Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)

1928-10-14 / nr. 42

PREȚUL ABONAMENTULUI w# sa...............................Lei 1€©‘— P» m ^mmăktAc. de an . . . . Lei S0‘— America 3 dolari pe un «ai întreg Un număr costă 3 Lei PREŢUL UNUI NUMĂR 3 LEI te»! 36-lea Duminecă 14 Octomvrie 1928 Nr. 42 Aprim m fiecare Duminecă Cea mai veche foaie naţională politică poporală înfiinţată în anul 1892 Redacţia şi Administraţia: Sibiu, abunda Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 (lângă Poştă) isstrate cure înapoiază INSERATE se oferesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 Preţul inseratelor: Ife şk |etit 8 Lei pentru fiecare publicare Apare în fiecare Duminecă fUtonările regionale ale partidului naţionaărânesc Adunările după ţinuturi şi regiuni ale partidului naţional-ţărănesc se desfăşoară conform programei stabilite înainte de Comitetul de direcţie. Duminca trecută s-au ţinut întruniri la Iaşi, Chişinău, Craiova şi Ardea de la Cluj a fost amânată pe joi, ca să poată lua parte cât mai mulţi dintre fruntaş partidului. E vorba de adunarea din capit a Transilvaniei. La toate aceste conferenţe regionale ale partidului, poporul a fost reprezentat prin delegati trimişi de comune. In multe locuri, ca la Arad de pilde, a luat parte cu delegaţii şi alt popor, aşa că nu mai era vorba de o conferinţă, ci de o adevărate adunare. Fruntaşii s’au împărţit, ca să lumineze poporul pretutindeni. La Iaşi au vorbit d-nui Iuliu Maniu, N. Costăchescu şi V. Madgearu. La Arad d-nii Cicio-Pop, Al. Vaida-Voevod, A. Vlad, S. Bocu, I Lugojenu ş. a.. la Chişinău d-nii Halipa, Mihai Popovci, I. Mihalache, la Craiova dnii Potârca, Răducanu şi Iunian. Dăm şi pentru cetitorii noştri o parte din ideile principale, pe cari le-au expus fruntaşii partidului. La Iaşi, dl Iuliu Maniu a arătat, că partidul liberal a dus cea mai înverşunată luptă contra vederilor economice ale partidului naţional-ţărănesc, pentru ca să adopte la urmă întreg programul. Asupra ţării sapă o mare imoralitate, care trebuie distrusă. Aceasta nu o pot face liberalii, căci căpeteniile lor sunt cufundate până în gât în mocirlă, ci numai partidul naţional ţărănesc. Din cauza guvernării liberale, Românii sunt socotiţi drept cel din urmă popor pe lume. Noi nu mai vrem să dovedim — ar fi de prisos — că ţara nu mai poate suportă pe liberali şi că imensa majoritate a ţării cere pe naţional-ţarănişti. Intre liberali şi ţară este Regenţa, acest judecător, care trebuie să judece cât mai repede procesul dintre naţiune şi dl Vintilă Brătianu. Partidul naţional ţărănesc e stăpânit de sentimente monarhice şi dinastice. Noi respectăm pe cei ce reprezintă azi ţara şi Coroana, îi recunoaştem şi-i rugăm, ca fără amânare să judece procesul dintre liberali şi ţară şi să pună grabnic în aplicare verdictul. Nu mă îndoesc, că glasul a 17 milioane de locuitori, care spune că guvernarea actuală e o ruşine, să nu fie îndeajuns de convingător în judecată. De aceea noi avem încredere în factorii Coroanei, că îşi vor face datorie, şi îi rugăm să se pronunţe câ£ mai grabnic. Pe de altă parte să ne facem şi noi datoria dându-le ajutor să scape de liberali. Avem datoria nu de-a forţă mâna Regenţei, ci de-a forţă pe dl V. Bretie nu să plece, ca să nu nenorocească mai rău ţara. De aceea aici, ca şi la Alba-Iulia, spun, că guvernul nu are puterea şi autoritetea de-a pune sarcini nouă asupra ţării îl.che ndi împrumutul tot de îngreunător pentru ţară. Dacă guvernul nu pleacă de bună voe, îl vom sili noi. Din vorb rea dini Vaida Voevod de la Arad dăm următoarele: A fost grea lupta în trecut, dar astăzi este şi mei grea şi mei dreroase, căci trebuie să o ducem contra acelora, ci nu spun, că re sunt fraţi, dar fraţi mairegi decât străinii. Noi vrem, ca nuera noastă legea să fie rege şi voinţe poporului să fie ascultată. Regenţa trebue sa şi facă datoria de-a alungă guvernul libral şi de-a face alegeri libere, ca ţara sa se postă pronunţă pe cine vrea în fruntea noului guvern. Noi ştim că era întreaga