Foaia poporului, 1927 (Anul 35, nr. 1-52)

1927-12-04 / nr. 49

CREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an ..................................Lei 180.— Pe o jumătate de an ... . Lei 90.— \­hueatin America 3 dolari pe un an întreg !* Un număr costă 3 Lei Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12­­ (lângă poştă) Manuscrisele intrate nu se înapoiază INSERATE PREŢUL UNUI NUMĂR 3 LEI Apare în fiecare Duminecă­­-60 mai Veche foaie naţională POÎi- Apare în fiecare Duminecă Ucă-poporală înfiinţata în anul 1892 »* * primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 Preţul inseratelor: lin­iar petit 8 Lei pentru fiecare publicare 1 Decemvrie 1918 şI şi luminoasă şi sfântă a Neamului Ro­­mânesc. Isbânda jertfei de veacuri, minunea :­­dumnezeiască, altarul închinării poporului­­ român. Mulţimile curgeau mereu spre cetatea lui Mihaiu Viteazul, stă vadlă măreţul fapt prin care se înfăptueşte visul din străbuni. Moş­negi cu pletele ninse, gârboviţi de povara anilor, ridicând ochii spre­­cer, binecuvântau sfinţenia clipelor. Bărbaţi voinici, în haine albe de sărbătoare, jură că vor apără cu sân­gele lor plaiurile locuite de Români. Mulţi­mile se cutremură de fiorul sfânt al bucuriei. Emoţiuni sublime. Unirea cu Patria Mamă! Ca un singur strigăt isbucnesc miile de piepturi. Unirea cu Patria Mamă !.. . Patria mângăitoare şi în­ţelegătoare a d­urerilor fiilor ei. Ce clipe mă­reţe şi pline de duioşie! Imaginea lor mai stârneşte pâlpâind lin într’un colţ al sufle­telor noastre.. . Dar rând­ pe rând s’au abătut nenumărate greutăţi asupra fiilor României Mari. Lup­tele politice, interesele meschine personale,­­poftele de câştig necinstit, interesele de par­tid au copleşit însufleţirea şi au făcut să se audă strigăte de durere. Oameni fără suflet au semănat ură şi vrăjmăşie. Javre păcătoase au pângărit templul sfânt al unităţii Nea­mului. Strigătul sufletelor curate şi neprecupe­ţite se aude ca o alarmă: Ridicaţi-vă cei ce­­simţiţi în sufletul vostru­,focul iubirii de Ţară şi isgoniţi de pe spinarea Ei vampirii cari îi sug sângele! Nu lăsaţi scumpa noastră Patrie să fie călcată în picioare de hoardele celor ce vor peirea noastră. Incipmitul să vă fie amintirea­­ clipelor măreţe a înfrăţirii din 1 Decemvrie. C. H. Chestia optanţilor unguri la Liga Naţiunilor In 5 Decemvrie 1927 se încep şedinţele, consiliului Ligii Naţiunilor la Geneva. Dl mi­­nistru de externe Titulescu fiind încă bolnav­­ de gripă, nu se ştie sigur, dacă poate plecă­­ la Geneva. E foarte probabil, că nu pleacă. De altcum se mai anunţă, că e cu putinţă, ca chestia optanţilor unguri, — care eră pusă în­tre primele puncte ale ordinei de zi, — să nu se discute în această sesiune, ci să se a­­mâne pentru sesiunea viitoare din Martie 1928. (Această deslegare probabil o doreşte guver­nul liberal, care în Martie 1928 cu greu va mai fi la cond­ucere, și așa s’a scăpat de o chestie destul de delicată.) Ion I. C. Brătianu­­ Primul ministru al guvernului nostru ac­tual, Ion I. C. Brătianu, a murit pe neaşteptată joi 24 Noemvrie 1927. Moartea unui prim­­m­inistru e totdeauna un eveniment. Cu atâ­t mai vârtos, dacă răposatul a fost o persoană marcantă sau ţara se află în împrejurări grele. In cazul de faţă constatăm : răposatul Ion Brătianu a fost un mare bărbat de stat şi un mare Român; ce priveşte ţara, trecem prin vremuri foarte grele. E deci natural, că în­treagă lumea românească s’a cutremurat la ştirea despre moartea acestui mare politician român. * Ion I. C. Brătianu, fiul marelui Brătianu care a pus temelie României moderne şi dina­stiei române, are merite neperitoare pentru întregirea Neamului Românesc. Sub Ion Bră­­tianu­ fiul s’a înfăptuit idealul unui neam. Acest Brătianu a fost un nume patriot şi om cu vază în străinătate. Ca ziar existent de zeci de ani, stând în serviciul cauzei sfinte