Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)

1928-10-14 / nr. 42

Pag. 2 Lupta partidului naţional-ţărănesc Săptămâna trecută s’a ţinut în sala clu­bului naţional ţărănesc din Bucureşti adunarea generală a comitetelor organizate,ior naţional­­ţerăniste din judeţele Ilfov şi Vlaşca, la care au luat parte sute de săteni, cari reprezentau consiliile comunale ale partidului din aceste două judeţe. Din cele 413 comune ale jude­­ţulu­­lfov au trimis delegaţi 380 de comune, iar din 248 ale jud. Vlaşca 228. Preşedintele întrunirii, dl . R. loani­­ţescu salută delegaţii spunând că răsărimea din cele două judeţe este un puternic sprijin pentru alungarea guvernu­li de acum şi cu­cerirea puterii. Situaţia politică e acum astfel, încât to­ată suflarea ţării ne consideră stăpâni pe ţară. Rămâne sâ cucerim conducerea de fapt şi toţi Vleşcenii şi Ilovenii să înscăunaţi pe dl Iuliu Maniu preşedinte de consiliu. Orice încercare de a fură de nou tării adevărate dreptul de-a guverna se va lovi de hotarârea noastră, care nu se va da înapoi de la nici o jertfă. Intrând în sală d-nii luliu Maniu şi Ion Mihalache, ei sunt primiţi cu mar ovatium, apoi mulţimea strigă: Trăească primul mi­nistru luliu Maniu ! Ia cuvântul d-l Mihalache, care spune, că a trecut vremea vorbelor şi a sosit a faptelor. Dovada cuminţeniei noastre s’a făcut timp de z ce ani atât în ţară, cât şi în streină­tate şi nu mai e nevoie de alte dovezi. Noi nu spunem ca politicianii de şcoală veche, că vom da drumul nebunilor. Noi vom lăsă liberă desfăşurarea voinţei masselor şi luând comanda ne luăm întreaga răspun­dere. Pentru comandă avem pe dl lu­iu Maniu, omul cel mai înţelept, care a decla­rat că ia asupra­ şi întreaga răspundere. Azi se cere voinţă. D . Vintilă Brătianu are voinţa încăpăţînată de-a guvernă contra ţării. Naţiunea română trebuie să aibă o voinţă atât de îndrăsneaţă, care să se împo­trivească d-lui V. Brătianu. Intre noi şi liberali e acum vorba de : Care pe care? Ameninţarea cu un guvern Averescu sau Iorga nu mai prinde, căci Re­genta nu va putea impu­ne ţării un aseme­­nea guvern, pe care-l respinge cinstea ţării. D-l V. Brătianu se sprijineşte pe armată şi pe jandarmerie. Nu ne speriem. De azi înainte nu mai facem propagandă, care însemnează perdere de vreme. Azi se cer acte de voinţă. Dvoastră vă cerem să executaţi porunca şi s’o desăvârşiţi. Ia apoi cuvântul preşedintele partidului, d-l Iuliu Maniu. D sa mulţumeşte Ilfovenilor şi Vlăşcanilor pentru contribuţia preţioasă la lupta pentru desrobirea poli­ică a ţării, o luptă, care va fi dusă până la izbândă. Nu putem şi nu voim să încetăm lupta pentru că nu mai putem suporta foametea şi lipsa de lucru a muncitorilor în ţara noastră bogată. Dar mai ales nu mai putem suportă, ca acest falnic popor să ajungă de ocara lumii din cauza guvernării de azi. Cerem şi pretindem cinste numelui de Român, dreptate şi libertate! Ţinta noastră este dreaptă şi în faţa ei va trebui să se deschidă şi pori­le iadului. Mergeţi înainte, căci izbânda nu-i de­­parte. Cu sau fără voia d lui V. Brătianu în scurtă vreme destinele acestui neam vor fi conduse de partidul naţional ţărănesc. Delegaţii sutelor de sate din cele două judeţe au plecat spre casă cu inima înviorată de speranţa binelui, pe care are să-l aducă în stăpânirea la putere a partidului naţional­­ţărănesc. FOAIA POPORULUI întrevederea Pilsudschi—Iuliu Maniu Săptămâna trecută, mareşalul Pilsudschi a avut o convorbire de peste o oră cu dl luliu Maniu. Dl Pilsudschi s’a informat foarte amănunţit şi cu uu­t interes asupra stâni politi­c de-acum din România şi asupra ţinu­tei, pe care o are partidul naţional-tăănesc în privința politicei externe a țăr­i noastre. Lucrul e explicabil. Con­ducătorul Poloniei, care e aliata noastră, trebuie să știe ce cu­getă cel mai ma­r parti­d în privința politicei externe, mai ales că el are de partea lui partea cea mai mare a poporului român și va fi în curând chemat să conducă țara. Alianţa Iorga-Averescu In comitetul de direcţie al par­idului, dl general Averescu a adus la cunoştinţă, că a încheie-t o alianţă cu dl N. Iorga, preşedin­tele patidului naţional-d­mocrat. Alianţa e făcută p­et­ru a lupta împreună, ca­­ să formeze guvernul după căderea apropiată a guvernului liberal. Alianța aceasta încheiată între două partide fără armată (partidul poporului are un deputat în Ca­meră, celalalt doi) ni­ se pare un târg pentru pierea ursului, care e încă în pădure. Nu pentru că guvernul liberal ar mai st­a mult la putere, căci zilele lui sunt nu­mărate, ci pentru că in România există un partid, care poate forma un guvern mântuitor al tării, și acesta e partidul național-tărănesc. Aliaţi de-ai noştri asupresc pe Români în partea dată pe nedrept Sârbilor au rămas şi multe sate româneşti. Sârbii lacomi de-a înghiţi cât mai mulţi Români, ca