Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)
1928-10-14 / nr. 42
Pag. 2 Lupta partidului naţional-ţărănesc Săptămâna trecută s’a ţinut în sala clubului naţional ţărănesc din Bucureşti adunarea generală a comitetelor organizate,ior naţionalţerăniste din judeţele Ilfov şi Vlaşca, la care au luat parte sute de săteni, cari reprezentau consiliile comunale ale partidului din aceste două judeţe. Din cele 413 comune ale judeţululfov au trimis delegaţi 380 de comune, iar din 248 ale jud. Vlaşca 228. Preşedintele întrunirii, dl . R. loaniţescu salută delegaţii spunând că răsărimea din cele două judeţe este un puternic sprijin pentru alungarea guvernuli de acum şi cucerirea puterii. Situaţia politică e acum astfel, încât toată suflarea ţării ne consideră stăpâni pe ţară. Rămâne sâ cucerim conducerea de fapt şi toţi Vleşcenii şi Ilovenii să înscăunaţi pe dl Iuliu Maniu preşedinte de consiliu. Orice încercare de a fură de nou tării adevărate dreptul de-a guverna se va lovi de hotarârea noastră, care nu se va da înapoi de la nici o jertfă. Intrând în sală d-nii luliu Maniu şi Ion Mihalache, ei sunt primiţi cu mar ovatium, apoi mulţimea strigă: Trăească primul ministru luliu Maniu ! Ia cuvântul d-l Mihalache, care spune, că a trecut vremea vorbelor şi a sosit a faptelor. Dovada cuminţeniei noastre s’a făcut timp de z ce ani atât în ţară, cât şi în streinătate şi nu mai e nevoie de alte dovezi. Noi nu spunem ca politicianii de şcoală veche, că vom da drumul nebunilor. Noi vom lăsă liberă desfăşurarea voinţei masselor şi luând comanda ne luăm întreaga răspundere. Pentru comandă avem pe dl luiu Maniu, omul cel mai înţelept, care a declarat că ia asupra şi întreaga răspundere. Azi se cere voinţă. D . Vintilă Brătianu are voinţa încăpăţînată de-a guvernă contra ţării. Naţiunea română trebuie să aibă o voinţă atât de îndrăsneaţă, care să se împotrivească d-lui V. Brătianu. Intre noi şi liberali e acum vorba de : Care pe care? Ameninţarea cu un guvern Averescu sau Iorga nu mai prinde, căci Regenta nu va putea impune ţării un asemenea guvern, pe care-l respinge cinstea ţării. D-l V. Brătianu se sprijineşte pe armată şi pe jandarmerie. Nu ne speriem. De azi înainte nu mai facem propagandă, care însemnează perdere de vreme. Azi se cer acte de voinţă. Dvoastră vă cerem să executaţi porunca şi s’o desăvârşiţi. Ia apoi cuvântul preşedintele partidului, d-l Iuliu Maniu. D sa mulţumeşte Ilfovenilor şi Vlăşcanilor pentru contribuţia preţioasă la lupta pentru desrobirea poliică a ţării, o luptă, care va fi dusă până la izbândă. Nu putem şi nu voim să încetăm lupta pentru că nu mai putem suporta foametea şi lipsa de lucru a muncitorilor în ţara noastră bogată. Dar mai ales nu mai putem suportă, ca acest falnic popor să ajungă de ocara lumii din cauza guvernării de azi. Cerem şi pretindem cinste numelui de Român, dreptate şi libertate! Ţinta noastră este dreaptă şi în faţa ei va trebui să se deschidă şi porile iadului. Mergeţi înainte, căci izbânda nu-i departe. Cu sau fără voia d lui V. Brătianu în scurtă vreme destinele acestui neam vor fi conduse de partidul naţional ţărănesc. Delegaţii sutelor de sate din cele două judeţe au plecat spre casă cu inima înviorată de speranţa binelui, pe care are să-l aducă în stăpânirea la putere a partidului naţionalţărănesc. FOAIA POPORULUI întrevederea Pilsudschi—Iuliu Maniu Săptămâna trecută, mareşalul Pilsudschi a avut o convorbire de peste o oră cu dl luliu Maniu. Dl Pilsudschi s’a informat foarte amănunţit şi cu uut interes asupra stâni politic de-acum din România şi asupra ţinutei, pe care o are partidul naţional-tăănesc în privința politicei externe a țări noastre. Lucrul e explicabil. Conducătorul Poloniei, care e aliata noastră, trebuie să știe ce cugetă cel mai mar partid în privința politicei externe, mai ales că el are de partea lui partea cea mai mare a poporului român și va fi în curând chemat să conducă țara. Alianţa Iorga-Averescu In comitetul de direcţie al paridului, dl general Averescu a adus la cunoştinţă, că a încheie-t o alianţă cu dl N. Iorga, preşedintele patidului naţional-dmocrat. Alianţa e făcută petru a lupta împreună, ca să formeze guvernul după căderea apropiată a guvernului liberal. Alianța aceasta încheiată între două partide fără armată (partidul poporului are un deputat în Cameră, celalalt doi) ni se pare un târg pentru pierea ursului, care e încă în pădure. Nu pentru că guvernul liberal ar mai sta mult la putere, căci zilele lui sunt numărate, ci pentru că in România există un partid, care poate forma un guvern mântuitor al tării, și acesta e partidul național-tărănesc. Aliaţi de-ai noştri asupresc pe Români în partea dată pe nedrept Sârbilor au rămas şi multe sate româneşti. Sârbii lacomi de-a înghiţi cât mai mulţi