Foaia poporului, 1925 (Anul 33, nr. 1-52)

1925-01-04 / nr. 1

Nr. 1 Scumpetea în luna Decemvrie a crescut cu 7x12 la sută. Aşa arată datele (numere indicii—index­­ numbers) adunate şi publicate de ziarul „Ar­gus"* din Bucureşti. S’a scumpit faţă de luna Noemvrie pâinea, porumbul, carnea untura, ghetele, ciorapii, sticla, ţiţeiul; s’a ieftinit puţin: fasolea, peştele şi lemnele de foc. Da­tele sunt luate după preţul alimentelor, îm­brăcămintei şi a altor câţiva articoli mai ne­cesari traiului. Mai mult decât toate s’a scum­pit pâinea. Puţina ieftinire la fasole şi lem­nele de foc dispare faţă de marea scum­pire a pâinei. Socotind scumpetea în parte, rezultă că la alimente avem în Decemvrie o scumpire de 431//2'ori mai mare ca în August 1916; la îmbrăcăminte o scumpire de 51 A/2­ ori mai mare ca în August 1916; la diverse o scum­pire de 32­ ori mai mare ca în August 1916. Socotind acum scumpetea în general, pentru toate mărfurile susamintite, constatăm că este de 421/a­ ori faţă de August 1916, sau cu 21/2 la sută mai urcata ca în Noembrie 1924. O scumpete de 21/2 procente, dintrio lună pe­bă în ceealaltă, e foarte mult. Şi aceasta provocată în prima linie prin urcarea preţului la grâu. E deci explicabil, că în faţa acestei stări guvernul a intervenit cu rechiziţia grâu­lui, ştiricind că unii negustori au strâns grâul să-l speculeze mai târziu. Să sperăm, că în lunile viitoare urcarea nu va mai fi aşa mare, iar anul 1925 ne va dărui cu o recoltă bogată, care va putea în­toarce totul de sus în jos. Sentinţa spionilor bolşevici Procesul desbătut în vreo 25 şedinţe, în cursul lunei Decemvrie, — după cum am mai scris, — s’a încheiat înaintea Crăciunului, când s’a adus următoarea sentinţă: Consiliul de răsboiu din Bucureşti Condamnă la 5 ani închisoare — cea mai m­are pedeapsă prevăzută de legea spionaju­lui,­­ pe acuzaţii prezenţi: maior ucrainean Ceakcovaki, locotenent Niţă, Alexandru Kise­­lef, căpitanii Widmann şi Kappel, Oscar Sin­ger, AL. Zagorodin, caporal C. Covalgi, şi pe acuzaţii absenţi Savcen, Gulievici, Huber, Ru­­stenovici, Kolbe, Weiss, Babadin, Stoianov, Kn­erje; Condamnă la 4 ani pe Wille Willinger, O. Livov, caporal Negrea Ion, Dr. Hans Ko­­pony; Condamnă la 3 ani pe Korn, Iaschevici, Wilemans cavaler de Monteforte zis Vicleanul, Wolff Richard, Zurek; Condamnă, la 2 ani pe Morgenstern, Da­vid Singer, A. Sternlieb ; Condamnă la 1 an pe Margareta Arvale, Julia Krentz, W. Gusbeth; Achită pe N. Badia, P. Ivascenko, Maria Livov, Elena Stoianov, Ana Zagorodni, Eugen Kessler, Volubovici, Sali Singer; Absolvă pe absenţii Heidl şi Novicov, dovedindu-se că au făcut faptele încriminate afară din ţară; Declară confiscate sumele şi obiectele gă­site ca corpuri delicte la perchiziţiile operate; Cere să se intervie pentru punerea sub acuzare, ca complici la spionaj, a martorului Gucovski şi a informatoarei Elena Novac, în contra cărora a eşit din desbateri, că au aju­tat primul pe locotenentul Niţă, a doua pe Al. Kiselef în actele de spionaj. Cursul banilor şi preţul cerealelor n’a fost cotat la bursele din ţară, în zilele din urm­ă, din cauza serbătorilor. FOAIA POPORULUI Politica externă Luni 