Foaia poporului, 1929 (Anul 37, nr. 1-52)

1929-09-22 / nr. 39

Pag. 2 bani si unelte si vânzare rânduită si indu­strializare. In toate tarile unde micii plugari s’au organizat în cooperative, producţia micei pro­prietăţi a întrecut pe a marei proprietăţi. Şi e firesc să fie aşa. Căci cooperativele folo­sesc tot ceea ce foloseşte marea proprietate (capitel, maşini, vânzare, industrializare), iar pe deasupra, atâtea minţi (din ce în ce mai luminate) lucrează cu tragere de inimă, fie­care pentru el — iar nu de mântuială ca pentru alţii. Şi se folosesc si de lumina căr­turarilor pricepuţi in ale agriculturii. Trebuie neapărat să ajungem şi noi acolo. Deocamdată la noi se cunoaşte aproape numai un soi de tovărăşii agricole. Băncile populare, cari dau bani cu împrumut. Şi fo­losul lor (măcar că n’au prea avut bani) e simţit: au aprovizionat populaţia cu hrană, cu sămânţă, cu împrumuturi , cu mai multe înlesniri decât au găsit prop­ietarii mari pen­tru moşiile lor. Şi curând, când Creditul Agricol va lua flintă, folosul lor va fi si mai simţit. Dar ele nu sunt de ajuns * Trebuie să înfiinţăm adevărate Coope­rative Agricole („de producţie“). e) In satele de câmp ele vor aduce uneltele si maşinile trebuincioase, cu sprijinul Statului, Camerelor Agricole şi Băncilor po­pulare; instrumentele mărunte vor fi împăr­ţite pe preţul de cost (luate de-a dreptul de la fabrici) la plugu­ri, iar maşinile (tractoare, ba­toze şi altele) vor fi gospodărite de cooperativă; b) Vor arenda magazii pentru depozi­tarea cereelelor si vor construi în gări si por­turi silozuri (adică magazii mari, cu ochiuri pentru fiecare fel de grâu si cu încărcare si curăţire mecanică), vor alege si curăti cerea­lele ca să le aducă pe pietele Europei, pe calităţi, cum le duc si americanii. In satele de dealuri, vor organiza vân­zarea fructelor si a vinului. c) In satele de munte, se vor ocupa de cresterea animalelor, lăptărie si brânzeturi si alte feluri de industrializări a produselor agricole. Danemarca si Olanda sunt ţări de mici plugari si viata lor — tot asa de industria­lizată ca a ţărilor industriale cum sunt: An­glia, Germania, Franţa — se tine din indu­strializarea agriculturii, care măreşte preţul mărfurilor agricole si dă de lucru celui ce are pământ si celui ce nare — de trăiesc si unul si altul, tot asa de bine. Toată viaţa lor economică se ţese pe urzeala Cooperaţiei Agricole. Acolo trebuie să ajungem şi noi ca Da­nemarca şi Olanda. Şi drumul este: Coope­raţia Agricolă. d) Se vor ţine în legătură cu agronomii de meserie, cu slujbaşii Ministerului de Do­menii, cu Camerele Agricole, fermele, şcoa­­lele de agricultură, etc.; e) Mai târziu vor face prin bună înţe­legere şi o rânduială în culturi. * Statul este hotărât să ajute Cooperaţia Agricolă. Ministerul de Domenii împarte sămânţă, îngrăşăminte şi unelte agricole de curăţat să­mânţa, cu preţ redus, prin Coopera­tivele Agricole, iar in anul viitor va face-o pe scară întinsă. „Oficiul National al Cooperaţiei“ stă gata cu statute si îndemnuri, ori­cărui sat, care doreşte si consilierii agricoli au ordin să ajute imediat ce satul cere. Plugari, întovărăşiţi-vă în Cooperative Agricole. I. Mihalache Ministrul Agriculturii Noua lege cu Reforma Administrativă a eşit de sub tipar. Cei ce doresc să se orienteze asupra alegerilor comunale viitoare, să-şi comande această carte, care cuprinde pe lângă legea însăşi, multe desluşiri şi îndrumări date de dl Dr. AUREL DOBRESCU, sub­secretar de stat şi deputat de Făgăraș. — Comandaii să se facă la Librăria „ Foaia Poporului“ în Sibiu Amănunte vezi la anunțul din pag. 4. FOAIA POPORULUI Conferinţa reparaţiunilor orientale In ziua de 16 Septemvrie a. c. s’au întrunit la Paris reprezentanţii marilor puteri, cari