Foaia poporului, 1924 (Anul 32, nr. 1-52)

1924-01-06 / nr. 1

biţi, pe cari îi ştim cine sunt, din timpurile­­ grele. Cum şi puteam aşa uşor să ne despăr­ţim de ei şi să ne dăm lângă alţii mai puţin sau deloc cunoscuţi ?! Aşa se esplică faptul, că noi nu ne-am­­ dat nici cu Avereşcanii şi nici cu Liberalii,­­ ci am rămas credincioşi vechiului steag al­­ Partidului Naţional, care e chemat să pre- i menească multe rele, ce azi mai doinuesc în­­ Ţara Românească. Acest partid încă şi-o fi­­ având ceva greşeli — care omi nu greşeşte d­in lume? — dar e totuşi, dintre toate celelalte­­ partide, cel mai curat, cel mai naţional şi­­ cel mai vrednic a fi sprijinit de orice cetă­ţean bun al ţării. * In anii din urmă, ni s’a zis şi nouă din partea multora: Nu mai faceţi politică , alăturea de Partidul Naţional, ca atunci va­­ fi mai bine pentru Foaie, veţi avea sprijin , din partea oricărui guvern. (Asta ar fi egal­ă cu ţinuta acelui alegător, care votează tot­deauna cu cine e la putere, ştiind că aşa ajunge la Ceva favor). Nici pomeneală să ne gândim la aşa­­ ceva. Noi stăm lângă Partidul Naţional, fiind- i­că, dintre toate celelalte, e cel mai bun azi, ✓­­ cum a fost şi pe Vremuri, până când am­­ scăpat de sub unguri. Asta n’ar trebui nici­­ unul să uitam. « Sunt alţi oameni, cari osândesc, peste­­ tot, orice politică. Ei spun: a te băga în­­ politică sau întriun partid, însemnează a te­­ băga în ţarîţe; mai bine să nu faci politică,­­ să stai afara de orice partid; iar daca totuşi­­ faci politică, sa nu faci de partid, ci politică­­ românească, politică iubitoare de patrie. Aceste sunt nişte vorbe frumoase, dar­­ spuse de unii şireţi, cari vreau să zăpăcească pe alţii, sau să-i ţină în întunerec. Aceasta o ţintesc şi unele foi, cari se dau de „inde­pendente“, adecă zic, că nu fac politica nici unui partid. De fapt aceşti oameni şi aceste foi sunt totdeauna cu cine-i la putere, fiindcă aşa le merge mai bine lor. Spre mai bună lămurire încă un lucru. In statele moderne constituţionale sunt tot­deauna mai multe partide, după cum sunt in­teresele oamenilor. Aşa în Franţa, Anglia, Germania, Cehoslovacia sau oricare alt stat din Europa. Dacă noi Românii nu ne vom grupa în partide politice, atunci cum­ să se conducă ţara, ca stat modern? Al doilea moment s’a dat poporului în­treg votul universal, adecă dreptul de vot la alegerea de deputaţi. Multe rele în ţara noastră pornesc de acolo, ca nu s’au trimis destui deputaţi buni în dietă. Oamenii no­­sst­ri nu cetesc destul, şi aşa, când vin ale­gerile, nu ştiu cântări din destul vorbele candidaţilor, nu ştiu ce se facă şi cum se facă cu votul. De aceea, fraţilor, noi cei de la „Foaia Poporului“, încercăm mereu să lămurim pe oameni asupra drepturilor lor, asupra drep­turilor politice ale cetăţeanului, asupra lucru­rilor rele ce le fac unii slabi, noi voim ca din toate acestea oamenii să se lămurea­scă în dreapta şi stânga. Şi fiindcă noi credem, că politica cea mai bună o face azi Partidul Naţional, stăm din convingere lângă el. Când va ajunge aceasta la guvern, credem că se vor schimba multe spre mai bine. Ca aceasta să se în­tâmple în curând, adunaţi-vă cât m­ai mulţi, iubiţi ţărani, în jurul acestui partid şi al acestei foi, care luptă pentru