Foaia poporului, 1926 (Anul 34, nr. 1-52)

1926-01-03 / nr. 1

rig. 2 Alegerea dela Caliacra Din scrisoarea unuia, care a luat parte la alegere. — Alegerea de senator în judeţul Caliacra (Dobrogea), ca toate alegerile făcute sub li­berali, s’a săvârşit într’o atmosferă de abu­zuri şi samavolnicii. Dela plecare a trebuit să îndurăm cele mai mari mizerii, fiindcă libe­ralii au ţinut înzăpezită linia Mizidia—Bazar­­gic, anume ca membrii opoziţiei să nu se poată mişcă. A trebuit să stăm o zi în Constanţa, de unde întorşi iar în staţia Mizidia, printr’o as­pră intervenţie a dlui Dr. Aurel Dobrescu, ni­ s’a pus la dispoziţie o maşină cu câteva vagoane. Aşa am putut merge până la Ba­­zargic. Sosind în oraş, ni­ se părea, că o să fie o alegere liniştită. Propaganda ne părea în câtva liberă. Dar ce să vezi? In ziua ale­gerii, liberalii au organizat o d­ată de bătăuşi, înarmaţi cu ciomege şi revolvere. încă din prima zi de votare ne provocase, dar noi am încunjurat orice conflict cu ei. In ziua a doua de votare, deasemenea am încercat să potolim furia lor, dar a fost cu neputinţă, fiindcă bătăuşii vedeau, că lumea se manife­stează pe faţă pentru Partidul Naţional. A­­tunci agenţii plătiţi ai liberalilor s’au năpustit asupra noastră cu ciomegele, lovind în mem­brii Partidului Naţional. A fost o încăerare cum nu s’a mai văzut. Un anume Atanasocte Ziana, agentul prefectului, a tras cu revolverul într’un naţionalist, dar din norocire glontele n’a luat foc şi aşa a scăpat ca prin minune. Au fost 10 răniţi, între cari şi un deputat de Ialomiţa S. Istrate. Dintre ardeleni au luat parte la alegerea de la Caliacra următorii domni: Dr. Aurel Do­brescu deputat, pe care la toate ocaziile îl ve­dem în fruntea luptătorilor, Ghiţă Pop de­putat, Dr. Ilie Lazar, Sever Dan deputat, părintele Manu deputat, I. Tăran deputat, Si­­­mion Nemeş deputat şi Ioan Aron. Partidul Naţional a înregistrat una din cele mai frumoase învingeri. Majoritatea faţă de liberali este aproape de două mii, iar faţă­­ de averescani de trei mii de voturi. De aici se poate vedea, cum aşteaptă lumea căderea li­beralilor, Ioan Aren­­glia şi Italia. Ajunsă în stare de prietenie cu aceste ţări, ea se va sili să se împace şi cu România, căci nu va tulbură pacea pentru Ba­sarabia, când ştie ce mult a costat-o până a ajuns să fie recunoscut regimul comunist din partea altor ţări. Cu alte cuvinte, Rusia exploatează chestia Basarabiei, ca sperietoare pentru pacea Eu­ropei, dorind să câştige prietenia altor ţări. Aşa crede gazeta elveţiană. Noi credem însă, că chestia Basarabiei a rezolvat-o soldatul de la Nistru. Bani falşi pentru propagandă Poliţia din Amsterdam a prins trei păsă­rele bune, în persoana a lor trei unguri din Budapesta, toţi trei membrii de frunte din ta­băra celor care „se deşteaptă“, pe când în­cercau să schimbe şi să pună în circulaţie mi­lioane de franci francezi, falşif b­aţi. Ei au mărturisit, că banii le trebuiau pentru pro­pagandă, iar nu pentru ei. . Care va să zică, Ungurii cari „se de­şteaptă“ au falsificat bani francezi, pentru a avea cu ce plăti spionii, pe cari îi ţin în alte ţări. Bună socoteală. Ce cred străinii despre Basarabia Acum când ministrul de externe al Rusiei, Cicerin, a colindat pe la toate guvernele Eu­ropei, mai rămânând să meargă