Foaia poporului, 1922 (Anul 30, nr. 1-52)
1922-01-15 / nr. 2
Pag. 2 Oricarear fi deslegarea chestiei politice interne, dacă nu vor fi întrebuinţate în folosul României mari, toate puterile, reprezentate prin mari apostoli ai nimiceiţi ai cinstei, din tot cuprinsul hotarelor noastre,sigur că situaţia actuală a guvernului tiu va dăinui mult. România Soare, în care trăesc mai bine de 15 milioane conştiinţe, în situaţia ei deastăzi, a! cărei buletin de sănătate nu ne face să zâmbim, ci ne scoate o lacrima dinadâncul inimei, trebue ridicată pe stâlpii cei mai puternici. S'a zvonit, că M. S. Regele vii face unapel călduros la toţi fruntaşii politici , de orice partid, în scopul de a-şi da mâna, ca să salveze Patria. De ce să aşteptăm ca acest îndemn să nu vină dela Maiestatea Sa? Eu-s Vremurile extraordinar de cum- jplite, n’am epuizat (isprăvit) încă toate mijloacele puse în serviciul refacerii ţarii! ■ Cuvântul Maiestăţii Sale să ne uniască? O putem face şi noi! Cuvântul Maie- J stăţii Sale să fie cel din urmă. Şi peste acest cuvânt nimic să nu mai poată trece, Cuvântul Maiestăţii Sale să ne fie ultima nădejde. Am ajuns oare în această situaţie? Credemcă nu. Păstraţi cea din urmă lumină vaminţii, cea din urmă vorbă de mân- tuire, pentru fapte Vremi. Dar astăzi, când avem destule forţe întrebuinţate în scopul de a nu ne înţelege unii cu alţii, — pen- tru ce să nu le câştigăm şi să le folosim întru mult ceruta şi simţită unire a gândurilor, a sentimentelor, la binele obștesc!? !. Situaţia politică nu e mai lămurită, ca în săptămâna trecută. Nici un partid mai mare nu s’a declarat încă o faţă pentru sprijinirea guvernului Tache Ionescu. Se crede, că dl prim-ministru, Ionescu din Sion va cere dela Maiestatea Sa dreptul să disolve acest Parlament, dacă nu l-ar sprijini. In cazul, că n’ar primi acest drept atunci guvernul se va mulțumi in zilele viitoare. In fața unei astfel de stări, Maiestatea h'ar putea a’ere de â. î tre un guvern format s*miai din Partidul Liberal sau un guvern Iorga-Maniu-rîondor-MargitLoman- Coandă (a! celorlalte partide mai mari). Domnii Maria şi Vaida sunt aşteptaţi pe ziua de 14 ian. în Bucureşti. Se svoneşte, că s’ar putea întâmpla din nou luarea pertractărilor între Partidul Naţional şi Partidul Liberal a! dlui Brătianu. Cât pentru deputaţii averescani ardeleni, între ei sunt mari frecări. Tot mai mulți lasă pe Cega şiroza, cari au spart Ardealul. Vizita Regelui Serbiei în România In preajma serbătorilor Crăciunului s’a svonit, că Regele Alexandra a! Serbiei va vizita România, fiind primit la Sinaia, unde familia naoastră regală petrece Crăciunul. Din acest prilej, în unele cercuri bine informate din Bucureşti s’a lăţit ştirea aflată din jurul Palatului, că vizita Regelui Serbiei ar sta în legătură cu o apropiată iogodnă a lui cu Principesa Maria a Rouă aniei, ceea ce s'a şi Întâmplat. Regele Alexandru a sosit la Sinaia Duminecădimineaţa la orele 10 şi 20 micuţe .In gară a fost aşteptat de însuşi FOAIA POPORULUI Maiestatea Sa Regele Ferdinand, Principele Carol, moştenitorul tronului nostru, Principele Gheorghe, diadohul (moştenitorul) Greciei, prim-ministri Tache Ionescu precum şi alţi miniştri, generali şi reprezentanţi ai autorităţilor. La intrarea tronului regal în gară, muzica regimentului de vânători a intonat inimii regal sârb. întâlnirea dintre cei doi Suverani a fost cât se poate de prietenoasă.Dela gară Suveranii s'au îndreptat în automobilspre mănăstirea Sinaia, unde a avut loc un serviciu religios La Ora 1 s'a 'dat un prânz de gală, în castelul Peleş, in onoarea înaltului oaspe .Au luat parte pe lângă membrii familieiregale, mai mulţi miniştri şi înalţi dignitari tre stat. In decursul mesei Maiestatea Sa Regele Ferdinand a ţinut o vorbire,care a făcut o profundă impresie, prin căldura şi sinceritatea celor spuse. Intre altele, Maiestatea Sa a vorbit de prietenia Şi legătura de arme, între Serbia şi România, ce s'a făcut în anii din urrmS. Regele Alexandra a! Serbiei a răspuns Intr'un mod foarte cordial, asigurând Familia noastră regală de temeinicia a- Iianţei dintre amândouă Regatele. Logodna Principesei Marioara cu Regele Alexandru al Serbiei s'a serbat Duminecă Seara, din care prilej a avut loc un fel doilea prânz de gală în Castelul Pedes. Regele României şi Regele Serbiei au anunţat în mod oficial logodna. Data căsătoriei «nu a fost încă numită. Se crede însă că va fi în curând, poate chiar în