Foaia poporului, 1912 (Anul 20, nr. 3-51)

1912-09-15 / nr. 36

Pag. 10 FOAIA POPORULUI § 19. In caz de lichidare (desfacere a societăţii) și când donatorii n’au hotărît, ce să se facă cu donaţiile lor­ fondul pro­venit din ele se va dona de adunarea gene­rală sau Băncii populare din localitate sau­­altei societăţi de acelaș fel. § 20. împrumuturile pentru a se da avansuri membrilor asupra productelor de­stinate a se vinde în comun precum şi cele pentru executarea (îndeplinirea) comenzilor de mărfuri făcute pe baza declaraţiunilor membrilor, se vor face de consiliu şi se vor supune în urmă aprobării adunării ge­nerale; pentru celelalte împrumuturi însă, se va cere mai întâiu aprobarea adunării generale. chea. Cea mai scumpă păreche de cai de 4 ani s’a vândut cu 1280 cor., caii de mij­loc cu 700—800 cor. părechea, cai buni de muncă 600—700 cor. părechea, mai slabi bucata 200—240 cor. Ciuma de porci, care pricinueşte atâ­tea pagube în Ungaria, a isbucnit şi în ju­deţul Gorj (România), mărginaş cu Ardea­lul. Pănă acum s’au constatat boala în vre-o 50 de comune. Autorităţile româneşti au luat măsuri foarte ,aspre, aşa că e nă­dejde ca boala să nu se întindă mai de­parte. Vieaţa socială E CAP IV. Operaţiuni. § 21. Societatea se însărcinează: a) Să întocmească cele mai bune pla­nuri de muncă pentru pământurile mem­brilor şi să dea cele mai bune poveţe pen­tru creşterea vitelor, pentru prepararea şi păstrarea produselor. b) Să cumpere membrilor toate lucru­rile, de cari vor avea trebuinţă, fie câte unul singur, fie cât mai mulţi la un loc, pentru îndeplinirea meseriei lor, precum seminţe, instrumente şi maşini agricole şi industriale, vite de muncă şi de prăsilă ş. a. In acest scop, membri sunt datori să ■declare în scris, sub a lor semnătură, fe­lul, cantitatea şi calitatea mărfurilor, ce vor să-şi cumpere prin societate. Pe lângă preţul de cont, care cuprinde preţul de cumpărare şi cheltuielile făcute pănă în momentul, când se predă marfa ce­lor în drept, societatea va mai încassa şi un comision (o taxă de comandă), care se va fixă (hotărî) de cătră adunarea gene­rală. Cheltuelile vor fi cât se va putea mai m­ici și se vor justifica cu acte în regulă. c) Să ajute transformarea sau prefa­cerea produselor pământului și animalelor în produse lucrate. In acest scop, Societatea va înlesni membrilor sau grupurilor de membri pu­tinţa de­ a-şi cumpără uneltele trebuincioase şi de­ a-şi înfiinţa chiar ateliere, cuptoare ş. a. Maşinile industriale mai mari ca tree­­rătoare, semănătoare şi rânduri, torcătoare ş. a., de care se vor servi cât mai mulţi membri, vor fi administrate de societate. Membri, cari se vor servi de ele potri­vit regulamentelor speciale, ce se vor al­cătui la timp, vor plăti o taxă după mă­sura folosului, ce au avut. Taxele se vor fixă de adunarea gene­rală şi vor trebui să cuprindă neapărat par­tea cuvenită din ratele de răscumpărare şi din cheltuelile de întreţinere. (Va urma.) Ştiri economice. Târgul de toamnă (Sf. Mărie) din Bistriţa. La târgul de vite au fost aduse 6244 capete de vite mari şi 1638 de vite mici, cu totul 7882. Vitele de carne şi de lapte au fost foarte căutate, preţurile mari. Cea mai scumpă păreche de boi ungureşti s’a vândut cu 1362 cor., părechea de boi de Pinţgau cu 1400 cor., boi mijlocii, căr­­noşi, cu 800—850 cor. părechea, o vacă jalbă cu viţel 400—430 cor. (s’a vândut una frumoasă cu 660 cor). Vaci de Pinţ­gau cu viţel cu 500—560 cor. Viţele pănă la doi ani cu 400—420 cor. una. Viţei de­­Pinţ sau de un an cu 320—360 cor. păre­ — Concertul dlui Ionel Crişian în Sibiiu. După cum am anunţat deja, baritonul liric, dl Ionel Crişianu, absolvent premiat al academiei ces. reg. de muzică şi artă dramatică din Viena, pe sezonul de iarnă angajat de cântăreţ de operă la teatrul din Gablontz, dă în Sibiiu un concert, Luni în 16 Septemvrie st. n. în sala de la „Unicum“. Nu e de lipsă să mai stăruim asupra numelui dlui Crisianu. Aprecierile favora­bile cari l-au întâmpinat pretutindeni unde d-sa a concertat, sunt tot atâtea garanţe, şi acest concert va satisface pe deplin aş­teptările publicului doritor de artă. Presa noastră şi cea străină a avut deja prilej de a-şi spune cuvântul despre acest talent şi din toate criticele cari s’au scris despre con­certele la cari a conlucrat şi dl Crişianu să desprinde o deplină încredere atât în ma­terialul bogat de voce, de care dispune dânsul, cât şi în cunoştinţele sale muzicale, cu ajutorul cărora e în stare să adâncească cele mai grele compoziţii muzicale, atât străine, cât şi româneşti. Mai adaugem, că dl Crişianu este şi un adânc pătrunzător al sufletului cânte­celor noastre poporale. D-sa dă doinei o interpretare artistică şi totuş firească, ast­fel, că pe lângă toată şcoala străină sufle­tul i-a rămas neatins de influenţele cari tind la nimicirea individualităţii noastre. Programul concertului de Luni seara e următorul: I. 1. F. Schubert: a) Ihr Bild, b) Pause, c) Der Doppelänger. 