Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)
1928-01-01 / nr. 1
Nr. 1 In afară de averea mai sus arătată, regele Ferdinand a lsat regelui Mihai, Castelul Peleş cu toate celelalte castele şi zidiri cuprinse pe moşia de la Sinaia şi Predeal, cum şi mai multe case în Bucureşti. • Reginavilduvă Maria a moştenit tablourile şi colecţiunile de arme şi mobilierul castelului Peleş, precum şi uzufructul (venitul) moşiei Sinaia-Predeal şi a palatului Cotroceni. Palatul de la Mamaia (la Constanţă, lângă Mare) a fost scos din moştenire şi dăruit principesei-mame Elena. Palatul şi terenul acesta aparţineau dlui Carol Caraiman şi reginei Maria. Ambii proprietari au renunţat la el în favoarea precipesei-mame. Regina Maria şi-a rezervat numai o mică parte din loc, pe care a şi început sa construiască o vilă. • După cum se vede din cele de sus, averea rămasă după regele Ferdinand s’a împărţit între moştenitori prin bună înţelegere. Fiecare a căpătat câte o moşie sau case. Averea toată reprezintă suma de sus: 3871/1 milioane lei. Pedepsirea studenţilor Senatul universitar din Bucureşti a hotărît pedepsirea studenţilor vinovaţi pentru devastări la Orade şi Cluj. In urma tulburărilor studenţeşti, Senatul Universitar (comitetul profesorilor de la universitatea din Bucureşti) a ţinut două şedinţe. Spre a discuta remăsurile ce trebuesc luate. In prima şedinţă s’au luat numai hotărîri principiale. In şedinţa a doua, ţinută Vineri înainte de Crăciun, s’a discutat amănunţit asupra pedepselor ce sunt a se da. La urmă s’a publicat următorul Comunicat: . Senatul universităţii din Bucureşti, in urma adresei Ministerului Instrucţiunii cu No. 169.921 din 1127 privitor ,la dezordinele studenţeşti din Oradea Mare, Cluj şi alte locuri, întrunindu-se la Universitate în zilele de 17 şi 21 Decemvrie 1927. După ce a ascultat adresa îţi chestiune a Ministerului Instrucţiunii şi după ce a luat cunoştinţă de tablourile cu numele şi pronumele studenţilor arestaţi şi de corpurile delicte (obiectele furate) găsite asupra lor. In urma discuţiunilor avute, a ajuns la următoarele hotărîri: 1. Senatul Universitar condamnă şi înfierează cu cea mai mare energie faptele de sălbătăcie şi profanare întâmplate la Oradea Mare, Cluj şi alte locuri. 2. Senatul Universitar, având în vedere că numărul studenţilor de la universităţile şi şcoalele noastre superioare se ridică la aproape 40.000 şi ţinând seamă, că numărul participanţilor la congres a fost, după datele ziarelor, de 3000—4000, dintre cari numai o parte au făptuit dezordinele, — constată, că numai o foarte mică parte de gălăgioşi şi tulburători poartă răspunderea faptelor slabe cunoscute, pe când marea majoritate a studenţimii liniştită şi muncitoare nu trebue făcută răspunzătoare de acte la cari n’a luat parte. 3. Deoarece dosarele (actele) primite de la Ministerul de Interne prin Ministerul Instrucţiunii sunt simple liste de arestaţi, fără nici o numire clară a vinovăţiei, fără nici o ordonanţă de trimitere în judecată. — Senatul nu poate încă da nici o pedeapsă individuală (personală). Se va cere ministerului dosarul complect al cercetărilor făcute şi al sentinţelor judecătoreşti date, spre a se putea vedea care sunt vinovaţii şi a stabili pedepsele. — Până atunci Senatul Universitar hotărăşte în principiu următoarele: a) Toţi studenţii dovediţi şi condamnaţi pentru