Foaia poporului, 1931 (Anul 39, nr. 1-52)

1931-01-04 / nr. 1

M*. 1 M­sbatarik parlanentatii In numărul de Crăciun al foii noa­stre am fost ajuns cu raportul desbate­­rilor parlamentare până la data de 19 Decemvrie. Acum­­reluăm firul şi dăm un rezumat mai scurt al desbaterilor ce au urmat. După deschid­erea şedinţei del­a 19 Decemvrie, s’au făcut o seamă de comu­nicări, apoi intrându se în ordinea de zi, s’a luat în discuţie planul de lege pentru autorizarea ministerului muncii să în­cheie un împrumut de 30 milioane la Casa de Depuneri, în vederea acoperirii cheltuelilor numărării populaţiei. S’a început apoi discuţia generală a­­supra planului de lege pentru regularea cumulului (contra celor ce deţin două slujbe). A luat cuvântul dl. M. Djuvara (libe­ral) spunând­­că nu trebue să se mai facă numiri noui. D-l prof. N. Iorga spune că prin a­­ceastă lege se face o mare nedreptate unor slujbaşi ai statului, cari şi au câş­tigat unele drepturi prin munca lor. Legea nu­­trebue aplicată tuturor sluj­başilor de stat fără deosebire. D-l Vasilescu-Nottara (naţ.-ţăr.) arată rostul legei­­cumulului şi ‘spune că în această lege nu trebuiau trecuţi şi parla­mentarii, pentru că ei nu sunt funcţio­nari şi nu sunt cumulat şi D-l prim-ministru G. Mironescu de­pune planul de lege pentru reducerea le­­furilor funcţionarilor publici. In cursul şedinţei dela 20 Dec. dl Pan Halipa (naţ.-ţăr.) a depus mai multe pla­nuri de legi, apoi intrându-se în ordinea de zi s’a continuat discuţia la legea pen­tru stârpirea cumulului. D-l V. Hanes (naţ.-ţăr.) vorbeşte des­pre situaţia corpului didactic şi spune că nici profesorii universitari să nu o­­cupe 2 k catedre. Ca încheiere îşi arată nădejdea că legea va da roade bune. D-l D. R. Ioaniţescu (naţ.-ţăr.) rapor­torul legii, începe prin a arăta că na fost uşoară sarcina guvernului, deoarece legea loveşte multe interese şi răscoleşte multe patimi. S-au depus multe stăruinţe pentru părăsirea planului. Guvernul a avut totuşi tăria şi a pregătit legea, care e menită să stârpească cumulul. D-l prim-ministru G. Mironescu arată că legea are un scop moral şi ea nu tinde să creeze nici nedreptăţi, nici fa­voruri. Fiind chestiuni însemnate de desbă­­tut, Parlamentul a lucrat şi în ziua de 21 Dec. deşi era Duminecă. S’a votat legea împotriva cumulului cu următoarele schimbări: 1) S’a hotărît ca chiar în cazul unei singure funcţiuni, nimeni să nu poată primi un salariu mai mare decât acel al unui ministru. 2) Minimul de existenţă a fost urcat dela 9 mii de lei la 12 mii de lei pe lună. In cadrul acestei sume, cumulul este permis. 3) Profesorii secundari şi învăţătorii nu pot ocupa decât o singură catedră. Drepturile câştigate vor fi însă res­pectate şi în acest caz a doua leafă va fi redusă la o cincime. 4) Profesorii universitari pot suplini o catedră în aceeaş localitate. 5) Prefecţii nu şi pierd catedra. Ei primesc însă un singur salariu. In cursul şedinţei de la 22 Decemvrie dl deputat V. Stanciu (naţ.-ţăr.) depune un plan de lege din iniţiativă parlamentară, prin care se aplică un nou impozit pentru cei cari au salarii peste 50 mii lei lunar, impo­zitul fiind de 50 la sută. După acestea se pune la vot planul de lege pentru combaterea cumulului, care e primit cu 153 de voturi contra 23. Se începe apoi discuţia planului de lege pentru reducerea salariilor. Au luat cuvântul d-nii deputaţi: I Popovici, N. Iorga, P. Haret şi L. Râdăceanu, cari l-au criticat. La urmă a vorbit dl deputat Penescu, raportorul legii şi dl ministru de finanţe Mihai Popi­viei. Vorbirea d-sale o dăm la alt loc al foii. In şedinţa dela 23 Decemvrie s’a votat bugetul. Reprezentanţii opoziţiei l’au criticat cu înverşunare,, declarând că nu-1 primesc. Punându-se însă la vot, bugetul a fod pri­mit cu 116 voturi contra 4. După aceasta, dl ministru M. Popovici a depus un plan de lege pentru crearea „Băncii Agricultorilor“ iar dl ministru Voicu Niţescu planul de lege împotriva camerei. Pentru ambele proecte s-a admis urgenţa. Isprăvindu-se, şedinţa Camera (de ase­­menea şi Senatul) a luat vacanță până în ziua de 19 ianuarie 1931. FOAIA POPORULUI I Vintilă Brătianu ! „Am o deosebită admiraţie pentru tăria de caracter, puterea de muncă şi viaţa pri­vată cinstită, fără lux şi curat românească, ce o duce marele liberal Vintilă Brătianu. Cu ceea ce nu mă pot împăca este. De ce sufere în partidul său atâţia inşi, cari jefuesc în averea Statului, iau lefuri mari fără muncă şi fac lux nebunesc sărăcind Ţara?