Foaia poporului, 1929 (Anul 37, nr. 1-52)

1929-01-01 / nr. 1

Pag. 2 Descentralizarea administrat­vă Experienţa a dovedit că o bună gospo­dărie locală nu se poate realiza decât prin participarea tuturor cetăţenilor la treburile obşteşti De aceea, ur­a dintre principalele Domniilor-Voas­te preocupări va fi înfăptuirea reformei administrative, interne­ată pe des­centralizarea administrţiunii statului şi pe autonomii­e administrative locale. O lege de reorganizare a jandarmeriei şi a poliţiilor va desăvârşi marea reformă administrativă pe care ţara o aşteaptă de la domni­e-voastre. Funcţionarea normală a aparatului de stat presupune o s­­tematică organizare a departamentelor şi serviciilor publice. In ve­derea acestei nevoi vi se vor supune pro­iectele de legi pentru reorganizarea departa­mentelor şi servicilor. Mărirea capacităţii de producţie a gospodă­riilor ţărăneşti îndreptarea situaţiei economice a Ţării necesită crearea grabnică a condiţiilor priel­nice desvoltării tuturor forţelor de producţie. In primul rând ea ne impune de a ţine seama de caracterul agricol al Ţării noastre. Patru cincimi din pământul Ţării aflându se în mâna gospodăriilor ţărăneşti, trebuesc luate toate măsurile pentru ridicarea capacităţii lor de producţie şi pentru asigurarea prosperităţii lor. Prin îndreptarea şi încheierea operei de expropriere şi împroprietărire, prin reorgani­zarea învăţămân­ului agricol, prin reorgani­zarea fermelor, menite să pună la îndemâna cut­ivatorilor mijloacele de progres agricol, dar mai ales prin reorganizarea mişcării coo­perative, asigurările agricole şi întemeierea instituţiilor de credit agricol, proprietatea ţărănească se va da, iar agricultura va deveni factorul esenţial în sporirea bogă­ţiilor naţionale. In vederea întemeierii creditului hipo­­tecar pentru agricultură, urmează să se or­ganizeze cadastrarea proprietăţii rurale şi să se în­troducă pe tot cuprinsul Ţării cărţile funduare. Reforma cooperaţiei va da avănt acestei instituţii prin respectarea autonom­ei organi­zaţiilor cooperative şi stabilirea unor rapor­­turi normale între Stat şi cooperaţie. Pentru punerea în valoare a pescări­lor, a terenurilor inundabile şi pădurilor Statului, guvernul va propune de urgenţă măsurile necesare menite să deschidă noui prilejuri de muncă şi să asigure un folos maxim pentru Stat. Legiuiri comerciale Propăşirea economică a Tării necesită regularea raporturilor comerciale cu celelalte tări. In acest scop veţi avea să cercetaţi tariful vamal, întocmit pe baza protectiunii strict necesare a industriilor naţionale cu condiţii fireşti de desvoltare, precum şi a industriilor de apărare a ţării. Pentru a da comerţului siguranţa de care are nevoe, veţi examna schimbarea regimului pentru înfrânarea speculei. Spre a intensifica valorificarea avuţiilor statului şi spre a organiza pe baze comer­ciale serviciile economice ale statului, jude­ţelor şi comunelor, veţi avea să cercetaţi modificările de adus legilor apelor, energiei, minelor şi comercializării. In vederea asigurării colaborării capita­lurilor străine pentru punerea în valoare a bogăţiilor naţionale, trebue să se acorde, in toate aceste legiuni, o egalitate de tratament a capitalului străin cu cel românesc. Problema transporturilor Normalizarea vieţii noastre economice nu poate fi asigurată daca nu se vor reface şi întregi mijloacele noastre de transport şi comunicat"­. In acest scop vi se va prezenta proectul de lege al drumurilor şi cele privi­toare la modificarea legilor căilor ferate şi a poştelor, telegrafelor şi telefoanelor în sensul unei depline autonomii atât din punctul de vedere financiar, cât şi din punctul de vedere administrativ. Aceluiaş regim urmează să fie supuse şi docurile, porturile şi silozurile. Echilibrarea bugetului Situaţia financiară a statului trebue să formeze preocuparea domniilor voastre de căpetenie. Bugetul de pe anul în curs lăsând, după constatările de până acum, un deficit, aveţi datoria să daţi guvernului tot sprijinul să a­­copere acest deficit şi să asigure echilibrarea cu orice chip a bugetului anului viitor. In acest scop guvernul vă va propune în primul rând o serie de economii absolut indispensabile şi va introduce controlul pre­­venitiv al cheltuelilor, iar prin noua lege a con­tabilităţii publice şi prin reorganizarea Curţii de conturi se vor asigura o rânduită admi­nistrare a banului public şi un control ime­diat şi rapid al socotelilor. Ţinând seamă de forţele de producţie ale ţării, suntem convinşi că prin aceste mă­suri şi printr’o aplicare serioasă şi echitabilă a actualelor impozite şi printr’un control ri­guros nu va fi nevoe decât de o foarte uşoară revizuire a regimului fiscal pentru a se asi­gura echilibrul bugetar. »Ca măsură fiscală nouă se va introduce o taxă asupra auto­mobilelor și se va revizui legea timbrului. împrumutul și stabilizarea Echilibrul bugetar asigurat, nu va mai rămâne nici un obstacol în calea realizării împrumutului extern și