2. G. Dima: a) Eu simt a ta suflare..., b) Cerul meu, c) Hop, ţurcă, furcă! 3. I. Brahms: a) Ein Wanderer, b) Minnelied, c) O liebliche Wangen. II. 4. R. Leoncavallo: Pologul din o­pera „Bajazzo“. 5. K. Loevve : a) Die nächt­liche Heerschau, b) Odin’s Meeresritt. 6. F. Paolo Tosti: Ridonami la calma.... (Preghiera). 7. H. Kaun: Der Sieger. 8. I. Scarlatescu: Glas de clopote. 9. T. Bre­­diceanu: Arde-mi-te-ai codru des__ Acompaniarea la pian e susţinută de dl A. Nowak, dirigentul capelei orăşeneşti. Bilete se pot procura în librăria G. Meyer din Piaţa-mare şi seara la cassă. Deschiderea cassei la 7 oare, începutul con­certului la 8 oare seara. Sborul lui Vlaicu la Ibaşfalău a avut loc Mercuri în 11 Sept. n., iar nu Duminecă în 8 Sept. Amânarea s’a făcut din cauza timpului. Sborul a suc­ces foarte bine. Vlaicu a plutit în aer preste o j­umătate de das, ridicându-se la o înălţime de 500 metri. A luat parte mulţime de popor, care a primit cu multă dragoste pe iubitul nostru aviator. Nr. 38 Ultime ştiri. De la partidul­­ nostru naţional. Comitetul central al partidului naţio­nal român s-a întrunit în Orăştie la 7 şi 8 Septemvrie e. n. la şedinţă plenară, fiind preşedinte dl Gheorghe Pop de Băseşti. Comitetul a constatat cu durere, că sistemul politic duşmănos intereselor nea­mului românesc continuă domnirea sa în această ţară şi că, prin urmare, partidul naţional român se află silit a duce şi mai departe lupta politică în contra actualului guvern, care cu o violenţă necruţătoare continuă acest sistem de guvernare. Comitetul a condamnat actele de vio­lenţă săvârşite în parlamentul din Buda­pesta în contra libertăţii cuvântului şi în contra partidelor opoziţioniste, şi aprobă ţinuta de pănă acum a deputaţilor naţio­nalişti. Faţă de faptul înfiinţărei episcopiei gr.-cat. maghiare de Hajdu-Dorog, şi-a ex­primat adânca sa indignaţiune şi a consta­tat, că această episcopie s’a făcut cu sco­pul, ca să servească scopurilor de maghia­rizare ale sistemului actual politic şi prin urmare este un mijloc de persecutare po­litică, în contra poporului românesc. In consecinţă constată, că o acţiune de apă­rare faţă de acest atac, este o datorie şi o necesitate naţională, îşi trimite cuvântul său de încurajare fraţilor primejduiţi prin această biserică şi exprimă mulţumită tu­turor, cam­ în această mare chestiune, lu­crează pentru salvarea credinţei şi limbei româneşti — şi sunt rugaţi să continue a aduce jertfa luptei grele pe altarul na­­ţiunei. Comisiunea însărcinată cu pregătirea proiectului de lege privitor la reforma elec­torală, a prezintat elaboratul său, care con­ţine atât partea dispozitivă, cât şi motiva­rea ei. Comitetul a primit în principiile sale acest elaborat, şi-a exprimat mulţumită comisiunei pentru lucrarea sa temeinică şi potrivită intereselor neamului românesc şi principiilor democratice, şi a constituit o comisiune pentru a-i da proiectului ultima formă acomodată pentru a fi prezentată, în caz de lipsă, de deputaţii români ai parla­mentului din Budapesta. Comitetul a hotărît ţinerea unei serii de adunări poporale, în deosebi şi în mod sistematic în comitatele nordice locuite de români, precum şi în celelalte comitate ro­mâneşti unde necesitatea va indica să se ţie. Pe urmă comitetul a deliberat asupra mai multor afaceri aparţinătoare conduce­­rei interne a partidului. Manevrele cele mari, împărăteşti, s’au început Luni în săptămâna aceasta. Luptele se dau mai cu seamă în comitatele Arad şi Cenad. împăratul e reprezentat prin Moştenitorul de tron, arhiducele Fran­­cisc Ferdinand. Fiind timpul ploios şi rece, se svo­­neşte, că manevrele o să se isprăvească mai curând decum a fost plănuit. S-au dat lupte mari în jurul Murăşu­­lui din apropierea Aradului, făcându-se în­cercări de a trece miliţia preste Murăş pe poduri făcute la iuţeală din partea soldaţi­lor pioneri. Redactor resp.: Nicolae Bratu. Editura şi tiparul „Tipografia Poporului“-

Next