Foaia poporului, 1916 (Anul 24, nr. 3-64)

1916-01-30 / nr. 3

Pag. 2 podobeau măreţe frunţi de domnitori. Aceste popoare mici îşi îndreaptă ochii în toate părţile, să vadă nu le vine un ajutor de undeva, o mântuire. Anglia, zgârcită ca totdeauna, abia azi s’a ho- tărît să chieme sub steag pe negustorii ei plini de interese băneşti, şi numai Franţă trimite trupe de ajutor la Salonic, deşi interesele ei sunt cu mult mai mici în Balcani, decât să verse un singur strop din nobilul ei sânge şi să arunce o singură ghiulea pe acele plaiuri îndepărtate. Nenorocirea o bagă sub aripile ei crude şi pe Grecia, al cărei pământ e ameninţat să fie pustiit de armate străine, cari stau gata să-şi măsure puterile în inima ei. Aproape toate insulele i-au fost ocupate, iar regele Constantin în zilele trecute, se plângea într’una din gazetele Americei, că antanta calcă în picioare drepturile popoarelor, pe cari în alte locuri se ţine chiemată şi îndreptăţită de-a le apăra! Francezii cer cedarea îndărăt a Basarabiei României! Intrarea României ar decide soarta răsboiului. — Rusia să repare greşala ce a făcut faţă de România! — Influenţa înţele gerei cucereşte teren în România. — Părerea unui ziarist ungur. Întreagă gazetăria franceză a în’narea ihtr if fer, sT Bkăarablei către România. Astfel, în numărul de ieri al ziarului francez „La Victorie,“ d. Georges Bienaimd publică un articol în care autorul recunoaște în modul cel mai deschis marea însemnătate a micei Romanie pentru cauza înțelegere. Autorul articolului dojenește aspru pe Rusia pentru că nu cedează României Basarabia, asupra căreia România are drepturi mari. A sosit vremea — spune d. G. Bienaime în articolul său — când intrarea în bătălie a unui stat mic ca România poate să aibă puterea hotărîtoare asupra răsboiului. Bulgaria cu o populaţie mai mică şi mai săracă decât România, dar cu toate acestea sabia ei a aruncat oarecare greutate în cumpăna răsboiului din Balcani. Putem socoti ca sigur, că România va arunca în front o armată de 7.800 mii oameni, fireşte dacă va fi prevăzută cu arme şi muniţiuni. România are dragoste faţă de Franţa şi Anglia, pe Italia o iubeşte ca pe o soră latină, iar pe Ungaria şi pe Austria le urăşte. Pentru ce ea, totuş, nu s a alăturat armatelor ruse şi pentru ce ea nu a atacat Ungaria ? Pentru că România are o veche răfuială cu Rusia. Diplomaţia rusească totdeauna a făcut pe surdul, nevrând să ia cunoştinţă despre pretenţiunea României de a i se ceda Basarabia D. G. Bienaimé cere Rusiei colosale, a cărui imperiu european singur este de 400ori mai mare ca rpoatul român, şi o roagă să cedeze României Basarabia, pe care Rusia i-o luase. Franţa, Anglia şi Rusia, au recunoscut României dreptul asupra Basarabiei, iar Congresul dela Paris, care s’a ţinut după terminarea răsboiului din Crimeea, obligase pe Rusia să cedeze României jumătatea Basarabiei, partea dela Marea Neagră până la gura Dunărei. Insă în anul 1878, când Românii ajutară pe Ruşi la asediul contra Plevnei, ca răsplată Rusia a răpit României Basarabia, dându-i în schimb Dobrogea. Dar Ruşii n’au putut rusifica noua provincie, a cărei populaţie o formează 3/4 Români, o parte neînsemnată de Ovrei, iar restul colonişti, mai ales Nemţi. Numai singură administraţia e rusească. Cât e de mare deosebirea între Basarabia administrată de Ruşi şi vecina Moldovă românească! Basarabia n’are căi ferate, n’are drumuri de ţară, n’are industrie. Administraţia rusească e preocupată de alte lucruri încât să-şi mai bată capul cu introducerea fie chiar şi a celor mai mici reforme. Românii bass rabeni mai bucuros rămân analfabeţi decât să meargă la şcoala rusească Administraţia rusească nu e pentru por poporul, pe căre i conduce, ci poporul ei pentru administraţie. Datoria poporului este să-i hrănească pe aceşti slujbaşi, să-i susţine şi să-i plătească. Din această pricină apoi această administraţie este o piedecă în calea întoarcerii Basarabiei, sau a dăruirei autonomiei pe seama Poloniei şi a