Foaia poporului, 1924 (Anul 32, nr. 1-52)
1924-01-06 / nr. 1
biţi, pe cari îi ştim cine sunt, din timpurile grele. Cum şi puteam aşa uşor să ne despărţim de ei şi să ne dăm lângă alţii mai puţin sau deloc cunoscuţi ?! Aşa se esplică faptul, că noi nu ne-am dat nici cu Avereşcanii şi nici cu Liberalii, ci am rămas credincioşi vechiului steag al Partidului Naţional, care e chemat să pre- i menească multe rele, ce azi mai doinuesc în Ţara Românească. Acest partid încă şi-o fi având ceva greşeli — care omi nu greşeşte din lume? — dar e totuşi, dintre toate celelalte partide, cel mai curat, cel mai naţional şi cel mai vrednic a fi sprijinit de orice cetăţean bun al ţării. * In anii din urmă, ni s’a zis şi nouă din partea multora: Nu mai faceţi politică , alăturea de Partidul Naţional, ca atunci va fi mai bine pentru Foaie, veţi avea sprijin , din partea oricărui guvern. (Asta ar fi egală cu ţinuta acelui alegător, care votează totdeauna cu cine e la putere, ştiind că aşa ajunge la Ceva favor). Nici pomeneală să ne gândim la aşa ceva. Noi stăm lângă Partidul Naţional, fiind- ică, dintre toate celelalte, e cel mai bun azi, ✓ cum a fost şi pe Vremuri, până când am scăpat de sub unguri. Asta n’ar trebui nici unul să uitam. « Sunt alţi oameni, cari osândesc, peste tot, orice politică. Ei spun: a te băga în politică sau întriun partid, însemnează a te băga în ţarîţe; mai bine să nu faci politică, să stai afara de orice partid; iar daca totuşi faci politică, sa nu faci de partid, ci politică românească, politică iubitoare de patrie. Aceste sunt nişte vorbe frumoase, dar spuse de unii şireţi, cari vreau să zăpăcească pe alţii, sau să-i ţină în întunerec. Aceasta o ţintesc şi unele foi, cari se dau de „independente“, adecă zic, că nu fac politica nici unui partid. De fapt aceşti oameni şi aceste foi sunt totdeauna cu cine-i la putere, fiindcă aşa le merge mai bine lor. Spre mai bună lămurire încă un lucru. In statele moderne constituţionale sunt totdeauna mai multe partide, după cum sunt interesele oamenilor. Aşa în Franţa, Anglia, Germania, Cehoslovacia sau oricare alt stat din Europa. Dacă noi Românii nu ne vom grupa în partide politice, atunci cum să se conducă ţara, ca stat modern? Al doilea moment s’a dat poporului întreg votul universal, adecă dreptul de vot la alegerea de deputaţi. Multe rele în ţara noastră pornesc de acolo, ca nu s’au trimis destui deputaţi buni în dietă. Oamenii nosstri nu cetesc destul, şi aşa, când vin alegerile, nu ştiu cântări din destul vorbele candidaţilor, nu ştiu ce se facă şi cum se facă cu votul. De aceea, fraţilor, noi cei de la „Foaia Poporului“, încercăm mereu să lămurim pe oameni asupra drepturilor lor, asupra drepturilor politice ale cetăţeanului, asupra lucrurilor rele ce le fac unii slabi, noi voim ca din toate acestea oamenii să se lămurească în dreapta şi stânga. Şi fiindcă noi credem, că politica cea mai bună o face azi Partidul Naţional, stăm din convingere lângă el. Când va ajunge aceasta la guvern, credem că se vor schimba multe spre mai bine. Ca aceasta să se întâmple în curând, adunaţi-vă cât mai mulţi, iubiţi ţărani, în jurul acestui partid şi al acestei foi, care luptă pentru apărarea intereselor poporului, așa cum sună titlul din capul foii. * 1 . ‘ 1 V/1'*J1.Ut-UÍ Partidul Naţional în Cameră Pentru apărarea Banatului* — Banii Statului să se cheltuiască mai cu grije şi să se facă mai multă dreptate In foaia din săptămâna trecută am publicat vorbirile d-lor deputaţi loan Lăpă-datu şi loan Lupaş, cum şi mai puţin despre cele spuse de d-nii A. Vaida şi Victor Moldovan. Acum vom complecta. In zilele din urmă ale săptămânei trecute au fost discuţii aprinse în Cameră. Era la ordinea zilei desbaterea asupra venitelor şi cheltuelilor Statului pe anul 1924. Şi cum anul vechiu era pe sfârşite, dl ministru de finanţe Vintilă Brătianu voia cu orice preţ să voteze la repezeală această lege, pe care o prezentase destul de târziu Camerei. Astfel s’au ţinut mai multe şedinţe şi noaptea, iar în o şedinţă s’a cerut închiderea discuţiei, ceeace deputaţii liberali au şi votat momentan, de unde a urmat, că mulţi deputaţi n’au mai ajuns la cuvânt. Un alt moment, care a produs mare ferbere în Cameră, a fost discuţia asupra învoerii făcută între România şi Iugoslavia (prin miniştrii de externe Duca şi Nincici), cu privire la graniţa din Bănat, între aceste două ţări. învoiala dintre cei doi minisM a fost luată într-un protocol, care protocol a fost supus aprobării Parlamentului, ca astfel să aibă toată puterea de drept. Deputaţii români din Banat, chiar şi cei liberali, s-au ridicat cu toţii contra acestui protocol. Deputaţii din opoziţie asemenea. Afară de grosul deputaţilor liberali nimenea nu voia să recunoască graniţa cum se hotăra în acel protocol. Motivul a fost următorul : Dacă Camera nu primeşte această învoială, atunci în viitor se mai poate sta de vorbă cu Sârbii în chestia Bănatului; dacă se votează cele luate la protocol, atunci România a întărit cele hotărîte de miniştrul Duca şi Ninchi, prin ceea ce Statul româin nu mai poate reveni să ceară acele părţi din Bănat, cari sunt locuite de Romiâni. Din prilejul discuţiei asupra Banatului, dl fost prim-preşedinte Alexandru Vaida a ţinut un înălţător discurs, cerând ca guvernul să apere mai bine pe românii bănăţeni. Vorbirea dlui Vaida a făcut o impresie adâncă în Cameră. Tot asemenea dl Iuliu Maniu a apelat la deputaţii liberali, să nu voteze acest protocol, ca astfel în viitor să avem încă uşa deschisa, cu privire la cererile noastre asupra Bănatului. Dl Maniu a spus între altele: Vă rog să nu întăriţi acest protocol şi sa votaţi contra. Să nu vă speriaţi, dacă nu va fi întărit. Dacă nu se întăreşte de Cameră, nu vom avea o bază juridică (de drept) cu Sârbii, şi vom putea să mai discutăm cu ei. Sârbii se vor mai vedea siliţi în viitor să stea de vorbă cu noii. Nu întăriţi acest protocol şi nu lăsaţi, ca prin voinţa d-voastră, să se deslipească de noi sute de mii de suflete. Cu toate acestea, când a fost la vot, 126 deputaţi liberali au votat protocolul; 15 deputaţi bănăţeni au votat contra. Nici un membru cin opoziţie n’a votat. * Cuvântarea dlui deputat Ioan Lăpedatu, ţinută săptămâna trecută în Cameră, a pus pe gânduri şi pe unii deputaţi liberali, cari văd mult adevăr în cele spuse de fruntaşul nostru ardelean. Aşa bunăoară, deputatul liberal C. Georgescu, într’o şedinţă a vorbit şi s’a aliat părerii dlui Lăpedatu, anume, de a se alcătui un program economic cu conlucrarea tuturor partidelor pe un termen mai lung şi acest program să fie urmat apoi de oricare guvern, care să-şi ia îndatorirea de a respecta programul acesta. Aceasta e o dovadă, că ideia dlui Lăpedatu a prins deja la uni. Să vedem acum, cum vor ţinea cont corifeii liberali de ea ! Dl deputat naţionalist Mihai Popovici, fost ministru, încă a ţinut o frumoasă vorbire, apărând între altele şi pe invalizii de răsboiu în felul următor: Este o ruşine, ca să răsplătiim în felul cum o facem, pe cei cari apărându-şi ţara, şi-au perdut putinţa de a-şi câşttiga mijloace de traiu. Când invalizii noştri primesc pensiuni de câte 50 sau 100 lei lunar, nu ne este iertat să zicem, că ne-am pus în rînd cu datorinţele Statului (că avea un buget normal). Sunt prea mari şi taxele vamale, iar acestea scumpesc viaţa. Sunt atâtea plângeri contra crizei de numerar (că nu-s bani). Criza cea mai mare nu e criza de numerar, ci este criza de credit, care nu e trecătoare, care nu stă pe loc, ci din contră se agravează prin discreditul intern şi extern. In şedinţele Camerei din 30 şi 31 De., s’a votat bugetul în general, cum şi bugetele diferitelor ministere, dupace mai mulţi deputaţi n’au mai fost lăsaţi se vorbiască. Camera a luat apoi vacanţă până la 29 Ianuarie 1924, iar Senatul până la 28 Ian. N.*. I Alegerile de la Lipova şi Reghin Duminecă 30 şi Luni 31 Decemvrie 1923, au fost două alegeri de senatori, în cercurile devenite vacante, Lipova şi Reghin. La Lipova candidatul Partidului Naţional a fost dl Reams Agliceriu, un fiu cunoscut şi apreciat al cercului, iar la Reghin candidatul nostru a fost marele român basarabean Vasila I Stroescu. La Lipova s’a pus totul în mişcare pentru înfrângerea naţionaliştilor. Satele din cercau fost umplute de jandarmerie şi armată. Mulţi bărbaţi de încredere ai candidătului Agliceriu au fost respinşi. Candidatul libesal e subsecretarul de stat Ciprianu. Pentru sprijinirea candidatului naţional au sosit în cerc d-nii Vaida, S. Dan, S. Bocu şi păr. Mano. Poporul întreg e cu Partidul Naţional, dar oamenii guvernului au început cu presiuni, naltă şi toate fărădelegile liberale. Stroescu ales cu mare majoritate. Şi la Reghin autorităţile au lucrat contra naţionaliştilor, sprijinind pe faţa pe candidatul averescan Ioan Harşia, fost primar averescan la Târgu-Mureş. Liberalii n’au piss candidat propriu. In schimb primpretorii şi pretorii au însoţit pe Harşia prin toate comunele din plase, iar primarii şi notarii taci au avut ordin sa lucreze pentru Harşia. Cu toate acestea, aproape toţi alegătorii români, în fruunte cu preoţii şi învăţătorii (cinste lor!) au votat cu Vasile Stroescu. Harşia a primit foarte puţine voturi româneşti, cele mai multe au fost săseşti şi ungureşti. Până la încheierea foii nu cunoaşte sapicat numărul voturilor date. Nu sunt încă chiar toate numerate. Se ştie însă, ca Stroescu a întrunit la 3000 voturi, faţă de vreo 1200 ale lui Harşia. Să trăiţi, fraţilor, cari în mod atât de demn trimiteţi în Senat pe marele nostru român şi mecenat Vasile Stroescu, care e o podoabă a Partidului Naţional, lângă d-nii Maniu, Vaida şi alţii.