Foaia poporului, 1927 (Anul 35, nr. 1-52)
1927-12-04 / nr. 49
CREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an ..................................Lei 180.— Pe o jumătate de an ... . Lei 90.— \hueatin America 3 dolari pe un an întreg !* Un număr costă 3 Lei Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 (lângă poştă) Manuscrisele intrate nu se înapoiază INSERATE PREŢUL UNUI NUMĂR 3 LEI Apare în fiecare Duminecă-60 mai Veche foaie naţională POÎi- Apare în fiecare Duminecă Ucă-poporală înfiinţata în anul 1892 »* * primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 Preţul inseratelor: liniar petit 8 Lei pentru fiecare publicare 1 Decemvrie 1918 şI şi luminoasă şi sfântă a Neamului Românesc. Isbânda jertfei de veacuri, minunea :dumnezeiască, altarul închinării poporului român. Mulţimile curgeau mereu spre cetatea lui Mihaiu Viteazul, stă vadlă măreţul fapt prin care se înfăptueşte visul din străbuni. Moşnegi cu pletele ninse, gârboviţi de povara anilor, ridicând ochii sprecer, binecuvântau sfinţenia clipelor. Bărbaţi voinici, în haine albe de sărbătoare, jură că vor apără cu sângele lor plaiurile locuite de Români. Mulţimile se cutremură de fiorul sfânt al bucuriei. Emoţiuni sublime. Unirea cu Patria Mamă! Ca un singur strigăt isbucnesc miile de piepturi. Unirea cu Patria Mamă !.. . Patria mângăitoare şi înţelegătoare a durerilor fiilor ei. Ce clipe măreţe şi pline de duioşie! Imaginea lor mai stârneşte pâlpâind lin într’un colţ al sufletelor noastre.. . Dar rând pe rând s’au abătut nenumărate greutăţi asupra fiilor României Mari. Luptele politice, interesele meschine personale,poftele de câştig necinstit, interesele de partid au copleşit însufleţirea şi au făcut să se audă strigăte de durere. Oameni fără suflet au semănat ură şi vrăjmăşie. Javre păcătoase au pângărit templul sfânt al unităţii Neamului. Strigătul sufletelor curate şi neprecupeţite se aude ca o alarmă: Ridicaţi-vă cei cesimţiţi în sufletul vostru,focul iubirii de Ţară şi isgoniţi de pe spinarea Ei vampirii cari îi sug sângele! Nu lăsaţi scumpa noastră Patrie să fie călcată în picioare de hoardele celor ce vor peirea noastră. Incipmitul să vă fie amintirea clipelor măreţe a înfrăţirii din 1 Decemvrie. C. H. Chestia optanţilor unguri la Liga Naţiunilor In 5 Decemvrie 1927 se încep şedinţele, consiliului Ligii Naţiunilor la Geneva. Dl ministru de externe Titulescu fiind încă bolnav de gripă, nu se ştie sigur, dacă poate plecă la Geneva. E foarte probabil, că nu pleacă. De altcum se mai anunţă, că e cu putinţă, ca chestia optanţilor unguri, — care eră pusă între primele puncte ale ordinei de zi, — să nu se discute în această sesiune, ci să se amâne pentru sesiunea viitoare din Martie 1928. (Această deslegare probabil o doreşte guvernul liberal, care în Martie 1928 cu greu va mai fi la conducere, și așa s’a scăpat de o chestie destul de delicată.) Ion I. C. Brătianu Primul ministru al guvernului nostru actual, Ion I. C. Brătianu, a murit pe neaşteptată joi 24 Noemvrie 1927. Moartea unui primministru e totdeauna un eveniment. Cu atât mai vârtos, dacă răposatul a fost o persoană marcantă sau ţara se află în împrejurări grele. In cazul de faţă constatăm : răposatul Ion Brătianu a fost un mare bărbat de stat şi un mare Român; ce priveşte ţara, trecem prin vremuri foarte grele. E deci natural, că întreagă lumea românească s’a cutremurat la ştirea despre moartea acestui mare politician român. * Ion I. C. Brătianu, fiul marelui Brătianu care a pus temelie României moderne şi dinastiei române, are merite neperitoare pentru întregirea Neamului Românesc. Sub Ion Brătianu fiul s’a înfăptuit idealul unui neam. Acest Brătianu a fost un nume patriot şi om cu vază în străinătate. Ca ziar existent de zeci de ani, stând în serviciul cauzei sfinte a Neamului