a Nea­mului Romniânesc, am recunoscut totdeauna a­­ceasta şi o fixăm şi acum, în faţa mormântului. Ca dovadă, n’am atacat nici­odată persoana, ci din caz în caz sistemul liberal sau principiile liberale. Da! Sistemul liberal a dat prilej, în anii din urmă, la discuţii câte­odată neplăcute. Căci, fiind organ al masselor populare munci­toare şi producătoare, trebue să apărăm in­teresele acestora. Doar aşa au făcut până acum şi liberalii, cari apără în prima linie interesele celor mari. * La moartea unui om mare, pentru mo­ment înceată discuţiile politice cari despărţesc pe oameni. Aşa s-a întâmplat şi din tristul prilej al morţii primului ministru Brătianu. Şi a fost bine. Toată suflarea românească, timp de patru zile, a jelit şi a adus prinos de recunoştinţă pentru marele Român, care a fost Ion C. Bră­tianu. Sicriul a fost depus la Ateneu, unde e cea mai mare sală din București. Acî, timp de 3 zile, a curs lumea, din zori până în noapte, ca să dea ultimul salut de adio celui dispărut. Bărbatul cel cu atâta energie în cursul vremilor, eră pus într’un sicriu simplu, iar alături, pe 10 periniţe, erau aşezate nenumă­rate decoraţii, date răposatului de Ţara pro­prie recunoscătoare şi d­e către alte ţări străine. Fără îndoială, Ion C. Brătianu a fost un bărbat de stat cu renume mondial. Un alt moment important, din prilejul a­­cestei morţi, a fost felul cum străinătatea a apreciat pe răposatul prim-ministru. Dela toate guvernele din Ţările europene au sosit condoleanţe. Renumiţi bărbaţi de stat s’au ex­primat cu deosebită consideraţie pentru Ion Brătianu. La fel au scris marile ziare franceze, engleze şi din toate ţările. S’a recunoscut în Brătianu­ fiul, că a lucrat foarte mult pentru Neamul şi Ţara sa. * Înmormântarea lui Ion Brătianu a fost­­­ mare manifestaţie naţională a ţării întregi. A avut loc Duminecă 27 Nov., într’o frumoasă zi de toamnă. A fost o înmomântare egală cu a unui rege, d­ar că armata n’a fost aşa de numeroasă. In schimb eră de faţă tot ce are z­ara bun şi de valoare: chiar şi Regina vă­duvă Maria, curtea regală, Înalta Regenţă, mi­niştrii străini la Bucureşti etc. etc. Serviciul religios s’a început la 9 ore di­mineaţa, în faţa catafalcului la Ateneu. Acî s’au ţinut şi vorbirile funebrale. Şi au fost multe. Regretăm, că nu le putem da nici mă­car în rezumat, din lipsă de loc. S’a vorbit în numele bisericei române, a guvernului, a parlamentului, a partidelor politice etc. Dela Ateneu, cortegiul a pornit pe Calea Victoriei şi Calea Griviţei la Cara de Nord, de unde la ameazi sicriul a fost transportat la Florica, în cripta familiară. Trenul mortuar a fost însoţit de încă câteva trenuri speciale cu înalţi demnitari ai Statului şi devotaţi ai răposatului. M. S. Regina Maria încă a mers la Florica. Aci, la ora 4 d. a.„ a avut loc aşe­zarea sicriului lui Ion Brătianu-fiul lângă Ion Brătianu-tatăl. De la gara Florica până la bi­serica din sat, coşciugul a fost dus pe un car tras de 6 boi albi şi ridicat totdeauna de ţărani. Dintre vorbirile funebrale, ţinute la Ate­neu, dăm pe a dlui Dr. Alexandru Vaida- Voevod, care a vorbit în numele Partidului Na­ţional Ţărănesc, scoţând la iveală meritele ră­posatului pentru Ţara şi Neam. Dl Vaidă a vorbit cu mult tact şi simţ românesc, por­nind desigur de la vorba înţeleaptă: să dai fiecăruia, ce este al lui. Vorbirea dlui A. Vaida-Voevod la Ion I. C. Brătianu, năpraznica aripă a morţii a frânt nu numai pe prezidentul de par­tid, ci una dintre persoanele cele mai vred­nice ale timpurilor celor mai glorioase de în­făptuire ale neamului românesc. — Provin­ciile unite cu patria mumă îi datoresc memo­riei sale o veşnică amintire recunoscătoare. Pe vremea stăpânirii ungureşti, după re­tragerea lui Dimitrie A. Sturza din viaţa pu­blică, Ion I. C. Brătianu a încheiat un acord cu şefii celorlalte partide, hotarînd ca pe vii­

Next