Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)
1928-07-22 / nr. 30
ifc.1. 30 INFORMAŢIUNI Principesa-mamă Elena se află de câteva zile la palatul regal de la Mamaia, lângă Constanța, unde va rămânea cu regele Mihai tmp de o lună de zile. înaltul regent Buzdugan va face anul acesta o cură la Joachimsthal în Cehoslovacia, unde va pleca probabil către sfârşitul lunii Iulie. O bună ordonanţă a prefecturii judeţului Sibiu este următoarea, adresată în zilele trecute primăriilor comunale şi pretorilor din judeţ spre orientare : Cu prilejul verificării conturilor şi a încheierilor comunale s-a constatat, că comunele cheltuesc din bugetul comunei, sume pentru diferite mese date comisiunor de recrutare, comisiunilor de reformă agrară, inspectorilor şi funcţionarilor străini de comună, veniţi la diferite inspecţii ■etc. Mai cheltuesc apoi pentru transportul acelora, la venire şi plecarea din comună. Toateaceste cheltueli sunt ilegale, deci oprite a se mai face, find pe viitor domnii primari şi notari materialiceşte responsabili. Mulţumită, Sindicatul Presei Române din Ardeal şi Banat aduce viile sale mulţumiri dlui Dr. Ioan Gheţie jun„ advocat şi vicepreşedintele consiliului judeţean Sălaj, care a binevoit a contribui cu suma de 30.000 lei pentruindicatul nostru, cumpărând 150 exemplare din „Almanahul Presei“. O „Asociaţie pentru, ştiinţa asigurărilor“ s-a înfiinţat în zilele trecute la Bucureşti. Din comitet fac parte mai mulţi profesori universitari şi directori din ministere. Preşedinte a fost ales dl Ion Lapedatu, fost ministru şi actual director la Banca Naţională. Se va găsi calea potrivită? Joi acum 19 iulie se deschide la Bucureşti congresul internaţional al profesorilor secundari. Iau parte profesori din toate tarile europene, ba chiarşi din America. Intre chestiunile ce se vor discuta este şi următoarea : „Cum trebue împăcată, în învăţământul secundar, nevoia culturii generale cu desvoltarea continuă a cunoştinţelor omeneşti?“ — Acest punct dovedeşte, că unii profesori bagă tot mai multde seamă, cum că nu e destul a învăţa pe tineri numai teorie sacă din trecut, ci trebue ţinut mai mult seamă de ştiinţa tehnicei moderne, care din an în an schimbă condiţiile de viaţă ale omului. Văd. Eugenia Pinciu măsc. Popescu, soţia fostului funcţionar la „Albina“ Emil Pinciu, a răposat în ziua de 13 iulie 1928,la Micăsase, unde a fost aşezată în cripta familiară. — Odihnească în pace ! Un abonat cuviincios ne scrie: Azi am trimis banii pentru foaie. Cu luna viitoareîncepând vă rog să nu-mi mai trimiteţi gazeta la adresa veche, căci mi-am schimbat domiciliul pe un timp la Bucureşti. Vă mulţumesc de foaie, căpătând- o întotdeauna regulat. Când mă voiu întoarce acasă, am s’o abonez din nou. Măcar că am fost primar, eu tot mi-am abonat gazeta mea. Cu toată stima, Ştefan Mircea, fost primar în Mateiaş, jud. Târnava mare. Acest om cuviincios şi-a plătit foaia până la ultimul leu, spune că o va abona şi în viitor, iar ca primar n’au cetit gazetele altora, ci şi-a avut totdeauna foaia sa. Absolvenţii „Seminarului Andreian“ din Sibiu, anii 1917 (Teodor Paşca) şi 1918 (Ioachim Crăciun) vor avea revederea de 10 ani la Sibiu, in zilele de 5 şi 6 August, c. întâlnirea va fi în ziua de 5 August orele 9 dimineaţa în faţa