apărarea inte­reselor poporului, așa cum sună titlul din capul foii. * 1 . ‘ 1 V/1'*J1­.Ut-UÍ Partidul Naţional în Cameră Pentru apărarea Banatului* — Banii Statului să se cheltuiască mai cu grije şi să se facă mai multă dreptate In foaia din săptămâna trecută am pu­blicat vorbirile d-lor deputaţi loan Lăpă-­­datu şi loan Lupaş, cum­ şi mai puţin despre cele spuse de d-nii A. Vaida şi Victor Mol­dovan. Acum vom complecta. In zilele din urmă ale săptămâ­nei tre­cute au fost discuţii aprinse în Cameră. Era la ordinea zilei desbaterea asupra venitelor şi cheltuelilor Statului pe anul 1924. Şi cum anul vechiu era pe sfârşite, dl ministru de finanţe Vintilă Brătianu voia cu orice preţ să voteze la repezeală această lege, pe care o prezentase destul de târziu Camerei. Ast­fel s’au ţinut mai multe şedinţe şi noaptea, iar în o şedinţă s’a cerut închiderea discu­ţiei, ceeace deputaţii liberali au şi votat mo­mentan, de unde a urmat, că mulţi deputaţi n’au mai ajuns la cuvânt. Un alt moment, care a produs mare ferbere în Cameră, a fost discuţia asupra învoerii făcută între România şi Iugoslavia (prin miniştrii de externe Duca şi Nincici), cu privire la graniţa din Bănat, între aceste două ţări. învoiala dintre cei doi mi­nisM a fost luată într-un protocol, care protocol a fost supus aprobării Parlamentului, ca ast­fel să aibă toată puterea de drept. Deputaţii români din Banat, chiar şi cei liberali, s-au ridicat cu toţii contra acestui protocol. Deputaţii din opoziţie asemenea. A­­fară de grosul deputaţilor liberali nimenea nu voia să recunoască graniţa cum se ho­­tăr­a în acel protocol. Motivul a fost urmă­torul : Dacă Camera nu primeşte această în­voială, atun­ci în viitor se mai poate sta de vorbă cu Sârbii în chestia Bănatului; dacă se votează cele luate la protocol, atunci Ro­mânia a întărit cele hotărîte de mi­niştru­l Duca şi Ninch­i, prin ceea ce Statul româin nu mai poate reveni să ceară acele părţi din Bănat, cari sunt locuite de Romiâni. Din prilejul discuţiei asupra Banatului, dl fost prim-preşedinte Alexandru Vaida a ţinut un înălţător discurs, cerând ca guvernul să apere mai bine pe românii bănăţeni. Vor­birea dlui Vaida a făcut o impresie adâncă în Cameră. Tot asemenea dl Iuliu Maniu a apelat la deputaţii liberali, să nu voteze acest protocol, ca astfel în viitor să avem încă uşa deschisa, cu privire la cererile noastre asupra Bănatului. Dl Maniu a spus între altele: Vă rog să nu întăriţi acest protocol şi sa votaţi contra. Să nu vă speriaţi, dacă nu va fi întărit. Dacă nu se întăreşte de Cameră, nu­ vom avea o bază juridică (de drept) cu Sârbii, şi vom­ putea să mai discutăm cu ei. Sârbii se vor mai vedea siliţi în viitor să stea de vorbă cu noii. Nu întăriţi acest protocol şi nu lăsaţi, ca prin voinţa d-voastră, să se deslipească de noi sute de mii de suflete. Cu toate acestea, când a fost la vot, 126 deputaţi liberali au votat protocolul; 15 deputaţi bănăţeni au votat contra. Nici un membru cin opoziţie n’a votat. * Cuvântarea dlui deputat Ioan Lăpedatu, ţinută săptămâna trecută în Cameră, a pus pe gânduri şi pe unii deputaţi liberali, cari văd mult adevăr în cele spuse de fruntaşul nostru ardelean. Aşa bună­oară, deputatul liberal C. Georgescu, într’o şedinţă a vorbit şi