Foaia poporului, 1925 (Anul 33, nr. 1-52)
1925-01-04 / nr. 1
Nr. 1 Scumpetea în luna Decemvrie a crescut cu 7x12 la sută. Aşa arată datele (numere indicii—index numbers) adunate şi publicate de ziarul „Argus"* din Bucureşti. S’a scumpit faţă de luna Noemvrie pâinea, porumbul, carnea untura, ghetele, ciorapii, sticla, ţiţeiul; s’a ieftinit puţin: fasolea, peştele şi lemnele de foc. Datele sunt luate după preţul alimentelor, îmbrăcămintei şi a altor câţiva articoli mai necesari traiului. Mai mult decât toate s’a scumpit pâinea. Puţina ieftinire la fasole şi lemnele de foc dispare faţă de marea scumpire a pâinei. Socotind scumpetea în parte, rezultă că la alimente avem în Decemvrie o scumpire de 431//2'ori mai mare ca în August 1916; la îmbrăcăminte o scumpire de 51 A/2 ori mai mare ca în August 1916; la diverse o scumpire de 32 ori mai mare ca în August 1916. Socotind acum scumpetea în general, pentru toate mărfurile susamintite, constatăm că este de 421/a ori faţă de August 1916, sau cu 21/2 la sută mai urcata ca în Noembrie 1924. O scumpete de 21/2 procente, dintrio lună pebă în ceealaltă, e foarte mult. Şi aceasta provocată în prima linie prin urcarea preţului la grâu. E deci explicabil, că în faţa acestei stări guvernul a intervenit cu rechiziţia grâului, ştiricind că unii negustori au strâns grâul să-l speculeze mai târziu. Să sperăm, că în lunile viitoare urcarea nu va mai fi aşa mare, iar anul 1925 ne va dărui cu o recoltă bogată, care va putea întoarce totul de sus în jos. Sentinţa spionilor bolşevici Procesul desbătut în vreo 25 şedinţe, în cursul lunei Decemvrie, — după cum am mai scris, — s’a încheiat înaintea Crăciunului, când s’a adus următoarea sentinţă: Consiliul de răsboiu din Bucureşti Condamnă la 5 ani închisoare — cea mai mare pedeapsă prevăzută de legea spionajului, pe acuzaţii prezenţi: maior ucrainean Ceakcovaki, locotenent Niţă, Alexandru Kiselef, căpitanii Widmann şi Kappel, Oscar Singer, AL. Zagorodin, caporal C. Covalgi, şi pe acuzaţii absenţi Savcen, Gulievici, Huber, Rustenovici, Kolbe, Weiss, Babadin, Stoianov, Knerje; Condamnă la 4 ani pe Wille Willinger, O. Livov, caporal Negrea Ion, Dr. Hans Kopony; Condamnă la 3 ani pe Korn, Iaschevici, Wilemans cavaler de Monteforte zis Vicleanul, Wolff Richard, Zurek; Condamnă, la 2 ani pe Morgenstern, David Singer, A. Sternlieb ; Condamnă la 1 an pe Margareta Arvale, Julia Krentz, W. Gusbeth; Achită pe N. Badia, P. Ivascenko, Maria Livov, Elena Stoianov, Ana Zagorodni, Eugen Kessler, Volubovici, Sali Singer; Absolvă pe absenţii Heidl şi Novicov, dovedindu-se că au făcut faptele încriminate afară din ţară; Declară confiscate sumele şi obiectele găsite ca corpuri delicte la perchiziţiile operate; Cere să se intervie pentru punerea sub acuzare, ca complici la spionaj, a martorului Gucovski şi a informatoarei Elena Novac, în contra cărora a eşit din desbateri, că au ajutat primul pe locotenentul Niţă, a doua pe Al. Kiselef în actele de spionaj. Cursul banilor şi preţul cerealelor n’a fost cotat la bursele din ţară, în zilele din urmă, din cauza serbătorilor. FOAIA POPORULUI Politica externă Luni 29 Dec., când scriem aceste rînduri înainte de încheierea foii, în Bucureşti soseşte prim-ministrul bulgar Tancof. Această vizită e mult comentată. Se presupune, că e vorba de o apropiere între Bulgaria, Serbia şi România, spre a lua în comun masurile de apărare contra propagandei comuniste ruseşti în ţările balcanice. Iugoslavia. Din cauza pregătirilor pentru alegeri, în toată ţara e mare ferbire. Guvernul a disolvat partidul lui Rădici (ţărănişti radicali). Armata în nouile provincii stă gata, poliţia asemenea. In Belgrad se susţine, că Rădici ar fi fost văzut la Zagreb şi arestat. Listele electorale ale partidului Rădici, primite până acum, pe viitor vor fi respinse şi nici o listă nu va fi lăsată în alegeri. Din cauza acestei hotărîri, cei 2 miniştri croaţi s’au mulţumit din guvern. — Suveranii iugoslavi ar fi plecat la Paris, ceea ce a produs surprindere, deşi s’a motivat cu boala prinţului Arsen, unchiul regelui Alexandru, Grecia. Pentru ajutorarea refugiaţilor greci, guvernul Greciei a făcut în Anglia un împrumut de 7.500.000 lire sterline, care a fost foarte iute subscris. — Nu în zadar e Zaharof (azi mare bancher în Londra) de origine Grec, Belgia. Această ţară, grozav distrusă de Nemţi în marele răsboiu, a încheiat în 18 Dec. 1924 un împrumut de 50 milioane dolari în America. In mai puţin de o jumătate ora s’au subscris 51 milioane dolari, la bursa din New-York. Dobânda e 6%, plata împrumutului în 30 ani, în primele luni ale anului 1925, probabil, că guvernul belgian va mai face un împrumut la aceiaşi mărime. — Iată de ce trecere