Foaia poporului, 1922 (Anul 30, nr. 1-52)

1922-06-11 / nr. 23

Bag» 2 / proclamat­­amnistie şi între ei. Astfel man­datul lui Tănase a fost validat. Deaseme^­nea la încă câţiva. ^ ^ Marţi şi Mercuri s’au discutat chestii de organizare. Spiritele au fost mai lini­ştite. A învins curentul cumpătat, care vrea asigurarea unui traiu mai bun, dar nu tinde la sguduiri în Stat. In decursul desbaterilor s’a putut bine observa, că elementele ro­mâne d­in Ardeal sunt cu grije la tot ce fac, ceeace aşa şi trebue să fie. In schimb sunt câţiva gălăgioşi comunişti din Regat, se­cundaţi mai mult sau mai puţin de unguri, cari la orice prilej bat coarda radicală. Amnistie Din prilejul căsătoriei Principesei Ma­­rioara cu Regele Alexandru al Serbiei, Ma­­estatea Sa Regele nostru a dat amnestie (iertare de pedepse) pentru următorii: 1. Cei ce au provocat sau au luat parte la orice fel de grevă. (Aci sunt cuprinşi toţi cei pedepsiţi pentru greva generală din anul 1920). 2. Cei ce au făcut propagandă publică împotriva formei Statului şi a ordinei so­ciale şi politice, săvârşite prin graiu viu, prin întruniri, prin gazete, broşuri, mani­feste sau orice alte mijloace, afară de ca­zul când aceste scrieri au fost răspândite în căzărmi. (Aci sunt cuprinşi şi aceia, cari în decursul ocupaţiei germane au fă­cut în vechiul Regat propagandă pentru schimbarea formei de stat şi a casei dom­­nitoare). 1 3. Faptele cari cad sub prevederile legei asupra spionajului în timp de pace, făcute până la publicarea acestui decret, afară de persoanele militare. (Acî se con­sideră în prima linie comuniştii, al căror­­ mare proces încă nu s’a terminat la Bu­cureşti). 4. Pedepsele date personalului milita­rizat dela 1 Aprilie 1921 încoace. (Aci cad multe pedepse pentru agitaţiuni socialiste printre ceferişti, prin fabrici etc.). 5. Contravenţiunile la ordonanţele date de comandamentele militare după 1 Aprilie 1921, pe baza legei stării de asediu. (Pe­depse­­date în prima linie Ungurilor din Ardeal şi Ruşilor din Basarabia). 6. Contravenţiunile săvârşite­ de supuşii români la legea asupra paşapoartelor şi a ordonanţelor comandamentelor militare pri­vitoare la trecerea graniţei, afară de cazu­rile când vinovaţii au făcut şi alte fapte pedepsite de lege. 7. Toate abuzurile electorale, falsifi­carea votării etc. (Aci se vor socoti desigur toate crimele ordinare săvârşite în alegerile trecute. D­e aceste agraţieri nu ne putem t­vi destul mira. Se iartă toate furaturile de vo­turi şi înşelăciunile, cari ne-au făcut atâta ruşine... Măcar să ni se fi dat întâi pe­deapsa cuvenită, apoi să fie iertaţi!). 8. Toate procesele de presă.­­Acest punct nu e destul de lămurit. Nu ne vine a crede, că şi procesele de calomnie ordi­nară să fie cuprinse acî. Sunt oameni, de pildă liberali slabi de gură, cari în lunile ticăite s’au dedat la batjocuri nemai­pome­nite. A ierta pe aceştia, înainte de a fi­­­si judecaţi, e un lucru nepotrivit. Daca ■ kvarul -i cinstea nu mai sunt respectate,­­aturtei va fi tot mai rău de noi...). "Se v­or bucura de această amnestie toţi aceia, contra cărora nu­ s’a descoperit încă -o faptă din cele susrtumite Sau e în curs cercetare, sau de judecată, precum şi cele pedepsite şi executate. Nu se vor bucura de amnistie urmă­toarele fapte: „ 1. Crimele şi delictele de înaltă trădare contra siguranţei dinlăuntru şi dinafară a Statului, afară de cele prevăzute de punc­tele de mai sus­ ale acestui decret. 2. Spionajul militar. 3. Faptele săvârşite de militari activi sau de cei de reservă, aflaţi sau chemaţi sub drapel, precum şi cei pedepsiţi în ab­senţă. 4. Atentatele, tipărirea sau răspândirea de manifeste, prin cari se îndeamnă la săvârşirea atentatelor­ sau la punerea de bombe, muniţii şi materiale explozibile.­­Prin urmare cei ce au săvârşit atentatul de la Senat nu vor fi amnistiaţi). Articolul cel din urmă (4) al acestui decret de amnistie mai spune, că drepturile de pagubă ale părţilor — suferite prin faptele cari se amnistiază — rămân nea­tinse şi pot fi urmărite pe caie civilă. Cu ducerea la îndeplinire a acestei am­nistii sunt însărcinaţi prim-ministrul Bră­­tianu, ministrul de justiţie Florescu şi mi­nistrul de războiu general Mărdărescu. De­cretul s’a publicat în ziua tie 4 Iunie 1922. Până la to­amnă se pune în vedere încă o amnestie, care va cuprinde şi alte delicte, ce acum n’au fost luate în seamă. FOAIA POPORULUI Convenţie militară între România şi Franţa Ziarul „Adevărul'"' din Bucureşti a publicat zilele acestea o corespondenţă din Paris, în care se spune, că între România şi Franţa s’a făcut o convenţie (înţelegere) militară. Această înţelegere ar fi cam ca cea încheiată între Franţa şi