Foaia poporului, 1923 (Anul 31, nr. 1-52)

1923-07-22 / nr. 29

No. 29 Observări pişcătoare în legătură cu serbările mitrop. Şaguna. — Cum a fost şi cum nu trebuia să fie. — Cu toată reuşita peste aşteptare a ser­bărilor comemorative a lui Andrei Şaguna în Sibiu şi Răşinari (părere oficioasă ortodoxă, română-liberală!), am izbutit să prind pe cât mi-a fost cu putinţă părerile intime, — spuse seara înainte de culcare când omul îşi cercetează conştiinţa, — ale unuia şi altuia, dintre cei ce au organizat aceste serbări. Unele dintre aceste persoane, cari au avut partea Zeilor la aranjare (bine­înţeles, nu a leilor primiţi de la guvern!), mi-au dat a înţelege ce schimbări ar face în program, dacă eventual mâne ar cădea guvernul de azi, şi noul guvern, întriun consiliu de miniştri, ar cere repeţirea serbărilor, lată ce am aflat: 1. Incvartiruirea — ca să aibă fiecare unde să doarmă, plus comisiunea de încvar­­tiruire — va fi lăsată în grija fiecărui oaspe... 2. Se vor face invitări speciale pentru toţi câţi vor participa, ca să se încunjure ve­nirea oaspeţilor nepoftiţi, îndeosebi membrii partidului naţional vor fi din principiu escluşi, chiar şi când fac parte din consistoriul mitro­politan, congres sau sinod. 3. La gară va fi angajată, cu plată, o comisiune de primire, cu un preşedinte în­grăşat cu discursuri, ca să se încunjure cazul întâmplat Episcop­ului Triteanu de Roman (liberal!), care a sosit cu 30 de preoţi din proaspăta lui dieceză, şi la gară nu l-a aştep­tat nimeni. 4. Se vor face „rugăciuni“, să se a­­mâne una din comemorări, când se plănuesc două, ca astfel Familia Regală să nu mai poată fi întâmplător la serbările lui Şa­guna, fiindcă s’au nemerit cu o serbare dela o şcoală de călărit, ci la şcoală să fie întâm­plător, fiindcă s’a nemerit să fie serbarea deodată cu comemorarea morţii lui Şaguna. Toate acestea, nu pentru alta, ci numai, ca neşte creştini, să nu fie siliţi a participa la alergări de cai în aceiaşi zi şi ’n acelaş oraş, unde au participat la comemorarea morţii unui om mare ca Şaguna, faptele căruia sunt cu­noscute de toată suflarea românească. 5. La sediul­­comisiei aranjatoare se va ţine o carte deschisă, unde să se poată scrie toate plângerile, din partea celor ce n’au pri­mit locuri conform poziţiei lor sociale... (Un cântec vechiu, grozav de greu de executat!). 6. In programul concertului din biserică se va pune tot a doua cântare „Imnul regal“, ca lumea tot sculându-se şi şezând să nu se plictisească. 7. La vorbiri, în locul dlui Dr. Ioan Lupaş va fi pus cineva să citească un nu­măr din „Lumina Satelor“, o altă persoană din „Telegraful Român“, un reprezentant al guvernului „Monitorul Oficial“ etc., ca să se încunjure întrebarea neplăcută a Domnului Ministru Brătianu, că: In tot Ardealul n’aţi aflat un liberal să ţină cuvântarea aceea? (Şeful îşi cunoaşte slab oamenii!) Făcându­­se astfel, s’ar putea încunjura, ca meritosul profesor universitar şi deputat al Seliştei Dr. Ioan Lupaş să ne mai reamintească învă­ţăturile lui Şaguna, fiindcă, deşi ele se potri­veau, totuşi M. Sa, guvernul şi vlădicii pă­reau surprinşi de cele auzite... 