Foaia poporului, 1929 (Anul 37, nr. 1-52)

1929-09-15 / nr. 38

Anul 37-lea PREŢUL ABONAMENTULUI Fi un an....................................Lei 160 — Pe o jumătate de an . . . . Lei 80­— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Pentru societăţi şi autorităţi 300 Iei anual Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 (lângă Poştă) Manuscrisele intrate nu se înapoiază INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI I­­. Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 Preţul inseratelor: 1­­ Un şir petit 8 Lei pentru fiecare publicaţie PREŢUL UNUI NUMĂR 3 LEI Duminecă 15 Septemvrie 1929Nr .8 Apare in fiecare Duminecă Cea mai veche foaie naţională poli­­tică-poporală înfiinţată în anul 1892 Apare în fiecare Duminecă Corn se aplică nona In zilele acestea s'au început lucrările pentru aplicarea noii legi administrative. Cele dintâi lucrări au fost alegerea comisiilor ju­­deţene şi de plăşi. După numirea comisiilor de plăşi, acestea eu să cerceteze, cari loca­lităţi vreau şi pot să rămână sat sau comună mare, cu notar propriu sau se întovărăşesc mai multe pentru susţinerea unui notar şi altele. Constatările comisiilor de plasă, — cari se compun din 2 membri şi pretorul plăşii, — luate cu sătenii în comuna lor, se supun după aceea comisiei judeţene, care se com­pune din 5 membri. La urmă hotărârile co­misiei judeţene, se înaintează prin prefectură la Ministerul de Interne. * In judeţul Sibiu, comisiile de plasă au cercetat satele noastre în cursul săptămânii trecute. După aceea, în 10 Septemvrie c., s-au întrunit comisia judeţeană şi comisiile de plaşă la Sibiu, unde s’a raportat asupra tuturor celor lucrate pe plăşi. Dintre desbaterile şi hotărârile luate în această şedinţă, ţinută sub preşedinţia dlui prefect Ştefan, remarcăm ur­mătoarele: Aproape toate comunele judeţului s au declarat, că voesc să rămână aşa cum au fost, adecă cu consiliu şi notar propriu, afară de câteva sate cari şi până acum au format câte un cerc notarial. Comunele Veştem şi Porceşti îşi vor înainta actele necesare pentru alipirea teri­­torului lor comunal (pădure), ce acum se află în parte în cuprinsul altor judeţe (Vâlcea şi Argeş. S’a luat cunoştinţă de dorinţa satelor Porumbacul de sus şi de jos, Scorei, Colun şi Sărata, caii ar vrea să treacă dela judeţul Făgăraş la jud. Sibiu. In această chestie va hotărî ministerul de interne. Trecerea comunelor Beneşti şi Ghijasa dela Târnava mare la Sibiu, e în curs de în­făptuire. O discuţie lungă a avut loc în jurul noii împărţiri a plăşilor. Numărul acestora se reduce în toată ţara. Aşa va fi şi în judeţul Sibiu. Guvernul doreşte să rămână din 6, numai 3—4 plăşi. Comisia s a declarat pen­tru 5 plăşi, anume: Sălişte, Mercurea, Ocna Sibiului, Nocrich şi Sibiu. La Sibiu se va alătura plasa Avrig, care se desfiinţează. Plasa Nocrich dacă nu va fi admisă pe viitor, să fie alăturată tot la Sibiu. Împărţeala celorlalte plăşi s’a hotărât să rămână cum a fost. Hotărârile comisiei s’au înaintat în zilele acestea ministerului de interne, care le va întări sau eventual va mai schimba ceva la ele. * In felul acesta se procedează, în aceste săptămâni, în toate judeţele din ţară. Satele noastre au acum prilejul să se unească mai multe la­olaltă, să ceară trecerea din un judeţ în altul, să se declare că vreau notar propriu sau numai un secretar etc. Băgaţi deci cu tot­ de seamă, ce faceţi şi cum faceţi. Acum e un timp potrivit pentru o mai bună rînduire a satelor. Cei cu cădere lege administrativă şi pricepere să studieze chestiile. Un bun sfătuitor în această direcţie este cartea scrisă de dl Dr. Aurel Dobrescu, care se află de vânzare la toate librăriile. Despăgubirea României la Haga Ministerul de externe a dat o ştire prin care spune, că România la Haga a fost pe deplin mulţumită şi ca plenul Young nu acopere toate datoriile de războiu ale Româ­niei, dar prin reparaţiile orientale şi repara­­ţiunile germane se vor acoperi toa­te datoriile de războiu ale României. Să vedem acum ce ni-ar da prin planul Young. După plenul Dawes de mai înainte România primea 2500 milioare mărci aur, ceace venea enual cern. 74 milioane mărci aur, despăgubire de războiu. După planul Young despăgubirile începeau cu 10 milioane mărci și mergeau până la 31 milioane, cari nu veneau in mijlociu mai mult de 20 mi­lioane mărci aur anual. Aceste despăgubiri nu acopereau nici datoriile de războiu ce le avea