Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)

1928-07-29 / nr. 31

Pag. 2 rerea asupra împrumutului şi asupra tuturor chestiunilor politice la ordinea zilei. După cum vedem, oricât de mare e căl­dura la Bucureşti în aceste zile, totuşi lumea politică e în plină activitate. Guvernul liberal face tot ce îi stă în putinţă, ca să nu plece de la conducerea ţării. Partidul Național Ţă­­rănesc scoate la iveală greșelile făcute de liberali, cerând guvernului să demisioneze, altcum nu va fi liniște. Ce întorsătură va mai lua această luptă politică, se va vedea în curând. Convocare Comitetul de direcţie al Partidului Na­­ional Ţărănesc convoacă pe parlamentarii partidului împreună cu foştii candidaţi ai par­tidului la alegere pentru Cameră şi Senat din anul 1927 şi pe membrii comitetului de direcţie ai comitetului executiv şi central şi al comitetelor provinciale din Vechiul Regat, Ardeal şi Banat, din Basarabia şi Bucovina, la ŞEDINŢA care va avea loc in Bucureşti, in ziua de 26 Iulie 1928, la ora 3 p. m. şi Vineri în 27 la ora 10 dimineaţa, în sala Sindicatului Zia­riştilor, Bulevardul Carol. La ordinea de zi: 1. Operaţiunile de verificare ale adunării şi ale biroului. 2. Expunerea preşedintelui partidului. 3. Desbateri asupra împrumutului, sta­bilizării şi situaţiei financiare. 4. Desbaterea asupra rapoartelor pre­­zentate de birou şi de raporturi. Bucureşti, 20 Iulie 1928. Preşedintele Partidului Național Țărănesc : Iuliu Maniu. Secretar general: Virgil Madgearu. La ce a ajuns guvernul cu bancherii străini? Deocamdată un avans de 20 milioane dolari. Joi 19 Iulie 1928, consfătuirile guvernului cu bancherii străini au fost sfârșite, când s au iscălit hotărârile luate. Tot atunci guvernul a ținut un consiliu de miniștri, după care s’a dat următorul comunicat: Dl V. Brătianu a expus Consiliului de miniştri rezultatele obţinute în negocierile pri­vitoare la stabilizare şi împrumut. Precum se ştie, stabilizarea legală a monetei noastre cuprinde două operaţiuni. Prima e solidari­zarea băncilor de emisiune. A doua, contrac­tarea unui împrumut extern. In urma nego­cierilor ce au avut loc, solidarizarea băncilor de emisiune a fost obţinută Pe baza studiilor făcute asupra situaţiei Băncii Naţionale a României şi în genere asupra situaţiei noastre bugetare şi economice, principalele bănci de emisiune au dat ade­ziunea lor la operaţiunea de stabilizare a leului. Pe de altă parte s au stabilit în scris condiţiunile în care, emisiunea fiind cu ne­putinţă în timpul verii, se va emite la toamnă împrumutul şi s’a fixat avansul ce urmează să se dea de pe acum. Acest î­mprumut Ro­mânia îl contractează cu grupuri financiare, de prim ordin, din Franţa, Anglia şi America şi prin ajutorul acestor grupuri şi cu concursul principalelor bănci de pe celelalte pieţe însem­nate ale Europei.­Prn aceasta, aproape toată finanţa internaţională va fi chemată să ia parte la stabilizarea şi împrumutul român. In consecinţă, în urma expunerii făcute, consiliul de miniştri a hotărât să ceară înalte. Regente convocarea Parlamentului pentru m‡\*‹ fional»ur.i ziua de joi 26 iulie şi să supun votului Came­rei şi Senatului: 1) Un proect de lege care să împuterni­cească Banca Naţională să iscălească con­­venţiunile cu băncile de emisiune şi să aibă de pe acum dreptul să strângă devize după un curs stabilit de comun acord între guvern şi Banca Naţională. 2) Un proect de lege care să împuter­nicească guvernul să contracteze, cu grupu­rile mai sus arătate, potrivit planului stabilit, un împrumut în valoare de 250 milioane do­lari, din care prima tranşă va fi până la 80 milioane dolari, asupra căreia se va acorda imediat un avans de 20 milioane dolari. Tot­deodată guvernul va supune Parlamentului convenţiunile încheiate cu Franţa, pentru re­­gularea datoriilor de răsboi şi convenţiunea cu purtătorii de rente şi cu Stock Exchange de la Londra. Complexul acestor măsuri şi legiuiri în­lesnesc Băncii Naţionale putinţa de a menţine cursul leului şi de a satisface necesităţile pielii interne până la încheierea definitivă a împrumutului şi la efectuarea stabilizării legale care va desăvârşi consolidarea financiară şi economică intreprinsă in ultimii ani, precum şi întărirea creditului nostru extern, sdrunci­­nat prin pierderile de tot felul, pe care le-am suferit de pe urma răsboiului mondial. O eră nouă va începe astfel in viata financiară și economică a României întregite. Partidul Naţional Ţărănesc şi împrumutul Comitetul de direcţie al Partidului Na­ţional Ţărănesc, întrunit în ziua de 20 Iulie 1928 sub preşedinţia d­lui Iuliu Maniu, faţă de comunicatul guvernului privitor la rezultatul tratativelor pentru contractarea unui împrumut şi stabilizarea legală a leului, constată urmă­toarele : 