29 Dec., când scriem aceste rînduri înainte de încheierea foii, în Bucureşti soseşte prim-ministrul bulgar Tancof. Această vizită e mult comentată. Se presupune, că e vorba de o apropiere între Bulgaria, Serbia şi Ro­mânia, spre a lua în comun masurile de apă­rare contra propagandei comuniste ruseşti în ţările balcanice. Iugoslavia. Din cauza pregătirilor pen­tru alegeri, în toată ţara e mare ferbire. Gu­vernul a disolvat partidul lui Rădici (ţărănişti radicali). Armata în nouile provincii stă gata, poliţia asemenea. In Belgrad se susţine, că Rădici ar fi fost văzut la Zagreb şi arestat. Listele electorale ale partidului Rădici, pri­mite până acum, pe viitor vor fi respinse şi nici o listă nu va fi lăsată în alegeri. Din cauza acestei hotărîri, cei 2 miniştri croaţi s’au mulţumit din guvern. — Suveranii iugo­slavi ar fi plecat la Paris, ceea ce a produs surprindere, deşi s’a motivat cu boala prin­ţului Arsen, unchiul regelui Alexandru, Grecia. Pentru ajutorarea refugiaţilor greci, guvernul Greciei a făcut în Anglia un împrumut de 7.500.000 lire sterline, care a fost foarte iute subscris. — Nu în zadar e Za­­harof (azi mare bancher în Londra) de origine Grec, Belgia. Această ţară, grozav distrusă de Nemţi în marele răsboiu, a încheiat în 18 Dec. 1924 un împrumut de 50 milioane dolari în America. In mai puţin de o jumătate ora s’au subscris 51 milioane dolari, la bursa din New-York. Dobânda e 6%, plata împrumu­tului în 30 ani, în primele luni ale anului 1925, probabil, că guvernul belgian va mai face un împrumut la aceiaşi mărime. — Iată de ce trecere să bucură o ţară mică ca Belgia, dacă e bine guvernată! An nou fericit! dorim tuturor cetitorilor şi bine­voitorilor foii noastre. Redacţia. Aprovizionarea armatei cu postav. Luni înainte de Crăciun s-a ţinut, la Mini­sterul de Industrie şi Comerţ, o consfătuire cu reprezentanţii fabricilor de postav din ţară, în vederea aprovizionării cu postav a armatei. La con­sfătuire a luat parte şi directorul in­tendenţei armatei. In urma motivării făcută de fabricanţi, s-a admis preţul de 372.45 lei metrul, adecă cu un spor de 6o/o (cam 22.50 lei) mai mult la metru, faţă de preţul din anul trecut. Acest preţ urmează să fie mai întâi aprobat de ministrul de comerţ Tancred Constantinescu şi cel de finanţe V. Brătianu. Comanda de postav necesară armatei va fi împărţită între toate fabricile din ţară, după puterea de lucru a fiecăreia. — Toate bune, dar dacă fabricile urcă preţul postavului, de ce nu dau preţ mai bun şi pe lână? — Ve­deţi, oameni buni, dacă şi voi aţi fi întovără­şiţi, măcar cei din sate mai mari, în coope­rative pentru valorizarea lânei, — atunci alt­cum aţi putea sta de vorbă cu fabricile de postav din ţară. Cinstit şi peste graniţa ţării. In le­gătură cu cele scrise în­ numărul de Crăciun, despre serbătorirea învăţaţilor profesori Ba­beş şi Marinescu, aflăm, că Academia de ştiinţe din Paris a premiat pe Babeş cu 2500 franci pentru lucrările sale despre boala pri­mejdioasă pelagra. Aceasta e o cinste pentru întreg neamul românesc. % Pag. 3 Numărul viitor al foii va apare în ziua obişnuită, adecă Joi, după Bobotează, urmând a se trimite abonaţilor