Mitropoliei, pentru a asista la parastasul făcut în memoria celor căzuţi în războiu. Orice alte relaţiuni se vor primidela dl locat. Berghia Ioan, Reg. 90 Inf. Sibiu. Noul alegeri de consilii comunale se vor ţine în Sibiel (la 9 August) şi în Caşolt (la 20 August). Aceste alegeri s’au făcut necesare în urma descomplectării vechilor consilii. Fraude, moratorii, falimente sunt la ordinea zilei. Atâtea hoţii se întâmplă, încât te cuprinde scârba şi numai să le mai înşiri. Moratoriile (amânare de plăţi) le cer comercianţi şi industriaşi, cari în anii din urmă s’au întins peste puterile lor, iar acum nu pot face faţă plăţilor. Cer deci moratorii, în speranţa unei îndreptări, dar până la urmă ajung de multe ori tot la ruina complectă. Cei cu falimentele sunt câteodată jertfele nepriceperii lor sau a crizei actuale, dar sunt şi de aceia, cari se aranjează mai înainte pentru un mare felment (îndeosebi Evreii), punându-şi din vreme bani la o parte şi apoi înştiinţând faliment, dovedind cu „cărţile” că are atâta şi atâta pagubă... — Cei mai păcătoşi sunt hoţii, cari odată prinşi ar trebui mai aspru pedepsiţi. Cei cu moratorii şi falimente produc mare nelinişte în lumea comercială şi industrială. De aceea, când s’a dovedit că umblă cu ocaua mică, încă trebuesc pedepsiţi mai simţitor. Curentul electric la Sălişte. Fruntaşa comună Sălişte de lângă Sibiu, se ocupă de mult timp cu ideia să introducă curentul electric în comună. Consiliul comunal hotărîse aceasta de mai înainte, acum a aprobat şi judeţul convenţia comunei încheiată cu societatea „Seta“. Cercul de recrutare Sibiu pune în vedere tinerilor recrutaţi anul acesta în faţa consiliului de recrutare, clasa 1929, şi care n au avut încă terminat cursul vreunei şcoli ce Ie dă dreptul la Art 52 sau 53 L. R., să prezinte acestui cerc certificatele sau diplomele de absolvire, cel mai târziu până la 1 August e. c., asemenea şi aceia care au fost autorizaţi a prezenta echivalenta de la Ministerul Instrucţiunei pentru studiile ce le au. Cei ce nu se vor conforma acestei dispoziţiuni, vor pierde dreptul la termenul redus. Au dispărut 10 leproşi (cea mai rea boală lipicioasă, care sfârşeşte cu moartea) de la leprozeria din comuna Lărgeanca, jud. Ismail. Fiind această boală nevindecabilă, Ministerul Sănătăţii face cunoscut, că cine ar întâlni un astfel de bolnav, să anunţe îndată autorităţile. Toţi să se ferească a veni în atingere cu leproşi, căci nu mai pot scăpa de această boală. Omorâţi de santinele. Din Angora, capitala Turciei de azi, se anunţă că în una din nopţile trecute colonelii Nihat şi Zok, comandanţii zonei de forturi din Smirna, au intrat cu automobilele în această zonă, neauzind provocarea santinelelor. Ambii ofiţeri au căzut ucişi de gloanţele trase de santinele. A trecut marea de 728 ori. La Santhampton (Anglia) a încetat din viaţă căpitanul de vapor James, care în lunga sa carieră de marinar a trecut oceanul Atlantic de 728 ori. Un puternic cutremur la Smirna s’a produs Duminecă 15 Iulie, în ceasurile de amează. Numeroase case au suferit stricăciuni. Palatul justiţiei şi-a închis birourile, deoarece ameninţă să se prăbuşească Numărul răniţilor se urcă la 40 inşi.