și la Musso­lini în Italia, toate gazetele se ocupă de acest colindat, unele într’un fel, altele în altul. Dintre aceste ziare „Journal de Généve“ din Geneva (Elveţia), scriind despre vizitele lui Cicerin, aminteşte şi de Basarabia, pe care Ruşii nu vreau să ne-o recunoască de a noastră. » Numitul ziar are părerea, că Rusia se sileşte să se pună bine cu toată lumea, dar mai cu seamă cu ţările mari: Franţa, An­ FOAIA POPORULUI O întrebare fără răspuns Cicerin, ministrul de externe al Rusiei, pe când se află în Germania a stat de vorbă şi cu comandantul apărării naţionale, generalul von Seckt. Acestuia i-a pus o întrebare, la care n’a primit răspuns, căci nu se putea dă. A­­nume a întrebat Cicerin pe comandantul neamţ. Ce ar face în cazul, când armata So­cietăţii Naţiunilor ar trece peste teritorul german ? Atât oamenii politici ai Germaniei, cât şi alţii au rămas uimiţi de această Întrebare, întâi, pentru că întrebări de acestea nu se pun generalilor, cari au să facă ceea ce guvernul hotăreşte, deci generalul von Seckt nu putea da nici un răspuns. Al doilea motiv de mirare e, că Rusia se teme de un conflict cu Liga Naţiunilor şi ar vrea să se ştie ajutorată de Germania. Cicerin cu aceasta întrebare şi-a arătat arama. Alianţă turco-rusă A venit pe neaşteptate, deşi mulţi poli­ticiani dădeau cu socoteala că e pe drum. După cum ştim, Rusia de azi nu se are bine cu Anglia. In timpul din urmă, Turcia încă sta rău cu Anglia, din cauza unui teritor turcesc — Mossul — pe care Anglia ar vrea să pună stăpânire mai sigură, fiind acel teritor plin de petroleu. Afacerea cu Mossul a ajuns săptă­mânile trecute în desbaterea consiliului Ligei. Naţiunilor, care a dat dreptate de cauză Angliei. Că afacerea Mossul aşa va fi deslegată, s’a cam dat cu socoteala. Dreptate capătă de multe­ ori cel mai tare. Iar la Liga Naţiunilor Anglia e ţara cea mai tare. Temându-se de ho­­tărîrea nemulţumitoare pentru Turcia,, aceasta pe sub ascuns a luat firul discuţiilor cu Rusia bolşevică de azi. Şi îndată după hotărîrea Li­gei, s’a dat în vileag tratatul de alianţă între Turcia şi Rusia. Vezi Doamne, acesta să fie un tuş rece pentru Englezi. Tratatul a fost în­cheiat în 17 Decemvrie la Paris, fiind semnat de­­miniştrii de externe ai ambelor ţări. Pe scurt, tratatul cuprinde următoarele legături: Ambele state se obligă sa păstreze neutralitate (să nu se amestece), în cazul când unul din ele se află în răsboiut cu una sau mai multe puteri străine. Turcia şi Rusia se mai obligă să nu încheie nici un fel de alianţă militară sau legaturi politice şi eco­nomice cu alte state, fără a se fi sfătuit îna­inte între ele; să nu întreprindă nimic ceea ce ar periclita siguranţa celuilalt. La prima vedere, tratatul turco-rus urmă­reşte ţinta de apărare faţă de un atac din careva parte. Dar ce poţi şti, cum se vor des­­voltă lucrurile în viitor!? Deocamdată, pentru Mossul n’o să se ajungă la răsboiu între An­glia şi Turcia. Englezii umblă deja foarte cu mănuşi faţă de Turci. Totuşi, apropierea între Ruşi şi Turci, dă de gândit multor ţări europene. Acum, în legătura­­turco-rusă numai Neamţul mai lip­seşte, ca să ajungem în Europa din nou în vecinica temere de la nord-est. Nr.. 1 Mari revărsări de ape Mercuri înainte de Crăciun, pe când foaia noastră pornise