vrea pe dl Meniu, căci în sufletul lui clocoteşte suferinţa Ardealului. Interesante au fost declaraţiunile dlui Ion Mihalache la Chişinău. După ce aţi ascultat, spune - sa, pe doi Basarebeni şi pe un Ardelean, vă rog să ascultaţi cuvântul unui păcătos de regăţean. A ajuns un crez obştesc, în Basaraba şi Transilvania, că regăţeanul e păcătos. Eu însumi simt cât de păcătos e regăţean el când trece prin aceste provincii. Făcând aceasta constatare, simt durere şi ca Român şi ca unul, care am luptat cu sabia şi cu cuvântul în dorul, ca atunci când vom fi laolaltă să ne respectăm şi să ne iubim Adevărata unire sufletească încă nu s’a făcut. Sunt convins, că numai noi suntem în stare să dăm această unire a sufletelor. Până atunci stăruesc să nu se facă greşala socoindu-se, că Regatul este acelaş cu scursorile cluburilor liberale din Bucureşti. Aceasta nu este Regatul, ci ţigănia Regatului. Regatul este în mijlocul nostru noi luptăm împotriva ciocoiului regăţean, care este rezultatul amestecâtorii între Grecul din Biscuţ şi Ţiganul, care i-a muncit la moşie; în tot cuprinsul ţării conducătorii noştri stau astăzi de vorbă cu poporul pentru două scopuri: mai întâiu pregătirea bătăliei hotărâtoare, care va avea loc în curând şi, al doilea, pentru luarea măsurilor de înscăunare a partidului naţional-ţărănesc. Astăzi nu mai poate fi vorba de guverne de amăgire sau de slugi liberale. Nu e posibil nici un guvern Averescu - Iorga şi nici un guvern Ştirbei şi nici un guvern de alegeri. Ţara aşteaptă opera de curăţire morală de sus până jos şi asta nu o poate face dl Viniia Brătianu cu toate labele lui locuitoare, ci numai partidul naţional ţărănesc. Şi la conferenţa din Craiova cei ce au vorbit au arătat trebuinţa schimbării regimurii, dacă vrea, ce ţara să iese din trista stare economică și morală, în care a cufundat o guvernarea liberală. Politica în ţară Frământările politice sunt mari. Pe de o perte guvernul face pregătiri pentru deschiderea parlamentului pe ziua de 15 Octomvrie. Pe celaltă perte paridul naţional ţărănesc îşi înteţeşte lupta, voir da sili guvernul liber, să demisioneze,in Dumineca trecută (7 Oct.) acest partid a ţinut mai multe adunări regionale, asupra cărora scriem în alt loc al foii. Joi 11 Oct. se ţine adunarea re- I gionel la Cluj, la care va lua parte şi dl Iuliu Maniu-In zilele din urmă liberalii iarăş au lăţit vestea, că sunt aproape de încheierea împrumutului. Tot în aceste zile leul nostru a scăzut puţn faţă de alţi bani străini. Scăderea aceasta o consideră mulţi ca o slăbiune a guvernului, care nu mai poate face faţă nici situaţiei politice, nici celei economice. Modificarea legii administrative Partidul liberal a votat în celalalt rând, când a fost la putere, o Lge nouă admininistrativă, zisă de unificare. Legea a fost astfel croită, încât și lucruri mai puțin însemnate să se poată hotărî numai în București, și anume de câtră consoiul superior administrativ. S’a dovedit însă, că acest Consiliu nu poate birui să judece și hotărască asupra tuturor chestiunilor, cari i se supuneau. Și astfel guvernul a hotărît să o schimbe. Comisiunea însărcinată a propune schimbările pe cari le crede trebuincioase, și-a dat părerea, că întocmirea bugetelor, a programelor de construcţiuni, numirea consilierilor de drept în consiliile comunale, bilanţurile asociaţiunlor comunale, mutarea unei comune dintr’o plasă în alta şi regulamentele comunale să fie aprobate de ministerul de interne. Cu aceasta nu s’a făcut pricopseală mare, de oerece tot la Bucureşti au să se hotărască toate, dar mai rău. Căci în Consiul superior administrativ, cu toate că membrii au fost numţi tot de guvernul liberal, sunt oameni cari judecă după cum cere intersul public, dar funcţionarii superiori din ministerul de interne vor judeca in cele mai mult cazuri după interesele partidului, căruia aparţin sd că ale celui liberal. Credem însă, că alt partid va avea să hotărască în privinţa modificării legii administretive, care mai are și multe alte cusururi.