8. La banchetul, ce s’ar mai da în onoa­rea familiei regale, nu se vor mai ţine toasturi libere, ci vor fi scrise şi cetite, ca cel ce le spune să ştie înainte ce spune, nu să în­ceapă propoziţii cari n’au sfârşit, iar pe al­tele să le repeteze de două-trei ori. 9. Tot la banchet, pe invitare se va scrie :„Asesorul cutare învită cu toată onoarea pe X şi Y“, ca lumea să ştie să meargă mân­cată de acasă, şi în primul rând de supă să nu se servească... Locul ce mi­ se iartă să-l ocup în foaie, mă opreşte aici, numai ca să nu mai spun, că miniştrilor, îndeosebi Constantinescu şi Mo­­şoiu, li se vor servi în viitor numai apă rece şi nici un strop de vin și șampanie, ca să nu uite direcția, în care trebue să plece cu trenul etc. etc. Un observator. FOAMA POPORULUI Alegerea dela Sebeş Noi amănunte cum a decurs alegerea. — Raport special. — Sebeş, 14 Iulie 1923 In scrisoarea aceasta voesc să mai dau unele amănunte dela alegerea noastră, la care candidatul guvernului a reuşit numai cu ajutorul slăbănogilor de Saşi. Dar pentru aceasta îi vom ţinea minte! Fiindcă tot e p­rea mult, ca Saşii la toate alegerile să se pună contra noastră, a grosului românilor bă­ştinaşi, cari nu voim altceva decât să contri­buim la îndreptarea relelor din ţară. De a­­ceea am votat cu Partidul Naţional. De aceea suntem în opoziţie. Pe când Saşii se dau totdeauna unde e osul de ros. In cele următoare încă unele amănunte cum s’au obţinut ceva voturi româneşti prin comunele mai sărace, de pildă la Şugag. Despre Şugag mi s’a spus următoarele: No­tarul dela consiliul orăşenesc din Sebeşul săsesc, Sabin Catalina,­ trimis ca preşedinte al secţiei de votare la Şugag, să uita din caz în caz în plicul străveziu; când vedea coloa­rea roşie, rupea plicul şi spunea omului, că nu e bine, să bage ţidula vânătă în plic, dându-i spre scopul acesta încă un plic şi ţiduliţele. Mult ne mirăm noi şi asupra următoa­relor întâmplări: In comunele mai de la mun­te, cum e Şugagul, la alegerile trecute, pri­măvara, au votat numai 275 alegători; acum, pe vară, când aproape toată comuna e îm­prăştiată prin munţi cu oile, dl Catalina a făcut să iese din urnă 379 voturi, adecă cu peste 100 mai mult, lucru de neînţeles altu­l cum, decât votând absenţii cu morţi cu tot... La Loman asemenea, la alegerile gene­rale au votat numai 140 alegători; acum dl notar D. Petraşcu a scos din urnă 281 voturi. Pentru mai buna orientare a cetitorilor, mai jos las să urmeze tabloul voturilor date, după comune. Din cifrele de mai sus se poate vedea, ce frumos s’au purtat unele comune, îndeosebi oraşul Sebeşul săsesc (alegătorii români) au­­ mers numai cu partidul naţional. Cinste şi l laudă Sebeşenilor! Frumos au stat lângă noi Lancrămul, Pianul de jos, Reciu, Răhăul, o­­ parte a Ludoşului şi alte comune. Noi ne-am­­ făcut datorinţa, pentru o cauză dreaptă! Pe­­ cei slăbănogi îi vom ţinea minte, iar oca­­­­zional le vom plăti cu vârf şi îndesat. Rep. Cum s’a votat Oniţiu Vulcu Sebeşul-săsesc, secţia I 387 56 „ „ , II, cu Saşi 341 279 Mercurea, cu Saşi 88 161 Lancrăm 172 36 Pianul de jos, cu Saşi 176 65 Şugag 23 356 Săsciori (cu Cacova şi Sibişel) 296 161 Dobârca, cu Saşi 53 172 Reciu, cu Saşi (vot. şi Cărpinişul) 200 89 Gârbova, cu Saşi1 401 Ludoşul Mare 193 144 Petrifalău, cu Saşi 60 316 Câlnic, cu Saşi 99 190 Pianul de sus 64 247 Strugari (cu Răchita şi Purcăreţi) 23 233 Loman1 281 Laz (cu Căpâlaa) 47 192 Deal2 222 Răhău 260 56 ­ Desvelirea monumentului eroilor în Poiana Sibiului — Raport pentru „Foaia Pop.