Foaia poporului, 1915 (Anul 23, nr. 1-58)

1915-10-24 / nr. 47

Anul al 23-lea Duminecă, 11/24 Octomvrie­ 1915. Nr. 47 PREȚUL ABONAMENTULUI: Pe un an ............................. 4 cor. 40 bani. Pe o jumătate de an ... 2 cor. 20 bani. România, America şi site ţări etraine 11 cor. anual. Abonamente se isc la „Tipografia Poporului“ Sibiiu. Foaie politică Apare în fiecare Duminecă. Telefon Nr. 148. Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu. ÎNSERATE: Mă primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI (Strada Mi­od­arilor Nr. 12). Un şir petit prima­ dată 14 bani, a două oară 12 bani, a trem­oară 10 bani. Prin noi înşine. La luarea Belgradului regi­mentele româneşti din Ardeal şi-au fâlfâit din nou steagurile, biruitor, pe vârful întăriturilor duşmane. Cu laudă a fost pomenită această faptă a lor de către conducătorii armatei şi în chipul acesta, soldaţii noştri, au înscris din nou vitejia strămoşească între popoarele mo­narhiei austro-ungare. Şi cu prilejul acesta socotim de bine să spulberăm părerea gre­şită a multora, cari sunt de cre­dinţa, că noi luptăm de aceea, ca să primim, apoi, drept răsplată o îmbunătăţire oare­care a stării noas­tre politice şi culturale. De ar sta lucrul aşa, jertfa noastră ar fi de bună-seamă prea mare. Trebuie să ai o credinţă în suflet, ca să poţi muri, căci răsplata numai, nu e în stare să te împingă în gura tunu­rilor. Noi nu luptăm nici ca să ne fălim în faţa altora, deoarece acea­sta ar fi o fală goală, când ne adu­cem aminte, că nenumăraţi orfani­­şi văduve, rămân pe urma ei. Ceea­­ce ne mână înainte, este credinţa în puterea de viaţă şi în dreptul de-a fi al poporului românesc. In întrecerea către propăşire a nea­murilor, cu cari trăim împreună şi cari ne sunt mai puţin prietine, suntem siliţi a ne răzima pe pute­rile proprii. Luptăm ca să trăim şi să câştigăm prin botezul nostru de sânge, drept de viaţa liberă culturii româneşti. In cazanul acesta de flă­cări se plămădeşte viitorul nostru. Prin noi înşine trebuie să pu­nem temelie, ca să clădim apoi edificiul culturii naţionale a popo­rului românesc. Este cunoscut, că numai acel popor are dreptul de-a trăi, care îşi ţese vestmântul cul­turii sale din firele pline de vlagă ale însuşirilor născute în sufletul său. Intr’adevăr oamenii noştri de de seamă au dat lucrări de valoare numai atunci, când s’au putut ri­dica peste orice înrîurire străină tulburătoare. De aceea privim cu totul ne­potrivită părerea d-lui Neugeboren dela gazeta săsească din Sibiiu, când zice, că biruind Germanii, Sașii vor fi mijlocitorii pentru po­porul nostru ai culturei germane, in felul acesta de gândire găsim o largă măsură de dispreţ şi în­gâmfare. E un lucru nou pentru noi, deoarece Saşii ardeleni, în cur­sul vremurilor, nu ne-au dat nimic de bunăvoie, ci totdeauna au ştiut să ridice un zid între noi şi ei, ca nu cumva să se coboare şi la noi o rază din lumina lor. La puţini cărturari de ai noştri le-a reuşit să pătrundă în şcolile lor, dar şi aceştia şi-au tulburat cumpăna su­fletească, prin lucruri cu totul stre­ine de gândirea şi dorinţele noas­tre. Acolo, unde înrîurirea săsească a găsit loc prielnic de desvoltare, a dat naştere la buruieni păgubi­toare holdei, unde avea să crească şi să se coacă spicele noastre. De poporul d-lui Neugeboren ne desparte o lume întreagă de simţeminte şi de gândire. Alt sânge ne curge în vine şi bătaia inimii noastre nu se poate asemăna cu a altora. Insuş limba noastră su­­poartă cu greu o înrîurire săsească şi aceasta o dovedeşte felul greoiu de a se rosti, al celor ce-au tre­cut prin şcolile săseşti, spre deo­sebire de limba acelora, cari nu s’au depărtat de vatra noastră. Dacă avem astăzi oameni, cari vorbesc stâlcit româneşte şi au o cugetare streină, o putem mulţumi ajutoru­lui, ce ni-i făgăduieşte pentru vii­tor d. Neugeboren. De aceea mulţumim colegului de la Tageblatt pentru bunăvoinţa sa, căci noi ne făurim viitorul şi cultura noastră, din noi şi prin noi înşine. Bulgaria în răsboiu. Bulgaria a rupt legătura de tren Nîş-Dunsre. Köln. — „Kölnische Zeitung“ află din Sofia. Armata bulgară a trecut gra­­niţa sârbă pe toată întinderea ei şi s’a coborât în valea Timocului, unde a pus stăpânire peste linia ferată care porneşte dela Niş spre Dunăre. Prin această ocu­­paţiune, este întreruptă legătura între Rusia şi celelalte puteri ale Ententei pe linia Niş Salonic. Joi 14 Octomvrie, — vre­o 50.000 soldaţi bulgari au atacat pe sârbi în regiunea Valandovo, în judeţul Doiran, lângă graniţa greacă. Luptele mai crân­cene s’au dat la Etnos. Anglia a declarat răsboiu Bulgariei. Londra. — Oficial. — Bulgaria în­cepând râsboiul contra Serbiei, care este aliata împotritei înţelegeri, Anglia de­clară că începând de la 15 Oct. se află în stare de răsboiu cu Bulgaria. Franţa şi Rusia au declarat răs­boiu Bulgariei, Paris. — Agenţia Havas publică următorul comuni­cat oficial: Bulgaria începând râsboiul contra Serbiei, care este aliata Franţei, guvernul republicei franceze declară că începând de la 16 octomvrie, Franţa se afla în stare de răsboiu faţă Bulgaria Bucu­eşti. — „D­mineaţa“ pri­meşte următoarea tangramă din Petro­grad: Rusia a declarat răsboiu Bulgariei. Ce face România? România îngădue freieres trupelor ruseşti. Budapesta. — »Az Est« primeşte dela trimisul său special la Sodia. In cercurile de aici se crede, că Român­a nu are cutezanţa să păşească pe faţă în contra pute-r­ilor centrale. Dar în taină se arată aplicată să sufere tre­cerea trupelor ruseşti prin Dobrogea. In acest scop se urmează tratative între împotrita înţelegere şi România. Berlin. — Lui »Berliner Tage­blatt« i se anunţă din Berlin; Rusia a fă­ut demersuri la Bucu­reşti ca să i se îngădue de a trece trupe ruseşti. România judecă rece apucătura Rusiei La Bucureşti se ştie, că acţiunea balcanică e mult mai înaintată, încât România să-i poată aduce vre­o schim­bare prin îngăduirea trecerii trupelor ruseşti.

Next