a stabilizării legale a monetei noastre naționale. Aproape toate li­tigiile noastre financiare cu pieţele străine, cari au adus daune creditului ţării, s’au stins.. Prin acordurile financiare făcute cu diferitele State, şi acum în urmă cu statul german, creditul nostru în afară a fost întărit şi con­cursul financiar extern nu va mai întârzia. Legiferarea muncitorească Odată cu măsurile menite să însănăto­­şeze viata noastră economică și financiară, guvernul se va ocupa de soarta claselor muncitoare. In dorința da a statornici raporturi de colaborare armonioase între capital și muncă, se va prezenta fără întârziere proectul de muncă individual şi colectiv. In acelaş timp se va proceda la unificarea legislaţiei şi or­ganizării asigurărilor sociale, cari vor cuprinde atât pe salariaţii din industrie, cât şi pe cei din comerţ. Problema culturală însemnătatea României întregite în ca­drul statelor civilizate ne impune datoria de a ridica nivelul cultural al tuturor claselor sociale. ^Opera şcolară va fi adoptată ca­racterului specific al poporului nostru. In acelaş timp veţi stărui pent­u propăşirea tuturor celorlalte ramuri ale învăţământului teoretic şi practic, având grija de reorga­nizarea şi înălţarea învăţământului nostru universitar, chemat să creieze putinţa cer­cetărilor ştiinţifice şi să pregătească elemen­tele necesare vieţii de stat. Potrivit simţului de echitate al poporului român, toate minorităţile naţionale şi confe­sionale se vor bucura de o dreaptă solicitu­dine în cadrul aşezămintelor noastre consti­tuţionale şi a spiritului vremii în care trăim. Reforme judiciare Pentru o mai bună distribuire a justiţiei, Guvernul vă va prezenta proecte de legi pri­vitoare la modificarea organizării judecăto­reşti, a organizării conte­nciosului administra­tiv şi a accesării judecăţilor. Pentru desăvâr­şirea unificării, se vor prezenta legile de uni­ficare a codului penal, a procedurii penale şi a codului comercial. Organizarea sanitară In domeniul sanitar şi al asistentei gu­vernul va supune deliberării domniilor-voastre legile menite să asigure conlucrarea autori­­tătilor cu nobilele initiative private. Noua le­giuire se va întemeia pe o reală descentra­lizare a tuturor serviciilor și pe respectarea competintei technice în conducere și execu­tivă. Prin crearea unor resurse proprii şi prin o mai dreaptă repartizare a fondurilor exis­tente, departamentul Sănătăţii şi Ocrotirilor sociale va năzui a satisface dreptul legitim la pensii omeneşti al invalizilor orfanilor şi văduvelor de răsboi. Organizarea armatei Armata noastră, cu trecutul ei de vitejie şi disciplină, şi-a îndeplinit totdeauna dato­riile faţă de Coroană şi faţă de Ţară. Să o înconjurăm deci cu toată dragostea şi să-i dăm toată atenţia ca să o punem în măsură să răspundă înaltei sale chemări de a apăra Ţara. Guvernul va prezenta deliberării Dom­niilor-Voastre proiecte de legi cu privire la organizarea armatei, la organizarea cadrelor şi la recrutare şi va propune, în cadrele po­sibilităţilor financiare, toate măsurile pentru înzestrarea şi buna ei stare materială, însufleţiţi de aceste sentimente şi de aceste preocupări veţi ridica într’o solicitudine egală toate ţinuturile iubitei noastre Patrii. Suntem convinşi că munca Domniilor-Voastre va fi rodnică, spre binele şi înalţarea Româ­niei şi rugăm pe Cel-A-Tot-Puternic să bine­cuvânteze lucrările acestei Adunări. In numele Majestetii sale Regelui Mihai I. Noi declarăm deschisă sesiunea ordi­nară a Corpurilor Legiuitoare. NICOLAE Principe al României. MIRON Patriarhul României. GHEORGHE BUZDUGAN. (Urmează semnăturile miniștrilor). După ce Principele Regent a încheiat cu citirea Mesagiului Regal, înalta Regentă a fost viu şi îndelung aplaudată din partea reprezentanţilor Naţiunii, îndeosebi principele Nicolae privia cu bucurie manifestaţia de simpatie din partea celor prezenţi. La urmă, dl prim-ministru Iuliu Maniu primind coala cu Mesagiul din mâinile A. S. R. Principelui Regent Nicolae a spus : „In numele M. S. Regelui Mihai I, Noi declarăm deschisă sesiunea ordinară a Corpurilor Le­giuitoare“. — In sală erup noui aplause în­delungate la adresa dlui prim-ministru Maniu. Apoi dl Brătescu-Voineşti anunţă şedinţa viitoare pe după amează la 4 ore. Plecarea înaltei Regenţe In strigăte furtunoase de: Trăiască Re­gele, trăiască Inalta Regentă solemnitatea a luat sfârşit. Regenţii sunt conduşi până la eşire de membrii guvernului. In faţa Camerei trupele prezintă arma, muzica intonează imnul regal. Cortegiul regal s’a înapoiat la palatul regal în aceiaş ordine ca la venire: în prima trăsură de gală Principele Regent Nicolae, în a doua Patriarhul Miron şi dl Gh. Buz­dugan. înainte şi după trăsuri mergeau câte un escadron din escorta regală. FOAIA eDRQSOom Nr. 1 Prima şedinţă a Camerei Sâmbătă 22 Dec., la 4 ore d. a., s’a ţinut prima şedinţă a Camerei aleasă liber prin votul universal. Intre deputaţi sunt cei mai multi oameni roşi, serioşi şi linştiti.

Next