să bucură o ţară mică ca Belgia, dacă e bine guvernată! An nou fericit! dorim tuturor cetitorilor şi binevoitorilor foii noastre. Redacţia. Aprovizionarea armatei cu postav. Luni înainte de Crăciun s-a ţinut, la Ministerul de Industrie şi Comerţ, o consfătuire cu reprezentanţii fabricilor de postav din ţară, în vederea aprovizionării cu postav a armatei. La consfătuire a luat parte şi directorul intendenţei armatei. In urma motivării făcută de fabricanţi, s-a admis preţul de 372.45 lei metrul, adecă cu un spor de 6o/o (cam 22.50 lei) mai mult la metru, faţă de preţul din anul trecut. Acest preţ urmează să fie mai întâi aprobat de ministrul de comerţ Tancred Constantinescu şi cel de finanţe V. Brătianu. Comanda de postav necesară armatei va fi împărţită între toate fabricile din ţară, după puterea de lucru a fiecăreia. — Toate bune, dar dacă fabricile urcă preţul postavului, de ce nu dau preţ mai bun şi pe lână? — Vedeţi, oameni buni, dacă şi voi aţi fi întovărăşiţi, măcar cei din sate mai mari, în cooperative pentru valorizarea lânei, — atunci altcum aţi putea sta de vorbă cu fabricile de postav din ţară. Cinstit şi peste graniţa ţării. In legătură cu cele scrise în numărul de Crăciun, despre serbătorirea învăţaţilor profesori Babeş şi Marinescu, aflăm, că Academia de ştiinţe din Paris a premiat pe Babeş cu 2500 franci pentru lucrările sale despre boala primejdioasă pelagra. Aceasta e o cinste pentru întreg neamul românesc. % Pag. 3 Numărul viitor al foii va apare în ziua obişnuită, adecă Joi, după Bobotează, urmând a se trimite abonaţilor pentru Duminecă 11 Ianuarie. Fabrica de explozibile de la Făgăraş şi a început activitatea. De aci se va livra dinamita pentru toate băile de cărbuni, carierele de peatră etc. Fabrica e construită foarte modern afară din oraş, posedând o întindere de 200 jugăre din terenul Statului. Transporturile dela fabrică se fac în fiecare joi. In această zi, cu trenul mixt de după ameazi Făgăraş—Braşov, nu pot călători persoane. Oprirea exportului la vaci de rasă s’a cerut guvernului de către serviciul zootehnic. Hotărîrea s’a amânat, până la adunarea datelor statistice dela vămi. La vânătoarea în pădurea Sibiului (Dumbrava spre Răşinari) s’a puşcat a doua zi de Crăciun: un lup, 2 vulpi şi 44 iepuri. Deasemenea a fost găsit, în apropierea restaurantului din pădure, un lup ameţit de otrava pusă de curând. Acesta e al 4-lea lup în ultimele 15 zile. Exportul salamurilor şi a altor preparate din carne de porc, a fost hotărît să se permită, pe lângă măsurile ce le va publica în curând comisiunea superioară vamală. — Dacă taxele de export vor fi favorabile, se poate socoti cu o urcare a preţului porcilor. Anglia nu va mai trimite arme Rusiei de azi, a declarat un deputat în Camera engleză. Firma Vickers primise de la guvernul laburist (căzut de curând) autorizaţia de a trimite material de răsboiu guvernului sovietic, în special 600 mitraliere. Noul guvern nu mai are de gând sa urmeze această politică, a spus deputatul numit. — Dar oare nu le va livră în ascuns Germania? ! Văd. Domnita 'Cristea nasc. Coimn, mama Mitropolitului-Primat al României Miron Cristea, a răposat în 16 Decemvrie 1924, în etate de 82 ani, după o fericită viaţă familiară, de 65 ani, în Topliţa română. Soţul ei a murit acum câteva luni, deasemenea într-o vârstă foarte înaintată. — Răposata a fost o mamă vrednica şi o bună româncă, crescându-şi copiii cu simţ românesc şi dându-i să înveţe carte multă, deşi era familie ţărănească. — Odihnească în pace ! Nouă monedă austriacă se introduce la 1 Ian. 1925. Administraţiile de stat vor calculă pe viitor în şilingi, bursa în coroane, iar casele de comerţ în coroane sau şilingi, cum vor vrea. Un şiling se va socoti în 10 mii coroane. Moneda măruntă se va numi „stuber". Un şiling va valoră 100 stuberi. Banca Statului va mai emite (da) bancnote în coroane numai până la sfârşitul anului 1926. Mai mult de 50 şilingi nu poate fi nimenea obligat să primească deodată. Un comerciant care greşeşte drumul. Marele comerciant de cereale din Constanţa, Tudorache Marin, a făcut cumpărături de grâu de la ţăranii din jurul oraşului Giurgiu, în preţ de 400 mii lei. Ţăranii au încărcat grâul în vagoane şi cumpărătorul a făcut adere de transport pe numele societăţii „Grânarul românesc" din Constanţa, in urma acestora grâul pornise la drum, cumpărătorul se prezintă cu fructa la Bancă şi ridică suma de 400 mii lei, dar în loc s’o ia pe sate, pentru a plăti ţăranilor grâul, greşeşte drumul, trecând în Bulgaria cu banii altora în buzunar. Ţăranii au rămas păgubiţi. Nu se ştie, dacă grâul a ajuns, unde a fost îndrumat, sau a rătăcit şi el spre alte plaiuri. Căci aşa-i canei e beznă multă!