Foaia poporului, 1930 (Anul 38, nr. 1-52)

1930-01-05 / nr. 1

ak­. 1 ui 1927 a fost un an economic ţivin. La sfârşitul lui Decemvrie din acel an, d-l Vin­­­ilă Brătianu a chemat experţi din străină­tate, să cerceteze starea Băncii Naţionale.­ Aceştia au recomandat băncilor străine de emisiune să sprijinească stabilizarea romi»­­«caadă. re [1928,­­de la Ianuarie până la Aprilie, din cauza recoltei slabe, Banca Naţională a chel­tuit tot ce bruma adunase în anul 1 927. N’a fost deajuns cu atât, ci s’au mai făcut şi alte împrumuturi. Când am venit noi la putere, Banca Naţion­­atală nu mai avea decât o rezervă die 360.000 de lire sterline. împrumutul italian de 12 milioane de dolari, încă se cheltuise pentru Susţinerea cursului leului. A făcut mare greşeală d-l Vintilă Bică, Ianu că a ridicat leul la 3,20 centime elvet­­ţiene, căci aceasta ne-a costat suma de 3 milioane 870.000 lire sterline, adecă 3 mi­liarde Iei. — Iată de ce procesul de însănă­toşire merge greu. Datoriile industriaşilor După stabilizare industriaşii şi-au plătit da­toriile vechi, aşa că suma de 4 miliarde lei au trecut peste graniţă. A eşit în străinătate­­ totul suma de 7 miliarde lei, prin faptul că Statul şi-a plătit fabricdor datoriile şi ele la rândul lor au plătit unde au avut datorii în străinătate. Cu toate acestea, stabilizarea a fost pe de­plin asigurată, prin stocul strâns la Banca Naţională, dar mai ales prin stocul de ce­reale. Statul a plătit datoriile ce le a avut faţă de industriaşi şi aceştia la rândul lor datoraşilor, aşa că pe viitor banii ce vor intra în ţară pe cereale, se vor preface în monedă. Atunci vor scade dobânzile şi se va uşura comerţul nostru. Dacă urmările stabilizării au întârziat, a­­ceasta se datoreşte haosului, care este în viaţa economică privată şi în organizaţia noastră de credit şi greşelilor de politică economici fă­cute de guvernele trecute. Înfăptuirea împrumutului Guvernul liberal n’a făcut împrumutul, căci nu avea încrederea străinătăţii. Şi dacă n'am fi venit noi la cârma ţării, nici nu s'ar fi făcut împrumutul. Dacă experţii chemaşi ar fi intrat mai adânc în gospodăria noastră, niciodată nu s'ar fi putut face împrumutul, decât sub un control foarte sever din partea străinilor. O politică agrară Noi n’am stat cu mâinile în sân, de când am venit la guvern, ci am introdus o poli­tică agrară. Am ajutat pe cei înfometaţi din Basarabia. Am transformat ministerul agri­culturii şi domeniilor într­un minister al pro­­ducţiunii agricole. Sunt încă multe de făcut în direcţia cre­ditului agricol şi în direcţiunea organizării comerţului de cereale. Am schimbat şi tariful nostru vamal. Am dat din împrumut 500 mi­lioane lei pentru ridicarea plugarilor.­­ Am încheiat o convenţie de comerţ cu Po­lonia. Tratăm cu Italia. Suntem pe cale de a încheia convenţiuni cu Franţa şi Anglia. ,In luna ianuarie vom începe tratative cu Ger­mania. *1­­ • Politica noastră urmăreşte deschiderea de drumuri noi, pentru exportul produselor noastre agricole. Cooperaţia este la începutul ei şi progresează bine. Lipsa de vagoane, sim­ţită aşa de mult în alţi ani, s-a domolit. Bugetul pe 1930 Bugetul anului trecut a fost de 38 miliarde 350 milioane Iei. Bugetul anului acesta este de 37 miliarde 700.000.000 Iei. FU­RIA