nr. 97819/1912 Geografia şi constituţia, ed. VIII, toate de Iuliu Vuia. Geografia a fost cualificată prin recenzentul ministerial de superioară multor geografii maghiare. Facem cunoscut, că cine nu primești vr’un număr din foaie să reclameze îndată la poștă, sau la noi cel mai târziu tr 2—3 zile după aceea. Iar nu după săptămâni, când nu mai avem acei numeri. Cine n’ar avea partea romanului „Ca paloșul“ complet, de la început, să ne scrie acum pănă mai avem. Bineînţeles, e datorinţa fiecăruia, ca să-şi grijească foii din cât se poate. In viitor nu vom mai putea trimite nici din acestea aşa multe. Iar cine nu ceteşte toate foile, acela nu va putea înţelege cum se cade acest roman istoric atât de interesant şi frumos. Ontiţi, deci, partea foii cu romanul I § ECONOMIE I 5 Statutele Societăţii cooperative săteşti. (Urmare din nr. 34) § 13. Societatea nu va putea începelucrările ei, dacă nu ar avea cel puţin 2© membri. § 14. Membri au dreptul: a) Să ia parte la adunările generale şi să voteze. b) Să-şi procure prin societate toate lucrurile trebuincioase meseriei lor, arătate la § 21. c) Să-şi desfacă în comun (laolaltă) toate produsele, ce vor avea de vândut. d) Să se folosească de toate scrierile şi cărţile societăţii şi să ia parte la toate adunările, ce societatea va ţinea. § 15. Membri eşiţi din societate ni£ mai au drept de vot din ziua eşirii lor* Orice membru nu poate avea decât u® singur vot. Cei ce lipsesc, precum şi femeile, pot împuternici alt membru să răspundă şi să voteze în locul lor. Un împuternicit nu se poate înfăţişa^ afară de sine, decât pentru un singur societar. Moştenitorii nevrâstnici ai unui societar mort nu pot împuternici decât numai o singură persoană, care să răspundă şi să voteze în numele lor, neavând drept de,cât numai la un singur vot. In caz, când nu s’a înfiinţat tutelanta s’a numit tutor), societatea e datoare sa ceară judecătoriei înființarea ei. § 16. Membri se îndatorează la intrarea în societate printr’o declaraţiune î® scris . * a) Că răspund în mod solidar şi nelimitat (nemărginit), adecă toţi pentru linul şi unul pentru toţi, alături de membri întemeietori, de toate obligaţiunile (îndatoririle) societăţii, încheiate în temeiul şi după regulile statutului de faţă. b) Că vor plăti o taxă de înscriere. c) Că primesc de bun statutul societăţii şi se vor supune regulelor stabilite întrânsul, cum şi hotărîrilor adunării generale, regulamentelor, ce se vor întocmi* legii băncilor poporale și regulelor legii de comerciu privitoare la societățile cooperative. d) Că se vor înscrie ca membri la băncile poporale. CAP III. Capitalul operațiilor. § 17. Sumele, de cari Societatea vs. avea trebuinţă pentru lucrările sale, se vor lua: a) Din donaţiuni (daruri). b) Din sumele răspunse de membri pentru achitarea (plătirea) cumpărăturilor făcute prin societate. c) Din împrumuturile luate de societate la Banca Populară sau la Casa Centrală. § 18. Donaţiunile făcute Societăţii se vor întrebuinţa după destinaţia ce le-a fost dată de donator. Dacă nu s’a arătat întrebuinţarea, donaţiunile vor servi la operaţiunile (lucrările) societăţii. Donaţiunile vor primi o dobândă (interese, camătă) anuală, care se va hotărî de adunarea generală sau Băncii populari de adunarea generală.