Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)

1928-08-05 / nr. 32

artul 36 1 ca PREŢUL ABONAMENTULUI fe la mn..................................Lei 160— Pe­0 jumătate de an . . . . Lei 80"— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Un număr costă 3 Lei Redacta şi Administraţia: Sibiu, strada Mitropoliei­­Măcelarilor) Nr. 12 (lângă Poştă) Mannuscrisurii intrate nu se înapoiază INSERATE se prteeec la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 Preţul inseratelor: Ua sir petit 8 Lei pentru fiecare publicare 1 Mii Hi lVMiaHWWmiw­m min~'mm n~i * m­m mn nn '~i un i BSgTfJL' VRUI gRJjjĂR 3 LEI Duminecă 5 August 1928Afft Afmre In fiecare Duminecă Cea mai veche foaie naţională poli­­tico-poporală înfiinţată în anul 1892 Apare în fiecare Duminecă S 2 Comerţul Am văzut într’unul din numerile trecute rostul înfiinţării cooperativelor pentru valori­ficarea fructelor. Astăzi datorită bunei voinţi a dlui N. Bratu, directorul acestei foi, pot să adaog ceva mai departe şi să arăt şi faptele ce se cer, pentru ca să facem ase­menea societăţi. întâi trebuie să ţinem seamă, că după ce s’a înfiinţat cooperativa, treaba nu este sfârşită. Şi ca să fim şi mei pricepuţi e bine să spunem, că după cum avem exemplul frumos al unui singur gând politic, în Tran­silvania, dela Tisa până în Carpaţi, tot ase­menea gând trebue să ne urmărească şi aici: încrederea până la sfârşit. Cu o singură condiţie, că aici nu-i iertat să facem politică. Sărac şi bogat din orice partid, ne întovă­răşim ca să ne apărăm interesele economice. Deci trebuie încredere şi răbdare, căci con­curenţa duşmănoasă, nu cea adevărată, e duşmanul cel mai mare. Ce scop au ase­menea societăţi, nu-i greu de ghicit: 1. Să industrializeze fructele: să facă din ele marmeladă, siropuri, compoturi, să prepare vinul din mere, cidrul o altă beutură bună etc. 2. Să facă vânzarea fructelor pe pieţele oraşelor din ţară şi din străinătate. 3. Să îmbunătăţească varietăţile de pomi, să arate conservarea fructelor, să răs­pândească cât mai mult cultura pomilor şi altele. In vederea realizării fiecărui scop de mai sus, trebuiesc instalaţii şi câte un om priceput. Aceste lucruri se pot găsi prin Cen­trala Cooperativelor din Bucureşti, care are angajaţi şi specialişti în ramura aceasta. După cum arătam şi mai sus, încre­derea fiecărui membru, care e cel dintâi pas spre reuşită, este legată şi printr-un contract, pe care-l arătăm aşa după cum e dat şi în Curierul Cooperaţiei. „Subsemnatul, mă oblig să furnizez so­cietăţii fructele din grădina mea în condi­­ţiunile următoare: 1. Voiu furniza întreaga producţie a po­milor din ferma mea (mere şi pere) şi nu-mi voiu putea rezerva decât cantitatea de fructe necesare proviziei mele obişnuite. 2. Nu voiu băga două feluri de poame în acelaş sac. 3. Vor fi în sarcina mea culegerea şi transportul fructelor. Voiu aduce în aceste lucrări toată grija cerută de o furnitură reală şi negustorească, totul potrivit indicaţiilor direcţiunii cooperativei. 4. Totuşi, la cererea subsemnatului so­cietatea se va însărcina cu transportul fruc­ cu fructe­ lelor şi va pune la dispoziţia mea culegă­torii necesari recoltărei poamelor din grădina mea. Această cerere trebuie să fie trimisă direcţiunei înainte de 15 Iulie (eventual şi în August). 5. Mă oblig să dau sacilor greutatea exactă potrivit indicaţiilor ce mi se vor da. 6. Societatea va ţine la dispoziţia mea sacii, pânza şi etichetele pe care voiu însemna numele meu, calitatea şi soiul fructelor con­ţinute în fiecare sac“. Cu aceste puţine îndrumări, încheiem, rămânând ca fiecare cititor să găsească pentru satul său ceva de făcut, iar în jurul său să aducă şi pe alţii. Pentru început e bine să se ştie, că e nevoie şi de capitel. De aceea trebuie pus preţ şi pe acest lucru, căci instalaţiile şi toate celelalte costă bani şi cel mai bun negustor este acela care lucrează c­u banul său propriu. Vor fi mai multe nevoi şi pe capul sătea­nului nostru, însă cea mai mare