Foaia poporului, 1922 (Anul 30, nr. 1-52)
1922-05-14 / nr. 19
Rag. 2 graniţă Să nu stea trenuri întregi de mărfuri cu săptămânile, fiindcă aşa desigur nu vor fi vagoane destule niciodată. Delăturându-se aceste rele, — pentru export, ca şi pentru producţia internă, — s’ar ajunge la mai mult bine şi liniştirea spiritelor în ţară, decât cu câte comedii de permise, cari aduc mai mult necaz, cu bucurie. Exportul de vite şi articole alimentare — Hotărâri sucite şi învârtite. — Ministerul de industrie şi comerţ, în urma propunerii delegaţiunei economice a guvernului, a luat următoarele hotărâri cu privire la exportul vitelor şi articolelor alimentare. Articole oprite Sunt oprite cu totul la export articolele alimentare de prima şi obicinuită necesitate, precum: ouăle, laptele şi toate derivatele lor (brânză, caşcaval, caş, unt, urdă etc.); carnea de tot felul crudă, afumată, sărată; grăsimile de orice fel: slănina, untură; uleiurile vegetale ; peştele sub orice formă, icrele afară de cele negre. Articole libere cu permis Sunt libere la export, dar numai cu autorizaţia specială a Ministerului şi sub condiţiile de mai jos, următoarele: Vitele cornute (boi, vaci, berbeci) numai din Transilvania, Banat, Bucovina şi Basarabia, şi anume: Boi de rasa Podolia ţde la 6 ani în sus; boi de alte rase dela4 ani în sus; vaci dela 4 ani în sus; berbeci din întreaga ţară. Liberarea permiselor de export pentru aceste Vite, va fi condiţionată (atârnă) de o iotă (parte) de 50la sută (jumătate), necesari îndestulării din ţară. Această cotă trebue ca exportatorul să o predea în natură şi în oraşele anume desemnate de Ministerul industriei şi comerţului, pe preţul de 4 lei kilogramul pentru boi vii ce cântăresc pe picioare dela 250-300 kg. şi 6 lei de kg. carne pe picioare pentru boii cu o greutate dela 300 kg. în sus. Carnea de vacă se va vinde în aceleaşi condiţiuni ca şi carnea de bou, însă pe preţul de 3 lei pentru vaci de o greutate dela 250—300kg. vii şi 5 lei pentru acelea de o greutate vie dela 300 kg. în sus. — Carnea de berbec pe picioare se va vinde cu1 lei kilogramul. Sunt liberi la export, dar numai cu permis şi sub condiţiile prevăzute mai jos, porcii din întreabă ţara. — Liberarea permisului de export pentru porci e condiţionată de o cotă de a treia parte necesară îndestulării din ţară. Exportatorul este dator să predea această cotă în oraşele numite de Minister, pe preţul de 6 lei de kilogram vii, pentru porci de la 80—150 kg. şi ai 7 lei pentru cei mai grei de 150 kilograme. Sunt libere la export, însă numai cu permis special, salamul de iarnă, ghiudemul şi surusa, cu condiţia ca exportatorul să dovedească că localitatea de unde le duce este îndestulată cu aceste articole şi că ele se vând acolo cu preţuri maximale făcute de comună. Sunt libere la export ceapa şi cartofii, recoltă veche, numai din Ardeal, Banat şi Bucovina, însă numai cu permis special şi pe lângă o cotă de o treime, ce se va da în tiatură pentru întrebuinţarea în ţară, în localităţile numite de Minister, pe preţul de 1 leu 50 bani kilogramul de ceapă şi 50 bani kg. de cartofi calitate bună pentru hrana oamenilor. Cine poate exporta Au drept să ceară permise de export numai producătorii, crescătorii, asociaţiile respective şi comercianţii cu firmă înscrisă la tribunal anume pentru articolele cerute la export. Cererile vor fi însoţite de următoarele acte şi îndrumate precum urmează: a) Asociaţiunile de producători, crescătorii, comercianţii şi industriaşii se vor adresa direct Ministerului industriei şi comerţului, iar cererile vor fiînsoţite de un certificat favorabil al Camerei de comerţ — dacă cel ce cere e comerciant sau industriaş, — sau de un certificat favorabil al Consiliului agricol respectiv, dacă e producător sau crescător. b) Producătorii, crescătorii, comercianţii şi industriaşii neasociaţi, cari cen personal permise de export, vor trebui să producă actele arătate sub a), iar cererea sa fie depusă la prefectul judeţului, care, ca preşedinte al Comisiei de cumpărare şi aprovizionare, o va supune aprobării Comisiei judeţene şi apoi o va trimite, ne întârziat, Ministerului fiecare cerere singură sau pe tablouri însoţite de toate actele şi cu aprecierile cuvenite. Certificatele doveditoare, că s’a predat cota pentru folosinţa internă, vor fi eliberate de primăria oraşului undes'a făcut predarea, arătându-se data predării, calitatea în kilograme şi preţul. Permisele vor fi liberate numai după predarea cotei şi plătirea taxei de comision fixată prin lege. Permisele sunt