Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)

1928-01-01 / nr. 1

Nr. 1 In afară de averea mai sus arătată, re­gele Ferdinand a lsat regelui Mihai, Ca­stelul Peleş cu toate celelalte castele şi zidiri cuprinse pe moşia de la Sinaia şi Predeal, cum­ şi mai multe case în Bucureşti. • Regina­­vilduvă Maria a moştenit tablou­rile şi colecţiunile de arme şi mobilierul ca­stelului Peleş, precum şi uzufructul (venitul) moşiei Sinaia-Predeal şi a palatului Cotroceni. Palatul de la Mamaia (la Constanţă, lângă Mare) a fost scos din moştenire şi dăruit prin­­cipesei-mame Elena. Palatul şi terenul acesta aparţineau dlu­i Carol Caraiman şi reginei Ma­ria. Ambii proprietari au renunţat la el în favoarea precipesei-mame. Regina Maria şi-a rezervat numai o mică parte din loc, pe care a şi început sa construiască o vilă. • După cum se vede din cele de sus, ave­rea rămasă după regele Ferdinand s’a îm­părţit între moştenitori prin bună înţelegere. Fiecare a căpătat câte o moşie sau case. A­­verea toată reprezintă suma de sus: 3871/1 milioane lei. Pedepsirea studenţilor Senatul universitar din Bucureşti a hotă­­rît pedepsirea studenţilor vinovaţi pentru devastări la Orade şi Cluj. In urma tulburărilor studenţeşti, Senatul Universitar (comitetul profesorilor de la uni­versitatea din Bucureşti) a ţinut două şedinţe. Spre a discuta remăsurile ce trebuesc luate. In prima şedinţă s’au luat numai hotărîri prin­cipiale. In şedinţa a doua, ţinută Vineri îna­inte de Crăciun, s’a discutat amănunţit asu­pra pedepselor ce sunt a se da. La urmă s’a publicat următorul Comunicat: . Senatul universităţii din Bucureşti, in ur­ma adresei Ministerului Instrucţiunii cu No. 169.921 din 1127 privitor ,la dezordinele stu­denţeşti din Oradea Mare, Cluj şi alte locuri, întrunindu-se la Universitate în zilele de 17 şi 21 Decemvrie 1927. După ce a ascultat adresa îţi chestiune a Ministerului Instrucţiunii şi după ce a luat cunoştinţă de tablourile cu numele şi pronu­mele studenţilor arestaţi şi de corpurile de­licte (obiectele furate) găsite asupra lor. In­ urma discuţiunilor avute, a ajuns la următoarele hotărîri: 1. Senatul Universitar condamnă şi în­fierează cu cea mai mare energie faptele de sălbătăcie şi profanare întâmplate la Oradea Mare, Cluj şi alte­­ locuri. 2. Senatul Universitar, având în vedere că numărul studenţilor de la universităţile şi şcoalele noastre superioare se ridică la a­­proape 40.000 şi ţinând seamă, că numărul participanţilor la congres a fost, după datele ziarelor, de 3000—4000, dintre cari numai o parte au făptuit dezordinele, — constată, că numai o foarte mică parte de gălăgioşi şi tulburători poartă răspunderea faptelor slabe cunoscute, pe când marea majoritate a studen­­ţimii liniştită şi muncitoare nu trebue făcută răspunzătoare de acte la cari n’a luat parte. 3. Deoarece dosarele (actele) primite de la Ministerul de Interne prin Ministerul Instruc­ţiunii sunt simple liste de arestaţi, fără nici o numire clară a vinovăţiei, fără nici o or­donanţă de trimitere în judecată. — Senatul nu poate încă da nici o pedeapsă individuală (personală). Se va cere ministerului dosa­rul complect al cercetărilor făcute şi al sentin­ţelor judecătoreşti date, spre a se putea ve­dea care sunt vinovaţii şi a stabili pedepsele. — Până atunci Senatul Universitar hotărăşte în principiu următoarele: a) Toţi studenţii dovediţi şi condamnaţi pentru