Romniânesc, am recunoscut totdeauna aceasta şi o fixăm şi acum, în faţa mormântului. Ca dovadă, n’am atacat niciodată persoana, ci din caz în caz sistemul liberal sau principiile liberale. Da! Sistemul liberal a dat prilej, în anii din urmă, la discuţii câteodată neplăcute. Căci, fiind organ al masselor populare muncitoare şi producătoare, trebue să apărăm interesele acestora. Doar aşa au făcut până acum şi liberalii, cari apără în prima linie interesele celor mari. * La moartea unui om mare, pentru moment înceată discuţiile politice cari despărţesc pe oameni. Aşa s-a întâmplat şi din tristul prilej al morţii primului ministru Brătianu. Şi a fost bine. Toată suflarea românească, timp de patru zile, a jelit şi a adus prinos de recunoştinţă pentru marele Român, care a fost Ion C. Brătianu. Sicriul a fost depus la Ateneu, unde e cea mai mare sală din București. Acî, timp de 3 zile, a curs lumea, din zori până în noapte, ca să dea ultimul salut de adio celui dispărut. Bărbatul cel cu atâta energie în cursul vremilor, eră pus într’un sicriu simplu, iar alături, pe 10 periniţe, erau aşezate nenumărate decoraţii, date răposatului de Ţara proprie recunoscătoare şi de către alte ţări străine. Fără îndoială, Ion C. Brătianu a fost un bărbat de stat cu renume mondial. Un alt moment important, din prilejul acestei morţi, a fost felul cum străinătatea a apreciat pe răposatul prim-ministru. Dela toate guvernele din Ţările europene au sosit condoleanţe. Renumiţi bărbaţi de stat s’au exprimat cu deosebită consideraţie pentru Ion Brătianu. La fel au scris marile ziare franceze, engleze şi din toate ţările. S’a recunoscut în Brătianu fiul, că a lucrat foarte mult pentru Neamul şi Ţara sa. * Înmormântarea lui Ion Brătianu a fost mare manifestaţie naţională a ţării întregi. A avut loc Duminecă 27 Nov., într’o frumoasă zi de toamnă. A fost o înmomântare egală cu a unui rege, dar că armata n’a fost aşa de numeroasă. In schimb eră de faţă tot ce are zara bun şi de valoare: chiar şi Regina văduvă Maria, curtea regală, Înalta Regenţă, miniştrii străini la Bucureşti etc. etc. Serviciul religios s’a început la 9 ore dimineaţa, în faţa catafalcului la Ateneu. Acî s’au ţinut şi vorbirile funebrale. Şi au fost multe. Regretăm, că nu le putem da nici măcar în rezumat, din lipsă de loc. S’a vorbit în numele bisericei române, a guvernului, a parlamentului, a partidelor politice etc. Dela Ateneu, cortegiul a pornit pe Calea Victoriei şi Calea Griviţei la Cara de Nord, de unde la ameazi sicriul a fost transportat la Florica, în cripta familiară. Trenul mortuar a fost însoţit de încă câteva trenuri speciale cu înalţi demnitari ai Statului şi devotaţi ai răposatului. M. S. Regina Maria încă a mers la Florica. Aci, la ora 4 d. a.„ a avut loc aşezarea sicriului lui Ion Brătianu-fiul lângă Ion Brătianu-tatăl. De la gara Florica până la biserica din sat, coşciugul a fost dus pe un car tras de 6 boi albi şi ridicat totdeauna de ţărani. Dintre vorbirile funebrale, ţinute la Ateneu, dăm pe a dlui Dr. Alexandru Vaida- Voevod, care a vorbit în numele Partidului Naţional Ţărănesc, scoţând la iveală meritele răposatului pentru Ţara şi Neam. Dl Vaidă a vorbit cu mult tact şi simţ românesc, pornind desigur de la vorba înţeleaptă: să dai fiecăruia, ce este al lui. Vorbirea dlui A. Vaida-Voevod la Ion I. C. Brătianu, năpraznica aripă a morţii a frânt nu numai pe prezidentul de partid, ci una dintre persoanele cele mai vrednice ale timpurilor celor mai glorioase de înfăptuire ale neamului românesc. — Provinciile unite cu patria mumă îi datoresc memoriei sale o veşnică amintire recunoscătoare. Pe vremea stăpânirii ungureşti, după retragerea lui Dimitrie A. Sturza din viaţa publică, Ion I. C. Brătianu a încheiat un acord cu şefii celorlalte partide, hotarînd ca pe vii