1) Guvernul na reuşit să încheie împrumutul extern şi sa înfăptuiască sta­bilizarea legală a leului. Cu toată ten­dinţa sa de a ascunde adevărul, din în­­suş comunicatul guvernului reese clar, că — deşi a făcut concesiuni care se urcă la miliarde,­­ guvernul compromiţând vaza şi creditul ţării, n’a izbutit să facă altceva decât să dea o opţiune care obligă numai Statul Român, fără să oblige pe , bancheri şi din care lipsesc toate condi­­ţiunile pe căpetenie ale unui contract de împrumut. Ca urmare a unor promisiuni goale a băncilor străine, guvernul nu putut a­nunţa decât deschiderea unui credit pe timp scurt destinat Băncii Naţionale, — credit pentru a cărei obţinere n’ar fi fost nevoe de umilitoare tratative timp de opt luni — pentru a-i permite să spargă plafonul emisiunii, adică pentru a face o operaţiune combătută cu vehemenţă timp de trei ani de către dl Vintilă Brătianu, autorul convenţiunei de revalorizare a leului încheiată în Iunie 1925 intre Stat şi Banca Naţională. Neizbănda politică şi financiară a guvernului este prin ur­mare completă. 2) Ţara, care sl află de câţiva ani într’o criză economică gravă, datorită unei îndrumări total greşite, a mai pier­dut 8 luni din cauză că guvernul lipsit şi de pricepere politică şi financiară şi de autoritate morală a prefăcut o opera­ţiune financiară de interes general com­bătută de el până acuma, întrun mijloc de salvare politică a partidului liberal. In felul acesta s’a făcut dovada, pe care ţara trebue să o înregistreze, că guvernul d-lui Vintilă Brătianu nu numai că nu are dreptul de a guverna această ţară, dar este şi incapabil de a o scoate din criza economică in care se găseşte. 3) In urma acestui insucces ca să ascundă înfrângerea unor discuţii lipsite de îndemânare, în cursul cărora guvernul a consimţit să cedeze totul fără a primi în schimb nimic pozitiv, acesta convoacă parlamentul său spre a obţine în scopul de a salva aparenţele, împuternicirea, în realitate de a contracta un împrumut fără a preciza condiţiunie lui esenţiale, ceea ce nu înseamnă altceva decât putinţa de a continua nişte tratative care au du­rat prea mult şi până acum şi spre a dispune in mod nemărginit asupra desti­nelor financiare ale ţării. 4) Ţinând seamă de faptul, că gu­vernul actual s’a impus ţării prin mij­loace abuzive, prin furt de urne şi teroare, darea unui mandat în alb de către un parlament ilegal, în scopul salvării sale politice pe de o parte, iar pe de altă parte a încredinţa mâinilor sale nediloace desti­nele economice ale ţării, este un adevărat­­ atentat în contra naţiunei şi a celor mai mari interese ale sale. In aceste condiţiuni Partidul Naţional ţărănesc consideră în­lăturarea imediată a guvernului ca o ne­cesite absolută pentru ţară, căci nu se mai poate tolera ca un guvern falimentar să-şi continue jocul cu primejduirea inte­reselor evidente a­le naţiunei. 5) Partidul Naţional Ţărănesc este conştient de datoria sa, pe care şi-o va îndeplini prin cea mai hotărîtă luptă, pentru a zădărnici această încercare a guvernului, pentru a împiedeca — în cu­getul naţiunei — solidarizarea Coroanei cu actele disperate ale unui guvern, preo­cupat numai de deţinerea puterii şi pen­tru a elibera naţiunea de sub tirania­­ partidului liberal. Politica externă Iugoslavia In urma demisiei guvernului, sub care s’a puşcat mai multi deputaţi. In Cameră, trebuia să se formeze un nou gu­vern. Dar aceasta n’a izbutit până acum. Stefan Rădici, preşedintele partidului croat, cere un guvern neutru, care se facă noui alegeri libere. Cehoslovacia. Cu prilejul implinirei a 10 ani, de când există statul cehoslovac, mi­­nisterul de justiţie pregăteşte o lege de am­­nestie (iertări de pedepse). Spania. In zilele trecute sa descoperit la Barcelona a fi complot contra regelui Alfons al Spaniei. Au fost arestaţi mai multi anar­hişti, cari într’o pădurice din apropierea Bar­­celoniei luase această hotărîre. Portugalia, ţară mică lângă Spania, a fost surprinsă la sfârşitul săptămânei trecute de o încercare de revoluţie în capitala Lisa­bona, cu scopul de a răsturna guvernul. Trupele guvernamentale au tras asupra răs­culaţilor câteva salve de artilerie. In aceasta luptă au căzut 7 morţi şi vreo 50 răniţi, dintre cari 27 grav. Sâmbătă 21 iulie, la miezul nopţii, trupele guvernului au reuşit să restabilească ordinea. La revoltă a luat parte 9 ofiţeri, 4 subofiţeri, 600 soldați şi 100 de civili. Japonia şi Rusia. Legăturile între ace­sta două ţări par cam încordate. Aşa se a­nunță în timpul din urmă. Motivul este, că ruşii con­uniali au început tot mai stâruitor­i face propag’01­1 comunistă pe teritoriul Ja­poniei. La rând 111 său­ guvernul japonez a ordonat o stricta supraveghere a tuturor su­pușilor ruși aflăte.*' *n iaP°n*a- Nr. 3.

Next