“ — Din Poiana Sibiului primim o scrisoare mai lungă, din care estragem următoarele: Duminecă 15 Iulie c., s’a făcut în piaţă la noi desvelirea monumentului eroilor căzuţi în răsboiul 1914—19. Comuna noastră are 85 de morţi. Lor le-am ridicat un monument, din marmoră albă, care a costat peste 70 mii lei. Pe monumentul executat în Craiova, sunt scrise toate numele celor căzuţi. Banii s-au adunat în comună, prin contribuiri bene­­vole. Cinste şi mulţumită donatorilor. Din prilejul desvelirii monumentului. Po­­enarii au invitat mai multe persoane marcante, intre cari pe Mitropolitul Bălan, ministrul Duca, deputatul Lupaş şi alţii. Primirea Mi­tropolitului Bălan şi a celorlalţi oaspeţi dela Sibiu, s’a făcut în mod serbătoresc cu fanfara meseriaşilor, cercetaşii şi aproape 200 că­­luşeri călări, cari au mers până la marginea hotarului. La liturgie a servit şi I. P. S. S a asistat de vre-o 12 preoţi. Intr’aceea au sosit şi Seliştenii, în frunte cu iubitul nostru de­putat Dr. I. Lupaş. Erau la 30 trăsuri şi căruţe, cari aduceau pe meseriaşii sălişteni. I-am primit în capul satului deasemenea cu fanfara, conducându-i la biserică. Se sfîrşise liturgia şi nu se putea începe slujba pentru desvelirea monumentului,, fiiind­­că nu sosise dl ministru Duca, care odată invitat de unii soenari liberali, trebuia să-l aşteptăm. In fine, după o oră, a sosit cu dl prefect Boiu de la Sibiu şi alte câteva au­tomobile. A fost primit cu cinste, ca şi ceia­­lalţi. După aceea s’a început slujba în faţa monumentului. Sfârşindu-se serviciul religios, cel dintâi a vorbit Mitropolitul Bălan, lăudând pe Poenari pentru recunoştinţa ce o aduc celor căzuţi în răsboiu. Dl director şcolar din Poiană, Georgescu, vorbeşte în numele ce­lor ce au lucrat la ridicarea monumentului, pe care azi îl predă obştei. Cu vii aplause e primit când începe să vorbească dl profesor şi deputat Lupaş, care prin cuvinte potrivite şi alese scoate la iveală hărnicia Poenarilor. Oratorul e din nou viu aplaudat la sfîrşitul vorbirii. După dl Lupaş a urmat la cuvânt dl ministru de externe Duca, care dă expresie bucuriei de a putea lua parte la desvelirea acestui monument în o comună fruntaşe şi curat românească ca Poiana. Dl Duca nu e însă nici pe departe aplaudat ca dl Lupaş. După ce au mai vorbit dl Dr. N. Comşa şi alţii, serbarea în faţa monumentului a luat sfîrşit. * Până aci a mers totul la­olaltă. Acum, sfîrşindu-se programul oficios, lumea s’a îm­părţit: de oparte liberalii, de ceealaltă na­ţionaliştii. Liberalii, în frunte cu ministrul Duca, mitropolitul Bălan, prefectul Boiu şi alţii, s’au dus la hotelul comunal (Vlad), iar naţionaliştii, în frunte cu domnii Vaier Branişte, Ioan Lupaş, Dr. N. Comşa, Dr. Măcelariu, Dr. Schiau, toţi meseriaşii şi ne­gustorii din Poiana în frunte cu vrednicul pre­şedinte Nic. Banu, cu toţi Săliştenii în număr de vreo 100 persoane, s’au dus la hotel Su­­fană, unde au luat masa. In ambele locuri s’au ţinut şi vorbiri la masă, care cum a voit, însufleţirea cea mare şi adevărata iubire nefăţărită a fost însă la naţionalişti. Aci era şi vestita fanfară a Poenarilor, care atrăgea şi lumea ceealaltă, ce zicea între altele: aici e însufleţire şi viaţă, pe când dincolo e ca la mortu. După masă, pe la orele 4, mi­nistrul Duca a plecat, — cu impresiile ce şi­ le va fi câştigat, — iar mai târziu puţin şi mitropolitul Bălan, pe când Seliştenii abia pe la 6 ore au fost lăsaţi să plece spre casă. Pag. 5

Next