din Sibiu, ne-au sosit o m­ul­­ţime de ştiri despre revărsări de ape şi în­treruperi de trenuri aproape în întreg cu­prinsul Ardealului şi Banatului. Din aceste ştiri, complectate cu amănunte ulterioare, dăm spre orientarea cetitorilor următoarele. Revărsarea Mureşului a pricinuit pagube de zeci de milioane. Ploaia căzută a topit zăpada la repezeală. Mureşul s’a umplut de apă, care curgea pe sub ghiaţă, ca şi peste ghiaţa ruptă sau luată de valuri, dar încă netopită. Ghiaţa aceasta s’a adunat apoi în anumite cotituri sau la poduri. Aşa s’au produs la repezeală revărsările de apă pe ho­tare sau ruperea podurilor. Linia Teiuş—Arad a fost inundată între staţiile Coşlar şi Sântimbru. Apa a umplut hotare întregi. Podul dintre Sântimbru şi Alba lulia a fost rupt de ape. Au sărit în ajutor pionerii din Alba lulia. Podul de fer dintre staţiile Câmpia Turzii (Ghiriş) şi Cânepeşti, pe linia Teiuş—Cluj, a fost complect distrus şi în parte dus de apa furioasă a Arieşului. Intre Câmpia Turzii şi Turda au fost rupte alte două poduri mai mici. Linia a ajuns toată sub apă. Turda a fost inundată îngrozitor. Mai mult a suferit partea oraşului, unde sunt fabricile de ciment, sticlă şi piele. Inundaţia Arieşului a început în zorii zilei de 22 Dec., iar în timp de câteva ore era ceva îngrozitor. Apa a pătruns şi în multe case de-ale lucrătorilor din jurul fabricilor. Toate fabricile au încetat lucrul de grabă, începând oamenii a da ajutor celor nă­păstuiţi. Furia apei nu cunoştea însă margini. Şi a ţinut aşa aproape toată ziua de Marţi 22 Dec. Pe linia Teiuş—Abrud încă au fost stricate aproape toate podurile. Linia Oradea mare—Arad a fost dease­menea inundată aproape de Tămaşd. Linia Cluj—Apahida—Dej încă a suferit. Someşul şi alte râuri mai mici s’au revărsat ca nici­odată. In Sălaj aceiaş stare. Intre Dej şi Bi­striţa circulaţia a fost întreruptă mai multe zile. Inundaţii pe valea Jiului, în Banat şi Bucovina. In ajunul Crăciunului a fost inundata linia ferată între Vulcan şi Lupeni, în urma revărsării Jiului. Din cauza inundaţiilor a fost mai multe zile oprit transportul pe liniile Arad—Oradea mare şi Arad—Brad. Intre Gura Honţ şi Brad a fost un adevărat dezastru, ajungând linia ferată sub apă pe o întindere de peste 5 k­m. Mai multe poduri au fost cu totul stricate. Repararea liniei va dura 2—3 săptămâni. In Bucovina au suferit liniile Vatra Dor­ne.—Dorna Helgei, pe alocurea apele revăr­sate ajungând o înălţime de peste o jumătate metru. Apele Prutului au rupt podul între staţiile Grigore Ghica Vodă şi Bărbăteşti. Re­paraţia va dura cel puţin 2 săptămâni. Circulaţii restabilite.­intre Sovata şi Praid s’a restabilit circu­laţia, după ce apele Târnavei s’au retras, dar trenurile circulă numai cu o viteză de 5 kilo­metri pe oră. Pe linia Lugoj—Ilia încă s’a reluat circulaţia. Intre Sântimbru şi Alba lulia circulaţia se face prin transbordare. Dunărea în creştere. Din cauza căldurii, care a topit zăpada şi ghiaţa, toate apele ce se varsă în Dunăre au crescut. Acum e temere de revărsare. Cre­şterea continuă a apelor Dunărei a produs o mare îngrijorare în rândurile sătenilor din comunele situate în jurul Galaţilor. O turma compusă din mai multe mii de oi, adăpostite în apropierea malului Dunării, a fost încon­­jurată de ape.

Next