POPUKULUI Bancherii au recomandat la timpul său d-lui Vintilă Brătianui, să reducă bugetul, sau să ridice impozitele; n’a avut curajul să facă nici una, nici alta. Noi am redus bugetul anului trecut cu un miliard şi totuşi, dacă nu am mai fi redus în iunie şi n’am mai fi urcat puţin impozitele,­­am fi ajuns la un deficit de proape cinci miliarde ki. La căile ferate încă a fost un mare haos, din cauză că plăteşte prea scump cărbunii şi se fac prea mari risipe şi furturi de materiale. Veţi zice de ce n’am luat mersuri ? Eu nu pot altceva decât să-i trimit în jud­ecată pe cei vinovaţi. Dar sistemul vechiu, de judecată, a celor ce făceau abuz, nu a fost bun. Acum s’a schimbat. Deaceea, deacum încolo trebue să în­ceteze cu toleranţa, unde se descoperă abuzul. Statul are încă mult material, ce nu-l mai poate folosi, deaceea a hotărît să fie vânduţi. O Împărţire mai dreaptă Noi urmărim o împărţire mai dreaptă a impozitelor între cetăţenii acestei ţări. Prin legile fiscale ce le-am adus acum, noi voim să introducem o nouă morală fiscală. O spunem să se ştie, că noi susţinem că a­­vem­ nevoie întâi, de toate, de o gospodărie bună a avutului şi găsirea mijloacelor finan­ciare ca să ne rămână prisosuri şi apoi cele­­lalte vin de la sine. Am făcut economii la materiale şi la perso­­nal.. Am redus personalul (slujbaşii) statului, cu 5346 posturi. Am făcut acest prim pas, şi nu-l puteam face mai mare căci statul nu poate arunca pe drumuri zeci­i de mii de oameni. S'au supărat rău domnii din opoziţie, ca am tăiat fondurile secrete şi atunci când vor veni la putere nu vor mai putea risipi banii, ca­­până acum. Echilibrul unui buget este asigurat numai atunci când zi de zi se urmăreşte de m­inis­­terul de finanţe aplicarea legilor financiare.­­ Dorim sa se reguleze mai bine şi pensionarea funcţionarilor,­­dar aceasta se poate face cu timpul şi în măsură ce ne vom reface econo­­mia şi finanţele ţării. Noi stăm cu fruntea ridicată şi suntem gata să fim controlaţi în tot ce facem de orişicine. Avem credința că acest buget se va scrie în istoria­­ţării. Mâine sau pomâne resul­tatele se vor vedea. (Aplauze prelungite. Oratorul este felicitat de toţi miniştrii). In vederea alegerilor judeţene şi comunale Potrivit nouei legi administrative, care intră în vigoare cu ziua de 1 Ianuarie 1930, în lunile viitoare trebue să se facă alegeri judeţene şi comunale în toată ţara. După ordinele cunoscute până acum, alegerile vor avea loc în modul următor: Dela 1 până la 10 Februarie alegeri pentru consiliile judeţene, dela 10 până la 1 Martie alegeri pentru consiliile comunale, la ţară, dela 1 până la 15 Martie alegeri pentru consiliile comunale la oraşe. Pregătirile în jud. Sibiu In vederea alegerilor judeţene, cari sunt cele dintâi, în judeţul nostru al Sibiului s’au început pregătirile necesare. Astfel pe ziua de Vineri 27 Decemvrie 1926 a fost convocat la Sibiu congresul judeţean, la care a luat parte reprezentanţii tuturor comunelor din judeţ. Adunarea a avut loc în sala dela Uni­­cum şi a fost prezidată de dl gen. Boeriu, care prin o cuvântare mai lungă a referat întâi asupra situaţiei politice, iar la urmă a dat îndrumările necesare în legătură cu ale­gerile viitoare. Dl deputat Dl I. Stoichiţă a luat cuvântul şi a dat unele