strict personale, ele nu pot fi date sau vândute altei persoane, nnci în total, nici în parte. Contravenienţii vor fi pedepsiţi şi în bani şi nu vor mai primi nici permis. Aceste hotărâri au intrat în vigoare cu ziua de 1 Maiu 1922. FOAIA POPORULUI Exproprierea şi împroprietărirea în Ardeal — Comunicat oficial. — Potrivit ordinului dlui Ministru al Agriculturii, lucrările de expropriere şi împroprietărire se vor începe în părţile ardelene cu data de 10 Maiu st. n. a. c. Aceste lucrări se vor face atât moşiile Statului şi la moşiile persoanelor juridice, cât şi la celelalte moşii cari cad sub expropriere. Comisiile de expropriere şi împroprietărire şi Consilierii agricoli au primit ordine şi instrucţii în privinţa executării acestor lucrări de la Direcţiunea Generală a Ministerului Agriculturii şi a Comitetului Agrar din Cluj. In judeţele Sibiu şi Făgăraş, atât dl Consilier agricol al acestor judeţe, cât şi diiii prezidenţi ai Comisiilor judeţene şi de ocol, au luat toate măsurile, ca în amândouă judeţele să se înceapă imediaat lucrările pentru expropriere şi împroprietărire. In judeţul Sibiu s’a şi fixat termin pe ziua de 10 Maiu, în care Comisia de ocol va lucra în comuna Turnişor. In judeţul Făgăraş în circumscripţiile Făgăraş, Arpaş, Şercaia şi Zerneşti s’au luat deasemenea toate dispoziţiile, ca Comisiile să înceapă lucrările imediat la moşiile Statului, în conformitate cu ordinele Ministerului Agriculturii, urmând apoi exproprierea şi împroprietărirea şi la celelalte moşii expropriabile. No. 19 Preţul vitelor şi al cărnii Preţurile cărnii sunt în continuă urcare în urma scumpirii vitelor. La Arad bunăoară, în timpul din urmă s’a scumpit carnea din săptămână în săptămână, cu câte 2, 3 şi 4 lei kilogramul. Carnea de vită S’a urcat dela 14 la 18 lei, de porc dela20 la 24.Viţel dela 16 la 20, miel dela 18 până la 22 lei pe kilogram. La Timişoara aceleaşi stări, scumpirea Vitelor a adus cu sine urcarea preţului Cărnii. Castă de vită 14, viţel 18, porc 18—20, imiel 16—17 lei kilogramul. Comisia pentru stabilirea preţurilor din Satu mare, a făcut următoarele preţuri: carne de vită 14, viţel 16, porc 18 lei kg. In Cluj s’au fixat următoarele preţuri: carne de vită rmnşchi întregi 16 lei pe kilogram, muşchi curăţiţi 18, pentru filee 15, pulpă, umăr şi spinare 14, şold şi piept 12, coaste şi grumaz 10, inima, rinichi, uger 8 fci. Carne de viţel sugător, partea dinainte 12, dinapoi 16, jumătate viţel 14 lei, carne pentru filee 20, pulpă 18, piept cu rinichi, umăr 16, de tocană 12 lei. Carne de porc: costiţe 20, pulpă şi umăr 24, pântece cu slănină 28, cap şi picioare 10, unsoare 32, untura 30 lei pe kilogram. Piei brute (nelucrate) sunt puţine pe piaţa Clujului, din cauză că se taie puţin. Piele pitling se află în cantităţi mari, dar e puţin căutată. Preţul 18—19 lei. Piei de miel încă sunt multe, preţurile nu sunt însă stabilite. Asociaţia pentru valorizarea pieţei, din Cluj, ,are în magazie 25—30.000 piei de miel, uscate şi sărate, dintre cari jumătate albe, jumătate negre. * Scumpirea cărnii în primăvara aceasta, a fost de prevăzut. După ce, din cauza lipsei de nutreţe, oamenii şi-au lăpădat anul trecut vitele pe mai nimic, ■— cei ce le-au scos în primăvară, cu mari cheltueli, acum nu mai vând cu orice preţ. Unde mai socoteşti apoi, că mărfurile gata s’au scumpit ,enorm in timpul din urmă, la ceeace acontribuit în mare parte scăderea leului în străinătate şi prea puţina producţie în ţara noastră. Că între astfel de împrejurări, oamenii dela sate încă se ţin la preţuri mai mari, pentru cele ce au şi ei de vânzare, e de înţeles. INFORMAŢÎUNI Reforma Agrară în Ardeal şi Banat, ajunge acum la punctul hotărâtor. Guvernul a ordonat, ca la 10 Mai să se înceapă lucrările de expropriere şi împroprietărire. E numai bun început, dar e totuşi ceva. Că pentru desăvârşirea acestei fmarilucrări mai sunt (fie învins oseamă de greutăţi, o spunem în articolul din fruntea foii de azi. Acum emomentul hotărâtor a a se gândi la foloasele acestei legi. Toţi cei interesaţi să cetească cu atenţie Legea despre Reforma Agrară, pe care am tipărit-o şi noi în o broşură (vezi articolul: O carte bună, din foaia aceasta). Sunt încă mulţi oameni, cari nu ştiu, că ei încă pot cere pământ, fie şi numai pentru zidirea unei case, dacă trăeşte într’un orăşel şi nu se ocupă cu economia de pământ. Iar alţii, pe sate, vor fi lăsaţi poate afară de pe tablou, fiindcă nu s’au interesat ca vreme asupra dreptului lor. Ce se poate încă îndrepta, să se facă până mai este ceva timp!