Lituaniei, deoarece a tagi fapte ar lipsi de oficii pe ace*fi j__ ——ras trebue să cunoască I odată acest adevăr şi să ia poziţie faţă de împotrivirea administraţiei. Până acumă partea învhgătoare a fost totdeauna administraţia. Iată deci motivul pentru ce România nemulţumită (neîmpăcată) nu se mişcă, iar crâncenul răsboiu îşi urmează firul Răsboiul s ar sfârşi, poate mai curând, dacă s ar ceda României, ceea ce pe dreptul se cade. Ziarul „Az Est“ din Budapesta publică următoarea corespondenţă de la trimisul său special din Sofia: „După ştirile din Bucureşti sosite aci se poate spune că debarcările de trupe de la Salonic, precum şi faptul că Inţelegerea face mari sforţări şi în tot cazul ea pregăteşte mari planuri, fac mare impresie în România. Faptul, că armatele puterilor Inţelegerei şi-au pus piciorul în Balcani, a făcut să se întărească în România simţămintele prieteneşti antantei aşa câ ţinuta întregei ţări în mare parte stă sub infiiinţa întâmplărilor de la Salonic. In Bucureşti lumea a început iarăş să aibă încredere în împătrita înţelegere şi să crede, aci, că Englezii şi Francezii îşi vor putea păstră poziţiile lor în Salonic şi că aceştia vor ieşi învingători faţă de trupele Puterilor centrale. E curioasă declaraţia dlui Vintilă Brătianu, fratele prim-ministrului I. Brătianu, făcută la Cercul de studii al partidului liberal, că părăsirea Saloni Lupte mari pe frontul francez. Francezii iau ofensiva în Champagne, Geneva. — »Journal de Geneve« anunţă că în Champagne Francezii se pregătesc de o mare acţiune împotriva Germanilor. Pe întreaga linie se desvoartă o acţiune foarte mare. Focul canonadelor dau dovada unei pregătiri serioase. Se vede o unire între silinţele de pe frontul rusesc şi evenimentele din sud, cari vor să înfrângă şi aici forţele Germanilor, Paris. — Agenţia Havas anunţă că preşedintele Porneaie, care săptămânia trecută a vizitatat frontul din Artois, săptămâna aceasta, în tovărăşia lui Joffre va merge în Champagne unde se începe oarecare mişcare mai pronunţată. Milano —Corespondentul din Paris a lui „Corriere della Sera“ anunţă că toate semnele denotă un început de activitate vie pe frontul apusean. Ca,'l KUU»)!/)^ I^o.f n jfCilS RVQB1S GMH toate aripile frontului au fost întovărăşite de violente lupte infanteriste. Nainte cu câteva săptămâni în Franţa s’au lansat diferite svonuri despre trimiterea germană de trupe, nici până acum însă n’au sosit ştiri pozitive despre această situaţie. Evident însă, că luptele din Champagne vor deveni pe fiecare zi tot mai vehemente. Basel. — După câteva luni de odihnă, luptele violente de odinioară de pe frontul Sondermach-Inetzeral-Münster-Lingenkopf au reînceput. Comunicatele oficiale nu relevează importanța acestor răsboaie. In comunicatul francez de la 12 ianuarie se spune numai atât că la nord de Mezeraul, în Vogese, artileria franceză a început canonade cu izbândă. Din comunicata lor însă se întrezăreşte că Germanii stăpânesc încă Reichackerkopful şi Mülbachul. Pentru Reichackerkopf se vor da lupte tot aşa de desperate şi atacuri vehemente ca cele din lunile Iulie şi August a anului trecut, când nizuinţele Francezilor de a sparge rândurile germane au rămas zadarnice. Toate atacurile de până acuma au fost respinse de către Germani şi cu toate canonadele franceze pe unul dintre sectoare au reuşit să înainteze. Amsterdam. — Lut „ Telegraffi se anunţă din Middelburg că din direcţia malurilor belgiene se aud vehemente canonade. Retragenea trupelor engleze din Faleron. Din Sofia se anunţă: Conform unei ştiri sosite din A FOAIA POPORULUI Nr. 3 cului de către împătrita înţelegere ar însemna omorârea înţelegere! La primăvară se va hotărî da**, se va face ori nu această sinucidere. Nu se ştie dacă d. V. Brătianu a voit oare să spună că la primăvară România va ieşi din neutralitate şi va întră în răsboiul acesta, dar în tot cazul se poate face prevestirea sigură, că hotărârea României atârnă de faptul dacă Anglo Francezii vor putea ori nu să ţină Salonicul“.