furt, profanare sau devastare vor fi eliminaţi (scoşi) pentru totdeauna din toate ani FOAIA POPORULUI versităţile ţării, ca nevrednici de a mai face parte dintre studenţii români. b) Toţi studenţii dovediţi şi condamnaţi pentru acte de rebeliune, pentru împiecarea circulaţiunii, pentru ultragiu (vătămarea autorităţilor) vor fi eliminaţi din universitatea noastră pentru un an. 4. Senatul Universitar, în şedinţa sa de la 23 Decemvrie 1927, a luat cunoştinţă de adresa Ministerului Instrucţiunii, prin care se face cunoscut rezultatele anchetelor mixte (cercetărilor) ordonate de guvern în chestiunea studenţilor sosiţi cu trenul tulburătorilor în ziua şi noaptea de 8—9 Decemvrie 1927 şi arestaţi în gara Chitila. Pe temeiul părerilor ministerului, care întăreşte vinovăţia acestui grup de studenţi, Senatul hotăreşte excluderea lor din Universitate pentru anul şcolar curent 1927—1928. In numele Senatului Universitar Rector I. A. Pingrati. Ştiri diferite Dl ministru de externe Titulescu e aproape deplin sănătos. Medicii l-au sfătuit, că după domolirea gerului să plece să se odihnească în străinătate într-o localitate caldă. Dl miinistru de interne Duca a voit să plece la Florenţa în Italia, dar în ultimul moment s’a lăsat. Consideraţii politice. Dl prim-ministru Vintilă Brătianu în 29 Dec. pleacă la moşia de la Mihăeşti, unde va sta 5—6 zile, spre a se odihni. Dl ministru de agricultură Argetoianu a plecat la Viena, însoţit de dl fost ministru, Mitilineu. Dl fost ministru Mihai Popovici a plecat înainte de serbători la Paris. E vorba, că junii Madgearu şi Răducanu încă pleacă, primul la Londra, al doilea la Berlin. Aceşti trei fruntaşi naţional-ţărănişti au, desigur ceva misiuni in străinătate. Sub titlul „Guvernul pleacă sau rezistă?*4 — ziarul „Cuvântul** din Bucureşti, cu data 30 Dec. c., scrie între altele: „Dacă guvernul nnu va vrea să demisioneze, de la data de 29 ianuarie opoziţia va recurge la orice cale de fapt, pentru a curmă existenţa guvernului şi parlamentului. Şi nu va încetă campania de întruniri, decât la o întrunire la Alba-lulia, ce se va ţine cu titlul de „adnare naţională**, fără a se cere guvernului ori vreunei autorităţi încuviinţarea legală**. * * * A murit Sasanov, fost ministru de externe al Rusiei, la intrarea ei în răsboiu. Pe timpul său, Sasanov a avut o ţinută prietenoasă faţă de politica României. El a fost ministru de externe din 1910 până la 1916. In toamna acestui an împrejurările politice l-au silit să se retragă dela condurea ministerului de externe. După izbucnirea revoluţiei bolşevice, Sasanov a emigrat în Germania, apoi s-a stabilit în Franţa. In 25 Decemvrie a încetat din viaţă la Nissa, în urma unei boale de inimă.• Reducerea datoriilor Germaniei pare a preocupă unele cercuri politice străine, îndeosebi reprezentantul Americei în Comisia reparaţiunilor din Paris, Parker Gilbert, în timpul din urmă lasă a se înţelege, că ar fi cu putinţă reducerea despăgubirilor de răsboiu. La această părere, primul ministru francez Poincaré răspunde: Datoria germană nu poate fi redusă, decât printro înțelegere a tuturor statelor interesate. S’ar putea schimbă ratele, dar nici decum suma generală, care trebue să rămână cum a fost, de 132 miliarde mărci aur. In cercurile politice parisiene se declară, că o revizuire a plăţii despăgubirilor (planul Dawes) ar readuce