Febr. Regeie Alenudm a plecat Mercuri 11 , Ianuarie, cu tren spada!, dela Sinaia la Belgrad. Se crede* eu de Bobotează iar va Veni ’ la Bu utice*.!. Oricum am privi lucru, acest eveniment în Familia noastră regală numai avantagioa poate să fie şi pentru ţară. Prin căsătoria acestor doi tineri, legăturile dintre acele două ţări vor deveni cât mai prietenoase şi strânse întreolaltă, întriun cias bun şi cu noroc. Acum numai împărţirea Banatului să se facă ceva mai drept! IDL Vaida a îndreptat un râu din cele malte, de cari se află prin Ardeal şi Bănat. Anumite linia ferată Caransebeş— Orşova a fost trecută de la Direcţia regională Timişoara la cea din Craiova. Urraarea a fost, câte Craiova dorinţele Bănăţenilor îru mai erau luate în seamă, spre pildă nu primeau vagoane, decât foarte puţineşi pe lângă mari greutăţi, astfel că maimulte fabrici începuse în timpul din urmă la înceta lucrul din lipsă de cărbuni, despre ceea ce am scris şi noi în un număr trecut. Cererile Bănăţenilor pe la Craiova şi Bucureşti erau mereu trecuse cu vederea. Atunci s’a cerut dlui Vaida să se întrepună la guvern pentru alipirea din nou a liniei Caransebeş—-Orşova la Direcţia Timişoarei. Intrepunerea dlui Vaida a şi avut succes. Astfel acum Bănăţenii interesaţi la această linie vor fi cruţaţi de multe necazuri. Iată o pildă din „relele“ ce le aduce „regionalismul“ dlui Vaida !! «*: ----------s—i— r ~-t—- —-—— Spre ştire Mulţi restanţieri ne-au scris în timpul din urmă, scă se i mai aşteptăm cu plata până după serbători. Ţinând cont de aceasta, la controla abonaţilor de la 1 Ianuarie n’am oprit foaia decât aceluia, cari n, că pe anul acesta nu o mai abone Deaceea ne adresăm restanţie rugarea: Binevoiţi a achita In lietarsu' luna Ianuarie, restanţa din trecut, (1» Nr. 4# aţi primit deja socoate) iar întmncâ, se poate mai plătiţi ceva şi pe anul 1922. — Aceia insă, cari nu mai vreau să fină foaia și pe ’'anul acesta, îi rugăm sa ne trim**' înapoi Nr. 1 sau 2, scriind pe ti, c* o mai abonează. Atunci noi știm te “ oprim foaia momentan. Așa noi avem cheltueli cu foaia, iar iui cerem plată. Silă de abonament im sc nimănui. Se poate întâmpla însă, că a trimis înapoi, cu adresa corigai, ^ peardă. De aceea mai bine este s ^ o epistolă deosebită, prin case su ! noscut la administraţie, că nu au foaia,dar ne anunţă şi trimite restante. Fiindcă a trimite îuaj foaia, iar plata restantă pe un «• nu, încă nu se poate. Pe aceş siliţi a-i da în judecată în timp. Scriem toate acestea cât se poate lămurit, ca să fim înţeleşi de toţi, ci şi de aceia, cari acum la urma vreau să scaipe cu vorbe goale, că n'a primit de câte un număr, sau că foaia a mers altul etc. Noi am ruga pe oamenii, jos să fee cugete, că nu-i frumos ai cinste, du pace foile noastre vechi ţin azi şi aşa ca foarte mari gredăm fiecăruia ce-i al lui! Asta e cea bună, frumoasă şi creştinea? Târgul de iarnă al Sfu. s’a ţinust în anud acesta dîh '' Ianuarie. Pentru prima oară , schimbat, ca să nu mai cadă româneşti ale Crăciunului I totdeauna în Lunia primă • nostri, sau mai bine zis dup.. i Saşilor, ziua târgului de mărfuri, prin ur- I mare târgul de vite cădea de obiceiu tot în serbători!« Crăciunului nostru. Acum în România întregită, s’a schimbat a termen nepotrivit pentru noi. * In anul acesta târgul de vite s’a ţinut pe un ger de iarnă numai ca . Cu toate acestea târgul a fost bine cercetat, atât de vânzători, cât şi de cumpărători. N'a fost chiar multă lume, dar totuşi destulă, îndeosebi cumpărători din vechiul Regat. Preţul vitelor încă s'a ridicat faţă de trecut, deşi vite aşa bune ca de alte ori n’aufost aduse, la târgul acesta. Motivul credem că este a se căuta în lipsa de mtreţe. Caii au fost scumpi, plătindu-se preţuri dela 4—8000 Lei,, după calitate. Vacile mai bune cam 2000 Lei, dar au fost şi mai ieftine, până la 1000 lei, dacă ia fost oabă, pe când vaci frumoase au trecut şi de 3000 Lei. Perechea de boi a fost ai 6—8000 Lei, după calitate. Porcii încă s’au ridicat în preţ, iar tăiaţi gata 15—18 Lei pe kilogram. Târgul de mărfuri, ţinut Mercuri 1st 11 Ian., a fost slab cercetat. Asta din cau zăpezii, care în noaptea dinspre ziua tigului începuse a cădea din greu, iar dimineaţa zilei de Mercuri a mai luat-o cu vânt. Bieţii vânzători, în loc de muşti s’au pomenit deodată cu şetrele pline zăpadă. Către iameazi a încetat ninsoarea vânt, după ce târgul a devenit ceva mai armat, deși publicul cumpărător se camspise.