împreună cu delegaţii României,­­Iugo­slaviei, Greciei, Cehoslovaciei, Ungariei, Au­striei şi Bulgariei, vor hotărâ partea ce se cuvine, sau mai bine zis, datoriile de răsboiu ale statelor din răsărit. La această conferință se va fixa defi­nitiv, pe baza tratatelor de pace, valoarea clădirilor, căilor ferate, drumurilor etc., cari au trecut la statele noi. După ce se va sta­bili costul acestora se vor socoti și datoriile de răsboiu ce le datorează statelor tinere. La această conferinţă se va discuta şi chestia optanţilor unguri aşa după cum a cerut dl N. Titulescu. Adecă Ungaria va retrage din plata ce ne datorează despăgu­birea optanţilor. Delegaţia română este condusă de dl N. Titulescu. Lucrările conferinţei vor dura aproape trei luni. Desbaterile de la Geneva Liga Naţiunilor In slujba păcii La Geneva marii bărbaţi de stat ai tuturor popoarelor, se întrec în a ţine dis­cursuri, unul mai strălucit ca altul. După ce a vorbit Briand, primul ministru al Franţei si Macdonald ministrul preşedinte al Angliei, a ţinut un discurs si dl Stresemann ministru de externe al Germaniei. Dl Stresemann a spus de la Geneva tuturor nemţilor, că după toate criticile aduse lui de naţionaţionaliştii germani, pentru poli­tica de apropiere cu foştii inamici, astăzi Germania plăteşte numai un sfert din pagu­bele de răsboiu. A cretat apoi, că Germania astăzi este foarte mulţumită de felul cum a fost tratată de Franţa si Anglia. La urmă a încheiat cu declaraţii si asigurări de pace din partea Germaniei. Intriedevăr aceasta sesiune a Legii s’a tinut intr’o atmosferă de înfrăţire, făcându-ss pasi destul de înaintaţi pentru consolidarea păcii şi a înfrăţirii popoarelor. In toată această sesiune a fost un fel de sărbătorire a biru­inţei şi a înţelegerii, la cere s’a ajuns în con­ferinţa dela Haga. Intre numeroşii oratori, trimişi ai tuturor statelor, contele Apponyi delegatul Ungariei, s’a arătat mai răsboinic şi mai nemulţumit de Liga Naţiunilor. A protestat vehement spunând că, minoritarii n'au destulă sigu­ranţă şi garanţie din partea Ligii. A atacat problema desemnărilor spunând că pe ne­drept au fost desarmate forţat statele învinse. Miercuri dimineaţa a venit la rând mi­nistrul de externe al României dl G. Miro­­nescu, cetre a tinut un mare discurs, ce a fost mult aplaudat de membrii Ligii si lăudat de foile străine. Dl Mironescu a trecut în revistă problemele de la ordinea zilei si idea­lurile Ligei, la care România se asociază cu sinceritate. In vorbe bine cumpănite d-sa a subliniat dorinţa covârşitoare pentru pace, de care este pătrunsă România. * Dl ministru Mironescu a spus, că astăzi trei mari chestiuni agită spiritul omenesc şi anume: federalizarea (asocierea) statelor eu­ropene, extinderea arbitrajului (împăciuirii) menit să statornicească pacea, și desarmarea tuturor popoarelor. După aceea dl Mironescu a răspuns zvârcolirilor maghiare, contele Apponyi si acum a căutat să tulbure atmosfera de pace a Ligei, prin șovinismul și iredentismul ce l-a adus la Geneva delegaţii Ungariei. Dl Mironescu a spus contelui Apponyi respicat, că prima condiţie a celor asociaţi este, să respecte contractul încheiat şi prin urmare fi Liga Naţiunilor numai patru atunci va putea sta la înălţimea la care s’a ridicat, până când respectă tratatele de pace. Deageaba se văicărește Ungaria, cerând schimbarea tratatelor de pace, căci ajunge caraghioasă, acum când Liga se frământă și lucrează de zece ani tot pentru întărirea și aplicarea contractelor. Dl ministru de externe al nostru a în­cheiat în aplauzele furtunoase ale marilor bărbaţi ai lumei cu cuvintele: „România a tres din istorie învăţământul, că numai acele lucrări n’au durat, cari au NIr. 19 avut la baza lor nedreptatea. Astăzi s’a făcut