odi­­nioră Ungurii, încearcă de câţiva ani să atragă pe Românii slab, la fire la biserica sârbească lăpădându-se de cea românească. Au şi isbutit să ameţească in Sântianăş 72 familii româ­neşti, in Marmorac şi in Marghita mare câte patru, promiţându-le pământ. E vorba deci de oameni săraci. în zadar au tot aşteptat slabii pămân­ul dorit, căci nu li­ s’a dat. Acum aproape toţi Românii din Sântianăş s au renters la vechea lor biserică românească şi nu mai vreau să ştie de procesul verbal încheiat când cu trecerea lor la Sârbi. În za­dar a venit in comună pretorul sârb, care acum e suspendat, pentru că a furat o jumă­tate de milion de denari (peste un milion de lei) din banii statului. Românii se tin tari. Totodată sinodul protopopesc român din Vârşeţ a protestat la Belgrad contra propa­gandei păcătoase a funcţionarilor sârbi, afară de aceea în toate comunele româneşti din Banatul devenit pe nedrept sârbesc se ini conferenţe culturale, în cari preoţii români luminează poporul și il îndeamnă să nu se lase nici amăgit, nici înfricat de străinul asupritor. Polonia şi Mica Antantă Sa svoneşte, că petrecerea îndelungată a lui Pilsudschi în România şi primirea stră­lucită, pe care i-au făcut-o Românii în Bu­cureşti, ar fi o pregătire pentru intrarea Polo­niei în Mica Antantă. Polonia are şi ea in­teres să nu se producă schimbări in starea de acum a statelor d­e Europa de mijloc şi­­ de răsărit miazaz­, de aceea ar fi acum nu- i voită să intre ca aliată îri M­ea Antantă­­ compusă până acum de România, Iugoslavia şi Cehoslovacia. Alianţa noastră cu Polon­ia e îndreptată contra Rusiei, când ar încercă să ne atace, cu toate că şi ea a iscălit acum pactul Kellog, care oprește orice începere de răsboiu cu alt stat. In preajma alegerii de prezident al Statelor Unite Luptele pentru alegerea noului prezident al Statelor Unite din America de Nord sunt îrs toiu In luptă sunt ang­ajate două partide: cel republicat , acu­m la putere, și cel demo­crat. Temelia poMicâ pe c­ue se basează I cele două partide, e cam aceeaș, iar deose­birile între ele sunt mai mult căutate, pen­­tru ca totuşi să ajungă u­ul din ele la putere. O deosebire e, câ republicanii au lucrat în anii din urmă pentru taxele vamale cât mai mari asupra mă­surilor industriale din alte târî. Urmarea a fost că și c­­elalte tări au pus taxe vamale mari şi pe mărfurile americane, mai ales pe cereale. Vămile mari pe cereale au supărat pe farmerii (pinigan) americani. Când datul democraţilor a promis scăderea taxelor vamale, pe u­ele mărfuri industr­ale, pen uca şi tă­ile străine să scadă taxe e pe cerealele americ­ne. In felul acesta sperează democraţii să câş­tge pe farmeri de partea lor. Mai e şi chestiunea băuturilor spirtoase. Candidatul republicanilor a declara­t, că el vrea să rămână în toată asprimea ei legea, care opreşte or­ce băutură în Statele Unite, pe când candidatul democraţilor ar vrea oarecare ușurare, dar nu lăpădarea ei. — Până acum cele două partide par ar fi egei de tari, dar nu se știe, ce se poate în­tâmplă până în ziua alegerii. Austria în Austria e mare luptă între partidul socialist şi între cel creştin social. Socialiştii au reuşit să pună mâna pe Viena, a cârcă administraţie e în mâna Ier, pe când creştini­­socialii îşi au ed renii m­ai ales la sate şi în oraşele celelalte ale Au­s­ triei. Ca sâ-şi crete puterea numerică, craş­i -socialii au hotărît să facă o demoatraţie în oraşul Wiener Neustadt. Aflând socialiştii despre aceasta, au hotărît să facă şi ei una în aceeaş zi şi în acelaş loc. în Austria era mare temere de o încăerare asămănăto­re unui răsboiu, dar demonstraţiile celor două partide au decurs fără încăerare. Demo­nstrat­ile au avut loc Duminecă în 7 Octombrie. Cancelarul, părintele Seipel, a propus şefilor celor două partide austriace să se întrunească într’o conferenţă pentru a discuta asupra mijloacelor, prin cari să se asigure pacea din lăuntrul tării. Propunerea a fost primită. Iugoslavia în Belgrad s’a serbat Duminecă îm­plinirea a zece ani de când arm­atele franco­­engleze-sârbeşti au rupt f­ortul dela Salonic silind pe Bulgari, Germani şi Austro-Ungari să se retragă. Ruperea acestui front a con­tribuit şi la grăbirea plecarii armatelor ger­mane şi austro-ungare d­e Românie, la îna­intarea armatei române dinspre Moldova în Muntenia și Trans­­­vania. La serbările din Belgrad au luat parte și delegați noi din toate statele aliate. Românie a fost reprezentată prin dl general Prezan, fost generalisim al sarmatei române în răsboiul mondial. Nr 42 Grecia şi Iugoslavia Primul-ministru Venizelos al Greciei a sosit la Belgrad în ziua de 9 octomvrie, fiind însoţit de mai mulţi funcţionari ai mi­nisterului grecesc de externe. Se crede, că această vizită are de scop o mai mare apro­piere, dacă nu chiar o alianţă, între Grecia şi Iugoslavia.

Next