dintre toate: „E oarba neunire“. Deci, să vă strângeţi rândurile săteni, în jurul cooperativelor, căci numai prin ele puteţi să vă desrobiţi de două ori: econo­­miceşte, după care urmează şi politiceşte. Mihail Țibulea cooperator. Politica în ţară In ultima săptămână cele mai mari fră­mântări politice au fost în jurul desbaterilor din parlament. Camera şi Senatul liberal s’au întrunit Joi 26 Iulie şi au ţinut şedinţe până Sâmbătă 28 Iulie, când au fost închise până la toamnă. In şedinţele numite nu s’a votat nimic altceva, decât: s’a împuternicit guvernul să facă un împrumut (dacă va putea), să pregătească stabilizarea şi să mai tipărească câteva miliarde de lei noi de hârtie, dacă va căpăta devize streine sau dolarii făgăduiţi. Cenzura a ajuns culmea în zilele tre­cute. In Bucureşi a oprit publicarea desbate­rilor dela Sindicatul Ziariştilor, unde s’au întrunit parlamentarii naţional-ţărănişti. In urma acestei împrejurări, ziarelor au putut publica numai articole semnate de diferite persoane. îndată după închiderea parlamentului, ministrul nostru de externe Titulescu a plecat în străinătate, luându-și concediu pe o lună de zile. In cercurile politice acest concediu e considerat ca demisie, căci, se spune, dl Titulescu se va întoarce iarăș ca ministrul Ro­­mâniiei la Londra, de unde a venit anul trecut. Dl prim-ministru încă pleacă zilele ace­stea în Franţa, spre a face o cură la Royal. înainte de plecare a dat diferite îndrumări delegaţiei financiare, care va merge în zilele viitoare la Berlin, spre a aranja cu Germania piedecile, pe cari guvernul german le" pune la împrumut şi stabilizare. O dovadă nouă, că nu s’a încheiat împrumu­­t. Politica externă Iugoslavia. In 27 iulie s-a constituit n­oul guvern, având ca prim-ministru pe Koroseţ, şeful partidului populist sloven, cum şi mei mulţi miniştri din guvernul trecut. Acest gu­vern se va sprijini tot pe coaliţia partidelor radical, democrat, populist, sloven şi musul­man. Stefan Rădici, preşedintele partidului croat, nu face parte din guvern. Lituania se arată tot mai duşmănoasă faţă de Polonia. Miniştrii marilor puteri euro­pene au hotărât, sâ sfătuiască guvernul Li­tuaniei, ca să se acomodeze sfaturilor date de Liga Naţiunilor. — Ar fi de dorit o împă­care între aceste două ţări vecine. Căci nu trebue să uităm : România şi Polonia au o alianţă militară. Polonia are şi un partid comunist. Acest partid e mereu lăudat de guvernul comunist rusesc. Ministrul Poloniei la Moscova dintre Polonia şi Rusia sunt luate legăturile diplo­matice) a cerut guvernului sovietic, să nu se mai amestece în treburile interne ale Poloniei­­.Statul polon până acum nu se prezintă prea tere, având multe metehne. Italia. Guvernul fascist vrea să introducă o nouă educaţie în învăţământul italian. Mu­­solini şi cu ministrul instrucţiunii au luat mai multe nouă măsuri. S’a stabilit spre pilda, ca în toate şcolile primare să se introducă o carte de cetire cu acelaş text, pentru ca toţi co­piii să fie crescuţi în noua atmosferă fascistă, învăţământul profesional încă va fi revizuit. Problema universităţilor şi a şcolilor superi­oare va fi de asemenea examinată din nou, în legătură cu nevoile diferitelor regiuni. Rusia. Ştiri sosite din Rusia în ultimele săptămâni spun, că acolo nu e departe foa­metea. Ţara, care altă dată era grânarul Europei, este ameninţată de foamete, din cauza politicei comuniste. Se ştie, că ţără­nimea din Rusia nu s'a împăcat cu comu­nismul dictatorului de azi Stalin. Pentru a învinge pe ţărani, Stalin a întrebuinţat mai ales două mijloace: înfiinţarea de gospo­dării colective (economie în tovărăşie) şi al doilea mijloc rechiziţii forţate de cereale la preţuri fxe. Ambele cai n’au dus la­­ţintă. Gospodăriile colective s’au dovedit de 3- 4 o­­­mei scumpe, ca cele ţărăneşti private. Rechiziţiile au fost brusc oprite, căci s’a dovedit, că în caz contrar ţăranii nu mai lucrează pământul cum e de dorit. Ce as­cunde viitorul, urmează să așteptăm.

Next