lămuriri asupra creditului agricol. / La urmă s’a compus lista de can­di­dare pentru consiliul judeţean. Această listă ur­mează a fi supusă comitetului central spre aprobare, ca apoi la timpul potrivit să se poată depune la tribunal conform legii. In aceste zile se întocmesc listele pentru consiliile judeţene în toată ţara. Amănunte asupra votării vom da la timpul său. După alegerile judeţene, urmează cele comunale. Asupra acestora vom scrie mai deaproape în foile viitoare. Ştim ce interes mare poartă oamenii noştri faţă de aceste alegeri. Cei ce doresc o cunoaşte mai amănunţit noua lege administrativă, o pot cumpăra dela librăria „Foaia Poporului“ în Sibiu sau dela oricare librărie mai mare din țară. A doua conferinţă la Haga In ziua de 3 ianuarie 1930 se va de­schide a doua conferinţă la Haga. La această întâl­nire a fruntaşilor vieţii politice din Europa se vor încheia sub formă de contract hotă­rârile lua­te în prima conferinţă dele­­­ga. Se va asigura aplicarea planului Young (r­oua tropăii­re a despăgub rilor de răsboiu) şi se va înc­he­ia şi cu re­pereţii­le orientale. Cu un cuvânt se vor Închide pentru totdeauna — să sperăm — rarele lăsate de răsboiu. Lucrul nu este tocmai aşa uşor, mai ales, că unii germeni nici acum nu sunt mulţumiţi. Lasă, că n­ici ungurii nu voesc să audă cu una cu două de limpezirea stărilor lăsate de răsboiu. Pentru noi Românii această conferinţă este de mare înscronătere, prin faptul, că se va sfârşi odată cu repareţiile orientale (da­toriile şi despăgubirile de răsboiu ale ţărilor din Orient). Ştim bine că pentru aranj­rea şi împărţirea datoriilor lăsete de răsboiu s*a ţinut o conferinţă la Paris, dar nu s’a ajuns la mere treabă, căci Ungaria asmuţată de Italia n’a veit să primească propunerile con­ferinţei. Acum se spune hotărît, că se va lirrpă­ri şi chestiunea datoriilor orientale. însuşi primul ministru al Ungariei, cont­­e Bethen, va merge în persoană la H­ga. Au timtit Ungurii, că s’a ajuns la capăt cu burs câiile lor. Lumea Întreagă vede ghiarele Ungariei scoate din sec. Dl ministru de externe Mircu­sci», întors nu demult dela Paris, a declarat ziariştilor români, că toţi oamenii politici mari din Apus au prins de veste şi au inteles svărcelnile Ungariei. Toţi sunt de părere, ca să se ter­mine şi cu repareţiile orientale. Iată dar, că atăt cele scrise în ziare despre conferinţa de la H­us, cât şi declara­ţiile dlui ministru de externe Mironescu, ne îndeamnă sfi credem, efi s’a ajuns la capăt şi cu pretenţiile şi visurile Ungariei. D că la acestea mai adăugăm şi f­otul, că delegat al României va fi tot dl N. Ti­ulescu, credem că putem aştepta hotărârile cele­i de a doua conferinţă dela Haga cu o credere în izbândă. Mersul vremii Moş Crăciun a venit pe cal negru la noi In Ardeal In Munteni­ şi nordul Moldo­vei a venit pe cal ler­un. Zăpada se aşeze sa dea binele, in nordul ţerii Gezetek spun­ că eu fost viscole, după care s’a lăsat un ger de peste 10 grade. In nordul Moldovei, în Buşovina şi în Basarabia a nins două zile fără întrerupere. Numărul de fa­ță al f­iii noastre s’a expediat din Sibiu în 31 Decemvrie 1929, fiind numărul de Anul nou. Acest număr este totodată și pentru ziua de Duminecă 5 Ianuarie 1930. Numărul viitor va apare după Bobotează- 8

Next