şi are Ro­mânia feţă de statele foste aliate. Pe lângă aceasta noi mai luasem meteriele de cale ferată şi san­itare cam de 36 000 000 mărci aur din Germania, cam­ toate le-am socotit în contul datoriilor de războiu, şi prin planul Young acestea trebuia să le plătim acum. In feţa acestor stări de lucruri delegaţii României au cerut, ca să ni se acopere pa­gubele de războiu şi toate obliga­ţiile ce le-am luat în tratatele de pace şi înscrierea sumei de 36 milioane mărci etc. In urma acestor cereri s’a hotărât, ca plenul Young să rămână neschimbat, însă Fronte ne reduce patru şeptimi la sută din datoriile de războiu şi Italia 40 la sută. Ame­rica şi Anglia nu ne reduc nimic. Conform acestei învoeli se acopăr toate datoriile de războiu mei rămânândune pe deasupra cam dela 1000 până la 5.900.000 mărci anual. In ce priveşte reparațiunile austro-ungare, se institue o comisiune numită a repareţiunilor oi­ier­tate, din care va face parte şi România şi care va începe lucrările la Geneva în luna aceasta. Delegaţia română a cerut comisiei re­­paraţiunilor orientale, ca din partea ce ni­ se cuvine nouă, să se acopere toate cheltuelile făcute de alieti în contul nostru, cu ocazia luării im posesiune a ţărilor liberate (in anii 1918—1919). Aceste cheltueli se ridică la 6.700 milioane franci aur. Delegaţia mai cere să se dea statului rom­ân tot ce a apar­ţinut statului austro ungar, ceea ce încă ar preţui cam două miliarde franci aur şi în fine din der păgu­birile ce le vom primi să se acopere şi cerinţele optanţilor unguri. Numai în aceste condiţii, a spus dl N. Titulescu la Haga, va semna România planul Young, care va fi întărit definitiv la 1 Octomvrie. Desbaterile de la Geneva — Spre o pace universală — Şedinţa de Marţi­e Septemvrie a Consi­liului Ligii Naţiunilor a fost aşteptată cu cel mai mare interes de toată lumea politcă şi diplomatică. A fost aşteptată, fiindcă nu ştia ce lotă va lua primul ministru socialist Macdonald el Ang­iei. Acesta în strălucitul său discurs a spus clar, că Anglia nu se amestecă în conflictele mici dintre state şi că ea va lupta din toate puterile pentru menţinerea păcii. Macdonald a mai propus, ca să fie chemată cât mai curând conferinţa pregătitoare a dezarmării. In ziua de 4 Septemvrie a ţinut un mare discurs delegand chinez Hao Hu-Wu prote­stând contra Ligii, că nu ia măsuri contra Rusk­i. Deputaţii croet Pavelici se plânge în numele poporului croat contra sârbilor şi contra dictaturii din Iugoslavia. In ziua de 5 Sept., a rostit un mare discurs Briand, primul ministru francez, ară­tând că la Haga popoarele s’au apropiat şi mai mult unele de efţele. Despre arbitrejul internaţional obliga­toriu a spus, că Franţa este cea dintâiu, cere­­rea şi lu crea­ză pentru pace. „Trebue să cercetăm cu cel mai mare interes şi să re­alizăm tot ce produce la împiedecarea ori­cărui războiu. Trebue să creştem şi tineretul în acest gând al păcii şi înfrăţirii intre nea­muri. Mamele au datoria să lupte în primul rând contra războiului". In ziua de 6 Septemvrie a vorbit mini­strul de externe al Angliei, Henderson, care a declarat între altele în numele Angliei, că primeşte propunerea Finlandei de a şe de un ajutor bănesc statului, care ar fi atăcat Spune, că Anglia semnează convenţia ge­nerală pentru arbitrajul obligatoriu. Aprobă propunerea Germaniei, prin care se mai admite războiu numai contra celor ce calcă ţara. In numele Angliei, Franţei, Belgiei şi Danemarcei, Henderson a propus să se facă un proect unde să spună precis cum să se aplaneze conflictele dintre neamuri. — In dorinţa de a asigura pacea, Henderson a mai cerut să te facă cât mai repede înţele­gerea intre toate statele asupra dezarmării. Optanţii din nou la Geneva Ungurii au voit cu orice preţ să ducă chestia optanţilor la Geneva. Guvernul ro­mân a căutat să convingă Ungaria, în repe­tate rânduri, că această târguială nu se poate termina până nu se va face cu înţelegere bună din partea ambelor state. Ungurii nu au voit să audă nimic din toate acestea, ci vreau să se vorbească mereu despre ea. S’a dus chestia din nou la Ligă, unde dl N. Titulescu, strălucitul apărător, a spus clar, că Ro­mânia îşi susţine şi pe mai de­­parte punctul său de vedere. A arătat, că noi nu vrem să fim păgubiţi din această chestiune, căci noi ne ţinem strict de toate angajamentele luate prin­tre fete. România nu vrea altceva, dec­ât din despăgubirile de răs-

Next