furt, profanare sau devastare vor fi eli­minaţi (scoşi) pentru totdeauna din toate ani­ FOAIA POPORULUI versităţile ţării, ca nevrednici de a mai face parte dintre studenţii români. b) Toţi studenţii dovediţi şi condamnaţi pentru acte de rebeliune, pentru împiecarea circulaţiunii, pentru ultragiu (vătămarea auto­rităţilor) vor fi eliminaţi din universitatea noastră pentru un an. 4. Senatul Universitar, în şedinţa sa de la 23 Decemvrie 1927, a luat cunoştinţă de a­­dresa Ministerului Instrucţiunii, prin care se face cunoscut rezultatele anchetelor mixte (cer­cetărilor) ordonate de guvern în chestiunea studenţilor sosiţi cu trenul tulburătorilor în ziua şi noaptea de 8—9 Decemvrie 1927 şi arestaţi în gara Chitila. Pe temeiul părerilor ministerului, care în­tăreşte vinovăţia acestui grup de studenţi, Se­natul hotăreşte excluderea lor din Universitate pentru anul şcolar curent 1927—1928. In numele Senatului Universitar Rector I. A. Pingrati. Ştiri diferite Dl ministru de externe Titulescu e a­­proape deplin sănătos. Medicii l-au sfătuit, că după domolirea gerului să plece să se odih­nească în străinătate într-o localitate caldă. Dl miinistru de interne Duca a voit să plece la Florenţa în Italia, dar în ultimul mo­ment s’a lăsat. Consideraţii politice. Dl prim-ministru Vintilă Brătianu în 29 Dec. pleacă la moşia de la Mihăeşti, unde va sta 5—6 zile, spre a se odihni. Dl ministru de agricultură Argetoianu a plecat la Viena, însoţit de dl fost ministru, Mitilineu. Dl fost ministru Mihai Popov­ici a plecat înainte de serbători la Paris. E­ vorba, că ju­nii Madgearu şi Ră­duca­nu încă pleacă, primul la Londra, al doilea la Berlin. Aceşti trei frun­taşi naţional-ţărănişti au, desigur ceva misiuni in străinătate. Sub titlul „Guvernul pleacă sau rezistă?*4 — ziarul „Cuvântul** din Bucureşti, cu data 30 Dec. c., scrie între altele: „Dacă guvernul nnu va vrea să demisioneze, de la data de 29 ianuarie opoziţia va recurge la orice cale de fapt, pentru a curmă existenţa guvernului şi parlamentului. Şi nu va încetă campania de întruniri, decât la o întrunire la Alba-lulia, ce se va ţine cu titlul de „adnare naţională**, fără a se cere guvernului ori vre­unei auto­rităţi încuviinţarea legală**. * * * A murit Sasanov, fost ministru de ex­terne al Rusiei, la intrarea ei în răsboiu. Pe timpul său, Sasanov a avut o ţinută priete­noasă faţă­ de politica României. El a fost ministru de externe din 1910 până la 1916. In toamna acestui an împrejurările politice l-au silit să se retragă dela condurea ministerului de externe. Dup­ă izbucnirea revoluţiei bolşe­vice, Sasanov a emigrat în Germania, apoi s-a stabilit în Franţa. In 25 Decemvrie a în­cetat din viaţă la Nissa, în urma unei boale de inimă.• Reducerea datoriilor Germaniei pare a preocupă unele cercuri politice străine, în­deosebi reprezentantul Americei în Comisia re­­paraţiunilor din Paris, Parker Gilbert, în tim­­pul din urmă lasă a se înţelege, că ar fi cu putinţă reducerea despăgubirilor de răsboiu. La această părere, primul ministru francez Poincaré răspunde: Datoria germană nu poate fi redusă, decât printro înțelegere a tuturor­­ statelor interesate. S’ar putea schimbă ratele, dar nici decu­m suma generală, care trebue să rămână cum a fost, de 132 miliarde mărci aur. In cercurile politice parisiene se declară, că o revizuire a plăţii despăgubirilor (pla­nul Dawes) ar readuce în discuţie