s’a aliat părerii dlui Lăpedatu, anume, de a se alcătui un program economic cu conlucrarea tuturor partidelor pe un termen mai lung şi acest program să fie urmat apoi de oricare guvern, care să-şi ia îndatorirea de a respecta progra­mul acesta. Aceasta e o dovadă, că ideia dlui Lăpedatu a prins deja la uni. Să vedem a­­cum, cum vor ţinea cont corifeii liberali de ea ! Dl deputat naţionalist Mihai Popovici, fost ministru, încă a ţi­nut o frumoasă vorbire, apărând între altele şi pe invalizii de răsboiu în felul urm­ător: Este o ruşine, ca să răs­­plătiim în felul cum o facem, pe cei cari a­­părându-şi ţara, şi-­au perdut putinţa de a-şi câşttiga mijloace de traiu. Când invalizii no­ştri primesc pensiuni de câte 50 sau 100 lei lunar, nu ne este iertat să zicem, că ne-am pus în rînd cu datorinţele Statului (că ave­a un buget normal).­­ Sunt prea mari şi taxele vamale, iar acestea scumpesc viaţa. Sunt a­­tâtea plângeri contra crizei de numerar (că nu-s bani). Criza cea mai mare nu e criza de numerar, ci este criza de credit, care nu e trecătoare, care nu stă pe loc, ci din contră se agravează prin discreditul intern şi extern. In şedinţele Camerei din 30 şi 31 De., s’a votat bugetul în general, cum şi bugetele diferitelor ministere, dupace mai mulţi de­putaţi n’au mai fost lăsaţi se vorbiască. Ca­mera a luat apoi vacanţă până la 29 Ianuarie 1924, iar Senatul până la 28 Ian. N.*. I Alegerile de la Lipova şi Reghin Duminecă 30 şi Luni 31 Decemvrie 1923, au fost două alegeri de senatori, în cercurile devenite vacante, Lipova şi Reghin. La Li­­­­pova candidatul Partidului Naţional a fost dl Reams Agliceriu, un fiu cunoscut şi apre­ciat al cercului, iar la Reghin candidatul no­stru a fost mare­le român basarabean Vasila I Stroescu. La Lipova s’a pus totul în mişcare pen­tru înfrângerea naţionaliştilor. Satele din cerc­au fost umplute de jandarmerie şi armată. Mulţi bărbaţi de încredere ai candidătului Agliceriu au fost respinşi. Candidatul libesal e subsecretarul de stat Ciprianu. Pentru spri­jinirea candidatului naţional au sosit în cerc d-nii Vaida, S. Dan, S. Bocu şi păr. Mano. Po­porul întreg e cu Partidul Naţional, dar oa­menii guvernului au început cu presiuni, naltă şi toate fărădelegile liberale. Stroescu ales cu mare majoritate. Şi la Reghin autorităţile au lucrat contra naţionaliştilor, sprijinind pe faţa pe candi­datul averescan Ioan Harşia, fost primar ave­­rescan la Târgu-Mureş. Liberalii n’au piss candidat propriu. In schimb primpretorii şi pretorii au însoţit pe Harşia prin toate co­munele din plase, iar primarii şi notarii taci au avut ordin sa lucreze pentru Harşia. Cu toate acestea, aproape toţi alegătorii români, în fruunte cu preoţii şi învăţătorii (cinste lor!) au votat cu Vasile Stroescu. Harşia a primit foarte puţine voturi româ­neşti, cele mai multe au fost săseşti şi un­gureşti. Până la încheierea foii nu cunoaşte s­­apicat numărul voturilor date. Nu sunt încă chiar toate numerate. Se ştie însă, ca Stro­­escu a întrunit la 3000 voturi, faţă de vreo 1200 ale lui Harşia. Să trăiţi, fraţilor, cari în mod atât de demn trimiteţi în Senat pe marele nostru­ român şi mecenat Vasile Stroescu, care e o podoabă a Partidului Naţional, lângă d-nii Maniu, Vaida şi alţii.

Next