pentru Duminecă 11 Ianuarie. Fabrica de explozibile de la Făgăraş şi a început activitatea. De aci se va livra dina­mita pentru toate băile de cărbuni, carierele de peatră etc. Fabrica e construită foarte modern afară din oraş, posedând o în­tindere de 200 jugăre din terenul Statului. Transporturile dela fabrică se fac în fiecare joi. In această zi, cu trenul mixt de după ameazi Făgăraş—Braşov, nu pot călători per­soane. Oprirea exportului la vaci de rasă s’a cerut guvernului de către serviciul zootehnic. Hotărîrea s’a amânat, până la adunarea da­telor statistice dela vămi. La vânătoarea în pădurea Sibiului (Dumbrava spre Răşinari) s’a puşcat a doua zi de Crăciun: un lup, 2 vulpi şi 44 iepuri. Deasemenea a fost găsit, în apropierea re­staurantului din pădure, un lup ameţit de otrava pusă de curând. Acesta e al 4-lea lup în ultimele 15 zile. Exportul salamurilor şi a altor pre­parate din carne de porc, a fost hotărît să se permită, pe lângă măsurile ce le va pu­blica în curând comisiunea superioară va­mală. — Dacă taxele de export vor fi favo­rabile, se poate socoti cu o urcare a preţului porcilor. Anglia nu va mai trimite arme Rusiei de azi, a declarat un deputat în Camera en­gleză. Firma Vickers primise de la guvernul laburist (căzut de curând) autorizaţia de a trimite material de răsboiu guvernului so­vietic, în special 600­ mitraliere. Noul gu­vern nu mai are de gând sa urmeze această politică, a spus deputatul numit. — Dar oare nu le va livră în ascuns Germania? ! Văd. Domnita 'Cristea nasc. Coimn, mama Mitropolitului-Primat al României Mi­ron Cristea, a răposat în 16 Decemvrie 1924, în etate de 82 ani, după o fericită viaţă fa­miliară, de 65 ani, în Topliţa română. Soţul ei a murit acum­ câteva luni, deasemenea într-o vârstă foarte înaintată. — Răposata a fost o mamă vrednica şi o bună româncă, crescân­­du-şi copiii cu simţ românesc şi dându-i să înveţe carte multă, deşi era familie ţărănească. — Odihnească în pace ! Nouă monedă austriacă se introduce la 1 Ian. 1925. Administraţiile de stat vor cal­culă pe viitor în şilingi, bursa în coroane, iar casele de comerţ în coroane sau şilingi, cum vor vrea. Un şiling se va socoti în 10 mii coroane. Moneda măruntă se va numi „stuber". Un şiling va valoră 100 stuberi. Banca Sta­tului va mai emite (da) bancnote în coroane numai până la sfârşitul anului 1926. Mai mult de 50 şilingi nu poate fi nimenea obli­gat să primească deodată. Un comerciant care greşeşte drumul. Marele comerciant de cereale din Constanţa, Tudorache Marin, a făcut cumpărături de grâu de la ţăranii din jurul oraşului Giurgiu, în preţ de 400 mii lei. Ţăranii au încărcat grâul în vagoane şi cumpărătorul a făcut ad­ere de transport pe numele societăţii „Grânarul românesc" din Constanţa, in urma acestora grâul pornise la drum, cumpărătorul se pre­zintă cu fructa la Bancă şi ridică suma de 400 mii lei, dar în loc s’o ia pe sate, pentru a plăti ţăranilor grâul, greşeşte drumul, tre­când în Bulgaria cu banii altora în buzunar. Ţăranii au rămas păgubiţi. Nu se ştie, dacă grâul a ajuns, unde a fost îndrumat, sau a rătăcit şi el spre alte plaiuri. Căci aşa-i canei e beznă multă!

Next