în discuţie întreaga problemă a datoriilor aliaţilor. O serbare la legaţia română din Roma a avut loc în serbătorile Crăciunului. Aci sosise dl Gh. Pântea, primarul oraşului Chişinău, spre a predă mareşalului Badoglio actul de proprietate a vilei ce i-a fost dăruit în capitala Basarabiei. Dania s-a făcut anul trecut, când mareşalul italian a vizitat Bucureştii şi Basarabia. La Roma, acum, dl ministru Lahovari a dat o mare masă în onoarea mareşalului Badoglio. Dl primar Pântea a prezintat dlui mareşal omagiile oraşului Chişinău. Acesta amulţumit pentru darul oferit, declarând totdeodată că este mândru de a fi cetățean de onoare al orașului Chișinău. Zăpadă şi viscole Circulaţia vapoarelor pe Dunăre. Cu toate, că..,sloiurile de pe Dunăre sunt mai rare, circulaţia vapoarelor nu a fost încă reluată după îngheţul dinaintea Crăciunului. Vasele străine aflate sub încărcare în porturile dunărene nu pot încă părăsi raza. Bucureştii în ceaţă groasă ca la Londra, a ajuns de serbători, îndeosebi Luni seara a doua zi de Crăciun. Trăsurile şi automobilele abia se vedeau la depărtare de câţiva paşi, din care cauză circulau în pas. Viscol în Anglia. Cu data de 27 Decemvrie se anuţă din Londra. In toată Anglia au căzut zăpezi mari. Mii de stâlpi telegrafici au fost smulşi de vijelie. Unele trenuri au rămas înzăpezite pe linie. O furtună violentă în Franţa s’a dezlănţuit tot în acel timp, când în Anglia ningia. Pe coasta de nord-vest a mării multe corăbii de pescari au suferit stricăciuni. Mari inundaţii în Grecia. Atena, 27 Decemvrie. Din cauza ploilor torenţiale din ultimele zile în Peloponeza, râurile Glacus şi Selimous s’au revărsat, inundând regiunea Patras. In multe sate a fost distrusă întreaga recoltă. Pagubele sunt mari. Guvernul a trimis ajutoare. Se lucrează la restabilirea căilor şi la refacerea podurilor. Viscol şi în Japonia. Londra, 27 Dec. După ştiri sosite aci, un viscol extrem deviolent a devastat partea de apus a Japoniei. Comunicaţiunile pe uscat ca şi pe mare sunt întrerupte. Preţul cerealelor Deodată cu venirea iernii, se întrerupe totdeauna şi exportul cerealelor pe Dunăre şi mare pentru străinătate. Dar şi fără de asta, o urcare mai însemnată a preţurilor la cereale, de prezent nu s’a aşteptat. Ţările cumpărătoare să reţin dela cumpărări mari, căci din Argentina se anunţă trimiterea de mari cantităţi de grâu şi porumb. Aşa fiind, e de înţeles, că porumbul şî grâul românesc nu e tare căutat pentru export. Dacă n’am fi avut o recoltă slabă, preţurile la noi în ţară ar fi fost probabil mai scăzute chiar decum sunt în prezent. Căci pentru export nu se dau preţuri mai bune, decât cele de către mari sau alţi negustori din ţară. Concurenţa Argentiniei se simte pe toate pieţele europene. De aceea, în curând, la noi trebue să se şteargă nu numai taxele de export la cereale, ne ci să se facă reduceri pe căile ferate pentru cereale, ştergându-se şi toate celelalte taxe, altcum vom întimpina tott mai mari greutăţi la vânzarea cerealelor în străinătate. In lăuntrul ţării, preţul cerealelor e ca şi înainte de serbători. Cei ce vând, se ţin la preţ, căci îşi zic: Bucate sunt puţine, iar până la noua recoltă mai este; deci nu se pot ieftini, ci numai scumpi bucatele adunate are hambare. — Drept, că nu prea mult, altcum ne aruncă Argentina în porturile noastre grâu și porumb de-al ei. Pag. 3