Polonia. După­­cum se ştie, înţelegerea între Polonia şi Franţa este, ca să se ajute şi apere împre­ună, în cazul când ar fi una din ele ata­cate de Ruşi. Despre înţelegerea dintre Franţa şi România nu se ştie încă chiar sigur, dacă se bazează tot pe un astfel de ajutor îm­prumutat. Dar se susţine, că s’a încheiat o convenţie în favorul României. Această înţelegere românio-franceză e mult discutată în unele cercuri franceze. Comisia senatului francez pentru afacerile externe ar fi cerut chiar lămuriri dela prim­­ministrul Poincare. Dar cum desbaterile a­­cestei comisiuni sunt secrete, n’o să se afle de mulţi ce a declarat Poincaré. Moti­vele încheierii acestei înţelegeri militare, — aşa se crede în Paris, — sunt stările de la graniţa Basarabiei. Se mai spune apoi, în acea corespon­denţă a „Adevărului“, că la 25 Mai prim­­mi­nistrul Lloyd George al Angliei a decla­rat în Camera engleză, că: Prim-ministrul român Brătianu l-a vizitat pe el (Lloyd George) în Genua, în decursul conferinţei,, când i-a făcut cunoscut, cum că după infor­maţiile ce le are, la graniţa polonă şi ro­mână se adună trupe bolşevice. Cicerin, bolşevicul rus, întrebat de Lloyd George asupra acestor stări, ar fi răspuns, că Po­lonia şi România încă concentrează trupe la graniţele lor. Rusia s’ar teme deci de un atac din partea Poloniei ,şi a României. * Acesta e miezul celor publicate de „Adevărul". Rămâne să vedem ce lămuriri server­sa din partea guvernului român, ca şi a celui francez. Bine­înţeles, trebue să­ ţinem seamă, că asupra alianţelor militare nu se dau lămuriri prea detailate. Faptul însă, că aceste ştiri din Paris I au apărut în „Adevărul" (despre care ga­ No. 23 zetă se susţine în timpul din urmă, că ar sta aproape de Nemţi) încă trebue să nu-l trecem cu vederea... E ceva la mijloc, iar gazeta germanofilă îndată a început să răscolească... Mărirea armatei bolşevice De la 1.500,000 la 3 milioane, Consiliul militar revoluţionar suprem al Rusiei bolşevice, după un raport al ge­neralului Kameneț, a adus următoarea ho­tărâre : Se aduce la cunoştinţa guvernului şi a comitetului panrus al sovietelor, că ar­mata roşie, care are azi 7,500,000 soldaţi, e departe de a putea apăra siguranţa sta­tului. In cazul unei ameninţări împotriva Rusiei, din partea Poloniei şi a României, şi în vederea pericolului care există în de­părtatul Orient, trebuinţa apărării Rusiei pretinde a avea o armată de cel puţin 3 milioane de baionete". Această ştire a surprins multă lume. Unii cred, că e numai o­­ameninţare, la baza căreia ,­­u e nimic serios, după ce Ruşii au de prezent destule necazuri în ţara lor. O urcare a numărului soldaţilor, aduce şi mai­­mari spese ţării. Iar ei nu pot face faţă cheltuelilor de până acum.­­ Pe de altă parte, toată lumea ştie, că atât România, cât şi Polonia, nici prin cap nu le trece să atace Rusia. Alta este însă, dacă bolşevicii ruşi caută ciarta cu lumâ­narea .... De aceea trebue să fim cu grije. Intr’ alt loc al foii scriem despre întinsul spio­naj rusesc. Spionajul rusesc în Basarabia Cum se face spionajul ? Mai mulţi detectivi de la Serviciul Bi­roului de Informaţii de pe lângă coman­damentul militar al Basarabiei, sub con­ducerea comisarului Gr. Costescu, după în­delungate cercetări prin judeţele Hotin, Soroca, Bălţi, Orhei, Chişinău, Tighina şi Cetatea Albă, au reuşit, a descoperi o mare organizaţie de spionaj, ce se întreţinea în Basarabia de către „Razvedetul" din Har­­kov. „Razvedet" se numeşte instituţia rusă, în sarcina căreia cade spionajul militar în ţările străine. Pe lângă fiecare corp de armată rusă se află un astfd de „Raz­vedet". ^ Armata rusă sovietică este împă­țită în următoarele corpuri militare: armata din Ucraina are două corpuri, unul în Harkov și altul în Kiev, iar armata din Rusia cen­trală­ are 6 mari corpuri și anume: Petro­grad, Moscova, Kafai, Omsk, Orgol și Tiflis. Fiecare din aceste corpuri militare îşi are „Razvedetul" său, afară de Moscova şi Harkov, cari au câte două Razvedeturi şi filiale la Odesa. Razvedetul din Harkow e condus­­de Un anumit Saverna, care este ajutat de către socialiştii români Dicescu, Constantinescu şi Nicolau. Fiecare „Razvedet" după ordi­nea de bătae are câte 15 rezidenţi, adecă agenţi speciali permanenţi de spionaj, cari la rândul lor au fiecare câte un ajutor cu­­noscut numai de rezident. In România se trimit rezidenţi de ai „Razvedetului" din Harkov si de la Cen­trala din Moscova, cari au Chemarea să con­troleze informaţiile date de toate celelalte „Razvedeturi". Rezidenţii trimişi la noi nu ştiu unul de altul şi au îndrumarea să dea informaţii pur militare despre starea trupe­lor, contingentele seb drapd, armamentul,

Next