întreaga problemă a datoriilor aliaţilor. O serbare la legaţia română din Roma a avut loc în serbătorile Crăciunului. Aci so­sise dl Gh. Pântea, primarul oraşului Chişinău, spre a predă mareşalului Badoglio actul de proprietate a vilei ce i-a fost dăruit­­ în ca­pitala Basarabiei. Dania s-a făcut anul tre­cut, când mareşalul italian a vizitat Bucu­reştii şi Basarabia. La Roma, acum, dl mini­stru Lahovari a dat o mare masă în onoarea mareşalului Badoglio. Dl primar Pântea a pre­­zintat dlui mareşal omagiile oraşului Chişi­nău. Acesta a­­mulţumit pentru darul oferit, de­clarând totdeodată că este mândru de a fi ce­tățean de onoare al orașului Chișinău. Zăpadă şi viscole Circulaţia vapoarelor pe Dunăre. Cu toate, că..­,sloiurile de pe Dunăre sunt mai rare, circulaţia vapoarelor nu a fost încă re­luată după îngheţul dinaintea Crăciunului. Va­sele străine aflate sub încărcare în porturile dunărene nu pot încă părăsi raza. Bucureştii în ceaţă groasă ca la Lon­dra, a ajuns de serbători, îndeosebi Luni seara a doua zi de Crăciun. Trăsurile şi automo­bilele abia se ved­ea­u la depărtare de câţiva paşi, din care cauză circulau în pas. Viscol în Anglia. Cu data de 27 Decem­vrie se anuţă din Londra. In toată Anglia au căzut zăpezi mari. Mii de stâlpi telegrafici au fost smulşi de vijelie. Unele trenuri au rămas înzăpezite pe linie. O furtună violentă în Franţa s’a dez­lănţuit tot în acel timp, când în Anglia nin­­gia. Pe coasta de nord-vest a mării multe co­­ră­bii de pescari au suferit stricăciuni. Mari inundaţii în Grecia. Atena, 27 Decemvrie. Din cauza ploilor torenţiale din ultimele zile în Peloponeza, râurile Glacus şi Selim­ous s’au revărsat, inundând regiunea Pa­tras. In multe sate a fost distrusă întreaga recoltă. Pagubele sunt mari. Guvernul a tri­­mis ajutoare. Se lucrează la restabilirea căi­lor şi la refacerea podurilor. Viscol şi în Japonia. Londra, 27 Dec. După ştiri sosite aci, un viscol extrem de­­vio­lent a devastat partea de apus a Japoniei. Comunicaţiunile pe uscat ca şi pe mare sunt întrerupte. Preţul cerealelor Deodată cu venirea iernii, se întrerupe totdeauna şi exportul cerealelor pe Dunăre şi mare pentru străinătate. Dar şi fără de asta, o urcare mai însemnată a preţurilor la cereale, de prezent nu s’a aşteptat. Ţările cumpărătoare să reţin dela cumpărări mari, căci din Argentina se anunţă trimiterea de mari cantităţi d­e grâu şi porumb. Aşa fiind, e de înţeles, că porumbul şî grâul românesc nu e tare căutat pentru ex­port. Dacă n’am fi avut o recoltă slabă, pre­ţurile la noi în ţară ar fi fost probabil mai scăzute chiar decum­ sunt în prezent. Căci pen­tru export nu se dau preţuri mai bune, decât cele de către mari sau alţi negustori din ţară. Concurenţa Argentiniei se simte pe toate pieţele europene. De aceea, în curând, la noi trebue să se şteargă nu numai taxele de export la cereale, ne ci să se facă reduceri pe căile ferate pentru cereale, ştergându-se şi toate ce­lelalte taxe, altcum vom întimpina tott mai mari greutăţi la vânzarea cerealelor în străi­nătate. In lăuntrul ţării, preţul cerealelor e ca şi înainte de serbători. Cei ce vând, se ţin la preţ, căci îşi zic: Bucate sunt puţine, iar până la noua recoltă mai este; deci nu se pot ief­tini, ci numai scumpi bucatele adunate are hambare. — Drept, că nu prea mult, altcum ne aruncă Argentina în porturile noastre grâu și porumb de-al ei. Pag. 3

Next