— La Torbali, în apropiere de Smirna, pagubele sunt foarte mari. Nici o singură casă n’a rămas neatinsă. S’a găsit, Duminecă 15 Iulie c., un pachet cu mai multe obiecte, ce se folosesc la lacăte pentru dulapuri. Păgubaşul să se adreseze la: Ioan Toma, birjar No. 67, Sibiu str. Altenberg Nr. 11. Toţi abonaţii au primit înştiinţarea despre plata abonamentului. Rugăm a trimite banii şi pe a doua jumătate a anului curent. Încheierea anului şcolar la „Vatra copiilor“ din Orlat, a avut loc Duminecă 15 iulie. In acest institut, condus cu multă râvnă şi pricepere de d-na directoară Dr. L. Miron, sunt crescuţi copii mici abandonaţi (fără mamă şi tată), băuţi dela 2—7 ani şi fetiţe dela 2—15 ani. De prezent sunt în institut 160 copii, îngrijiţi şi veseli, umblând prin curte jucându-se în nisip, sau prin iarba verde ca nişte mieluşei. Cei mai mari au făcut spor bun la carte, fetiţele din secţia industrială au executat lucruri splendide de mână, ţeseturi şi broderii lucrate cu măestrie. Am remarcat şi nişte toalete de dame cusute cu şic, cum şi lingerie frumoasă. S’a tesut sute de metri pânză pepita pentru hainele copiilor, s'a ţesut pânză de saltele, s’au lucrat perdele şi sute de cămeşi şi şorturi pentru copiii adăpostiţi la acest cămin plin de iubire, de soare şi lumină. Copii mici şi mari s’au produs splendid, au fost coruri bine instruite de dna profesoară de muzică, s’a jucat o piesă teatrală foarte reuşită, au fost declamaţii predate cu pricepere. Toate au reuşit bine, numerosul public prezent a aplaudat cu vioiciune frumoasele presteţiuni. Dna directoară Dr. Miron şi dnele profesoare şi institutoare merită toată lauda pentru frumosul progres, care l-au făcut copiii acestui cămin, cum şi pentru ordinea şi curăţenia, ce domneşte în institut. Copiii sunt foarte ataşaţi de personalul didactic şi de doamna directoară, care îi tratează cu multă bunătate şi iubire. Tenzi. Lemne pentru ofiţerii pensionari. Se aduce la cunoştinţa tuturor ofiţerilor de rezervă, pensionari, proveniţi din activitate, că conform ord. N. de B s’a aprobat ca ofițerilor din categoriile de mai sus să li se dea lemne de foc contra cost. In acest scop, Comenduirea Pieţei Sibiu, va face înscrierile în registru zilnic între orele 8—12 și 15—18 afară de sărbători. Cei doritori de a se înscrie sunt rugați să se prezinte cu carnetele de pensie la Comenduirea Pieţei Sibiu, camera Nr. 23. Cantitatea de lemne înscrisă se poate ridica dela Dep. Regional de Subzistenţă Sibiu, cu începere dela 1 Septemvrie 1928. Cinematograful APOLLO din Sibiu, Piaţa Unirii, rulează zilnic cele mai frumoase şi instructive filme. începutul la 7 şi 9 ore. In Dumineci şi sărbiătoţi reprezentaţiile încep la 3, 5, 7 şi 9 ore seara. Numărul de faţă al foii noastre efipică şi 6 pagini. Loc deschis *) Lămurire. La calomniile tendenţioase şi pline de venin, publicate în anii 11 şi 14 ale ziarului local „Tribuna”, în urma anchetei cerute de subsemnatul şi a împrocesuării amintitului ziar, vor răspunde la vremea sa autorităţile chemate, şcolare şi judecătoreşti. Sibiu, 12 Iulie 1928. Ioan Popa, prof. definitiv la lic. „Gh. Lazăr“ şi preşedinte al „Asociaţiei profe- __________sorilor secundari“, secţia Sibiu. *) Pentru cele publicate în această rubrică redacţia nu ia nici o răspundere. Editura şi tiparul: „Tipografia Poporului** Redactor responsabil: Nicolae Brate Pag. 3