Români, ca odinioră Ungurii, încearcă de câţiva ani să atragă pe Românii slab, la fire la biserica sârbească lăpădându-se de cea românească. Au şi isbutit să ameţească in Sântianăş 72 familii româneşti, in Marmorac şi in Marghita mare câte patru, promiţându-le pământ. E vorba deci de oameni săraci. în zadar au tot aşteptat slabii pămânul dorit, căci nu li s’a dat. Acum aproape toţi Românii din Sântianăş s au renters la vechea lor biserică românească şi nu mai vreau să ştie de procesul verbal încheiat când cu trecerea lor la Sârbi. În zadar a venit in comună pretorul sârb, care acum e suspendat, pentru că a furat o jumătate de milion de denari (peste un milion de lei) din banii statului. Românii se tin tari. Totodată sinodul protopopesc român din Vârşeţ a protestat la Belgrad contra propagandei păcătoase a funcţionarilor sârbi, afară de aceea în toate comunele româneşti din Banatul devenit pe nedrept sârbesc se ini conferenţe culturale, în cari preoţii români luminează poporul și il îndeamnă să nu se lase nici amăgit, nici înfricat de străinul asupritor. Polonia şi Mica Antantă Sa svoneşte, că petrecerea îndelungată a lui Pilsudschi în România şi primirea strălucită, pe care i-au făcut-o Românii în Bucureşti, ar fi o pregătire pentru intrarea Poloniei în Mica Antantă. Polonia are şi ea interes să nu se producă schimbări in starea de acum a statelor de Europa de mijloc şi de răsărit miazaz, de aceea ar fi acum nu- i voită să intre ca aliată îri Mea Antantă compusă până acum de România, Iugoslavia şi Cehoslovacia. Alianţa noastră cu Polonia e îndreptată contra Rusiei, când ar încercă să ne atace, cu toate că şi ea a iscălit acum pactul Kellog, care oprește orice începere de răsboiu cu alt stat. In preajma alegerii de prezident al Statelor Unite Luptele pentru alegerea noului prezident al Statelor Unite din America de Nord sunt îrs toiu In luptă sunt angajate două partide: cel republicat , acum la putere, și cel democrat. Temelia poMicâ pe cue se basează I cele două partide, e cam aceeaș, iar deosebirile între ele sunt mai mult căutate, pentru ca totuşi să ajungă uul din ele la putere. O deosebire e, câ republicanii au lucrat în anii din urmă pentru taxele vamale cât mai mari asupra măsurilor industriale din alte târî. Urmarea a fost că și celalte tări au pus taxe vamale mari şi pe mărfurile americane, mai ales pe cereale. Vămile mari pe cereale au supărat pe farmerii (pinigan) americani. Când datul democraţilor a promis scăderea taxelor vamale, pe uele mărfuri industrale, pen uca şi tăile străine să scadă taxe e pe cerealele americne. In felul acesta sperează democraţii să câştge pe farmeri de partea lor. Mai e şi chestiunea băuturilor spirtoase. Candidatul republicanilor a declarat, că el vrea să rămână în toată asprimea ei legea, care opreşte orce băutură în Statele Unite, pe când candidatul democraţilor ar vrea oarecare ușurare, dar nu lăpădarea ei. — Până acum cele două partide par ar fi egei de tari, dar nu se știe, ce se poate întâmplă până în ziua alegerii. Austria în Austria e mare luptă între partidul socialist şi între cel creştin social. Socialiştii au reuşit să pună mâna pe Viena, a cârcă administraţie e în mâna Ier, pe când creştinisocialii îşi au ed renii mai ales la sate şi în oraşele celelalte ale Aus triei. Ca sâ-şi crete puterea numerică, craşi -socialii au hotărît să facă o demoatraţie în oraşul Wiener Neustadt. Aflând socialiştii despre aceasta, au hotărît să facă şi ei una în aceeaş zi şi în acelaş loc. în Austria era mare temere de o încăerare asămănătore unui răsboiu, dar demonstraţiile celor două partide au decurs fără încăerare. Demonstratile au avut loc Duminecă în 7 Octombrie. Cancelarul, părintele Seipel, a propus şefilor celor două partide austriace să se întrunească într’o conferenţă pentru a discuta asupra mijloacelor, prin cari să se asigure pacea din lăuntrul tării. Propunerea a fost primită. Iugoslavia în Belgrad s’a serbat Duminecă împlinirea a zece ani de când armatele francoengleze-sârbeşti au rupt fortul dela Salonic silind pe Bulgari, Germani şi Austro-Ungari să se retragă. Ruperea acestui front a contribuit şi la grăbirea plecarii armatelor germane şi austro-ungare de Românie, la înaintarea armatei române dinspre Moldova în Muntenia și Transvania. La serbările din Belgrad au luat parte și delegați noi din toate statele aliate. Românie a fost reprezentată prin dl general Prezan, fost generalisim al sarmatei române în răsboiul mondial. Nr 42 Grecia şi Iugoslavia Primul-ministru Venizelos al Greciei a sosit la Belgrad în ziua de 9 octomvrie, fiind însoţit de mai mulţi funcţionari ai ministerului grecesc de externe. Se crede, că această vizită are de scop o mai mare apropiere, dacă nu chiar o alianţă, între Grecia şi Iugoslavia.