dreptate natiunei române, care și-a putut strânge într’un mănunchiu ramurile ei orop­site de atâta vreme. De aceea tratatele vor fi cu energie apărate de poporul român. Este o datorie pentru toată lumea să vegheze ca să înceteze propaganda de ură. Nu poate exista pe lume un popor mai ataşat ideii de pace decât poporul român, căruia prin rea­lizarea unităţii nationale i­ s’a deschis o viaţă nouă si care are nevoie de a o face trainică, pentru a se consolida si propăsi“. Pregătiri pentru alegerea consiliului general al cooperaţiei Duminecă 15 Septemvrie 1929 s-au ţinut adunări generale judeţene pentru alegerea delegaţilor, cari la rândul lor în ziua de 22 Septemvrie 1929 se întrunesc la Bucureşti, şi aleagă 9 membri în consiliul general al coo­peraţiei, instituţie prevăzută în noua lege a cooperaţiei. Rezultatul din întreaga ţară ne dove­deşte, că liberalii, cari au căutat să şi arete forţa politică prin cooperative, au suferit o mare înfrângere, nefiind aleşi decât la Bacău prin tragere la sorti, la Vaslui şi Dâmboviţa. Pe toată ţara s’au ales 149 delegaţi (fiecare judeţ a al38 113 delegaţi, după numărul cooperativelor din judeţ). Judeţul nostru alege 2 delegaţi. Cu saşi­ se ajunsese la înţelegere, pentru a alege 1 român şi 1 sas. La adunare s’au prezentat 33 de români şi 27 saşi. Dar ce s’a întâmplat în cursul alegerii? Saşii n’au votat conform înţelegerii, — persoana dorită de majoritatea românilor, — ci s'au împărţit în două, votând pe doi români, ceeace a avut de urmare că­derea persoanei dorită de guvern. Când s’a cunoscut rezultatul, a fost o adevărată con­s­ternare. Relevăm acest fapt pentru a afla sus, cât de mult ne putem bizui pe oamenii lui deputat Hedrich. Noi am dori, ca în mişca­rea cooperatistă să nu se mai facă experi­mente uşoare, căci acestea pot duce la re­volta masselor româneşti. Alegerea consiliului Camerei de Comerţ şi Industrie Sibiu In urma schimbării legii camerelor de comerţ şi industrie, în vară s’au făcut noui alegeri a consiliilor de administraţie dela aceste camere. Câteva alegeri au fost însă amânate pe 29 Septemvrie 1929, cu motiva­rea că nu erau făcute toate pregătirile ne­cesare. Intre alegerile amânate a fost și cea dela Sibiu, pentru care în 18 Sept. 1929 s’a depus la tribunal următoarea listă pe categorii: Categoria I (comerţul mare si bănci): Dr. Ieronim Sîoichit­a, Hans Bergfeiter, Ni­­colae Frâncu, Iosef Jikeli, Ioan Bozdog, Iuliu Wermescher, toţi din Sibiu. — Supleanţi: Avram Eţianu, Iuliu Baumann, Dumitru Munthiu Reciu, Dr. D. F. Jickeli, P. Mocian, R. Maschalko. Categoria II (comerţul mic): Aurel Po­­pescu, Eduard Ruck, Gheorghe Morariu, Lud­wig Gerber, Dumitru Papp, Onisifor Răcuciu Sălişte, Traugott Wachner, Gheorghe Baciu Or­­at, Carl Kovats, Nicolae Ghişe Poiana. — Supleanţi: Petru Cioconea, Victor Maurer, George Limpede, Victor Loew, Lazar Hedu, Stan Roşea Seligte, Hans Gas­ter, Nicolae Dragomir. Categoria l (industria mare): Nicolae Bratu, Sigismund Dochler, Ioan Herbert, Dr. Ioan Mutiu, Richard Rieger, Dr. Felix Schui­­lerus. — Supleanţi: Vasile Hoza, M. Flei­scher Cisnădie, Dr.­­ Herzog, Emil Petrutiu, Dr. H. Jikeîi, Dr. V. Mesch. Categoria II (mica industrie): I. Borges A­lg. Klubitschko, Traian Marian, Vasile Popa Seliste, Iosef Stefan’, Nie. Zaharie, Eigen Dorstenstein, loan Bedeleen. — Supleanţi: Const. Răcuciu Seliste, Iosif Botschner, Ni­colae Loboiu Orlat, loan Lazar Gura râului, Herman Kepp, Dumitru Bsju Seliste, Gustav Groisbeck, Vasile Sasu Răşinari. Fiind aceasta singura listă depusă, in ziua de 29 Septemvrie c. va fi declarată aleasă. Inteli­g­ere­a cu sașii s’a făcut pentru a se împiedeca depunerea mai multor liste. In consiliu Românii au majoritatea si anume sunt: 16 români si 14 sasi.

Next