Foaia poporului, 1915 (Anul 23, nr. 1-58)
1915-10-24 / nr. 47
Anul al 23-lea Duminecă, 11/24 Octomvrie 1915. Nr. 47 PREȚUL ABONAMENTULUI: Pe un an ............................. 4 cor. 40 bani. Pe o jumătate de an ... 2 cor. 20 bani. România, America şi site ţări etraine 11 cor. anual. Abonamente se isc la „Tipografia Poporului“ Sibiiu. Foaie politică Apare în fiecare Duminecă. Telefon Nr. 148. Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu. ÎNSERATE: Mă primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI (Strada Miodarilor Nr. 12). Un şir petit prima dată 14 bani, a două oară 12 bani, a tremoară 10 bani. Prin noi înşine. La luarea Belgradului regimentele româneşti din Ardeal şi-au fâlfâit din nou steagurile, biruitor, pe vârful întăriturilor duşmane. Cu laudă a fost pomenită această faptă a lor de către conducătorii armatei şi în chipul acesta, soldaţii noştri, au înscris din nou vitejia strămoşească între popoarele monarhiei austro-ungare. Şi cu prilejul acesta socotim de bine să spulberăm părerea greşită a multora, cari sunt de credinţa, că noi luptăm de aceea, ca să primim, apoi, drept răsplată o îmbunătăţire oarecare a stării noastre politice şi culturale. De ar sta lucrul aşa, jertfa noastră ar fi de bună-seamă prea mare. Trebuie să ai o credinţă în suflet, ca să poţi muri, căci răsplata numai, nu e în stare să te împingă în gura tunurilor. Noi nu luptăm nici ca să ne fălim în faţa altora, deoarece aceasta ar fi o fală goală, când ne aducem aminte, că nenumăraţi orfanişi văduve, rămân pe urma ei. Ceeace ne mână înainte, este credinţa în puterea de viaţă şi în dreptul de-a fi al poporului românesc. In întrecerea către propăşire a neamurilor, cu cari trăim împreună şi cari ne sunt mai puţin prietine, suntem siliţi a ne răzima pe puterile proprii. Luptăm ca să trăim şi să câştigăm prin botezul nostru de sânge, drept de viaţa liberă culturii româneşti. In cazanul acesta de flăcări se plămădeşte viitorul nostru. Prin noi înşine trebuie să punem temelie, ca să clădim apoi edificiul culturii naţionale a poporului românesc. Este cunoscut, că numai acel popor are dreptul de-a trăi, care îşi ţese vestmântul culturii sale din firele pline de vlagă ale însuşirilor născute în sufletul său. Intr’adevăr oamenii noştri de de seamă au dat lucrări de valoare numai atunci, când s’au putut ridica peste orice înrîurire străină tulburătoare. De aceea privim cu totul nepotrivită părerea d-lui Neugeboren dela gazeta săsească din Sibiiu, când zice, că biruind Germanii, Sașii vor fi mijlocitorii pentru poporul nostru ai culturei germane, in felul acesta de gândire găsim o largă măsură de dispreţ şi îngâmfare. E un lucru nou pentru noi, deoarece Saşii ardeleni, în cursul vremurilor, nu ne-au dat nimic de bunăvoie, ci totdeauna au ştiut să ridice un zid între noi şi ei, ca nu cumva să se coboare şi la noi o rază din lumina lor. La puţini cărturari de ai noştri le-a reuşit să pătrundă în şcolile lor, dar şi aceştia şi-au tulburat cumpăna sufletească, prin lucruri cu totul streine de gândirea şi dorinţele noastre. Acolo, unde înrîurirea săsească a găsit loc prielnic de desvoltare, a dat naştere la buruieni păgubitoare holdei, unde avea să crească şi să se coacă spicele noastre. De poporul d-lui Neugeboren ne desparte o lume întreagă de simţeminte şi de gândire. Alt sânge ne curge în vine şi bătaia inimii noastre nu se poate asemăna cu a altora. Insuş limba noastră supoartă cu greu o înrîurire săsească şi aceasta o dovedeşte felul greoiu de a se rosti, al celor ce-au trecut prin şcolile săseşti, spre deosebire de limba acelora, cari nu s’au depărtat de vatra noastră. Dacă avem astăzi oameni, cari vorbesc stâlcit româneşte şi au o cugetare streină, o putem mulţumi ajutorului, ce ni-i făgăduieşte pentru viitor d. Neugeboren. De aceea mulţumim colegului de la Tageblatt pentru bunăvoinţa sa, căci noi ne făurim viitorul şi cultura noastră, din noi şi prin noi înşine. Bulgaria în răsboiu. Bulgaria a rupt legătura de tren Nîş-Dunsre. Köln. — „Kölnische Zeitung“ află din Sofia. Armata bulgară a trecut graniţa sârbă pe toată întinderea ei şi s’a coborât în valea Timocului, unde a pus stăpânire peste linia ferată care porneşte dela Niş spre Dunăre. Prin această ocupaţiune, este întreruptă legătura între Rusia şi celelalte puteri ale Ententei pe linia Niş Salonic. Joi 14 Octomvrie, — vreo 50.000 soldaţi bulgari au atacat pe sârbi în regiunea Valandovo, în judeţul Doiran, lângă graniţa greacă. Luptele mai crâncene s’au dat la Etnos. Anglia a declarat răsboiu Bulgariei. Londra. — Oficial. — Bulgaria începând râsboiul contra Serbiei, care este aliata împotritei înţelegeri, Anglia declară că începând de la 15 Oct. se află în stare de răsboiu cu Bulgaria. Franţa şi Rusia au declarat răsboiu Bulgariei, Paris. — Agenţia Havas publică următorul comunicat oficial: Bulgaria începând râsboiul contra Serbiei, care este aliata Franţei, guvernul republicei franceze declară că începând de la 16 octomvrie, Franţa se afla în stare de răsboiu faţă Bulgaria Bucueşti. — „Dmineaţa“ primeşte următoarea tangramă din Petrograd: Rusia a declarat răsboiu Bulgariei. Ce face România? România îngădue freieres trupelor ruseşti. Budapesta. — »Az Est« primeşte dela trimisul său special la Sodia. In cercurile de aici se crede, că Româna nu are cutezanţa să păşească pe faţă în contra pute-rilor centrale. Dar în taină se arată aplicată să sufere trecerea trupelor ruseşti prin Dobrogea. In acest scop se urmează tratative între împotrita înţelegere şi România. Berlin. — Lui »Berliner Tageblatt« i se anunţă din Berlin; Rusia a făut demersuri la Bucureşti ca să i se îngădue de a trece trupe ruseşti. România judecă rece apucătura Rusiei La Bucureşti se ştie, că acţiunea balcanică e mult mai înaintată, încât România să-i poată aduce vreo schimbare prin îngăduirea trecerii trupelor ruseşti.