** Aceste cuvinte le-am spus de multe­­ori, în anii din urmă, prietenilor mei şi ace­lora cu cari ajungeam în discuţii politice. De ce nu le-aş pune şi pe hârtie, din prilejul tristei întâmplări a morţii marelui Român, care a fost Vintilă Brătianu? Când toată ţara se pregătia pentru ser­­bâtoarea Crăciunului, vintilă Brătianu e ajuns de cruda moarte pe moşia sa de la Mihăeşti (jud. Vâlcea), unde cu o zi înainte plecase să vadă, dacă îndrumările lui sunt bine duse la îndeplinire pentru o bună gospodărie a moşiei. Aci se poate să-l fi supărat ceva, pe el, omul corect şi muncitor. Destul, că Luni 22 Decemvrie 1930, a fost găsit pe moşie, căzut în zăpadă, luptându-se cu moartea, în urma unui atac la inimă. S’au adus îndată medici din Râmnic-Vâlcea. Dar nu i-au mai putut ajuta. Intre orele 9 şi 10 seara şi-a dat sufletul. Aşa s a stins acela, care în ultimii 10 ani a fost poate cel mai atacat în ziarele româneşti. „Foaia Poporului“, care nu obiş­­nueşte nici o laude fără rost, nici hule păti­maşe, nu s a legat nici­odată, de persoana lui Vintilă Brătianu Şi aceasta cu considerare la cele spuse în fruntea acestui articol. Am atacat însă multe idei şi principii ale partidului liberal, fiindcă sub a lui răs­pundere, în anii trecuţi, se puseseră preţurile maximale, taxele de export, a lăsat să crea­scă dobânzile cele mari, nu pedepsea destul de aspru pe cei ce furau din averea Statului, ocrotia în posturi înalte pe mulţi nevrednici, şi alte lucruri, cari multora dintre ardeleni nu ne plăceau, ci am fi dorit să le vedem schimbându-se.* Moartea lui Vintilă Brătianu a surprins toată lumea. Guvernul a hotărât să-i facă înmormântare naţională. Maestatea Sa Regele Carol a trimis o frumoasă telegramă văduvei răposatului, iar la înmormântare a fost repre­zentat prin maestrul de ceremonii baronul general Stârcea. Din partea guvernului au luat parte d-nii miniştri M. Popovici şi I. Mihalache. Rămăşiţele pământeşti ale răposatului au fost ridicate de la Mihăeşti Vineri 26 De­cemvrie şi transportate cu trenul la Florica (jud. Argeş), unde se află moşia familiei Brătienilor şi unde e înmormântat şi Ionel Brătianu cu tatăl lor. Aci a avut loc, Sâm­bătă, slujba religioasă, în faţa tuturor repre­zentanţilor Ţării.* Vintilă Brătianu s’a născut în 1867 î­n Bucureşti. După absolvarea liceului s'a dus Pal. 3 la Paris, unde şi-a luat, cu merite distinse, diploma de inginer, la vârsta de 23 ani. In anul 1896 a venit în fruntea direcţiei Mono­polurilor Mai târziu a lucrat la organizarea navigaţiei pe Dunăre. A fost rând pe rând, cenzor şi director la „Banca Naţională“, apoi secretar general la Ministerul de Finanţe. In anii 1901 —1905 a fost primar al Bucu­reştilor. Prima­ oară a intrat în Cameră la 1904. In cursul răsboiului a fost ministru de răsboiu şi al muniţiilor, având a lupta cu multe greutăţi la organizarea armatei. Din 1924—1927 a fost ministru de finanţe, când a fost mai mult atacat pentru politica de re­valorizare a leului. In Noemvrie 1927, după moartea lui Ion Brătianu, luând preşedinţia partidului liberal, a continuat să deţină mi­nisterul de finanţe, ca preşedinte al consi­liului de miniştri. N. Bratu Dl ministru Mihai Popovici despre reducerea lefurilor funcţionarilor publici Cu prilejul dezba­terii la Cameră a pla­nului de lege pen­tru reducerea lefurilor func­ţionarilor publici, dl ministru de finanţe Mihai Popovici a rostit o luminoasă vorbire, pe care credem de bine s’o dăm şi noi pe scurt. Iată ce a spus d-sa: Cea mai grea sarcină ce o poate avea astăzi cineva în ţara românească, este aceia de ministru de finanţe. Nu vorbesc de toată truda depusă pentru alcătuirea acestui buget Voi spune numai câtă strângere de inimă am resin­ţit când mem văzut silit să recurg la reducerea lefurilor funcţionarilor publici. Problema funcţionărilo­r e foarte grea. Avem 50.000 funcţionari mai mult decât ne­ar tre­bui Dar cum să-i lăsăm pe drumuri în toiul ierb­ii? Idei­a de a re­duce* salariile ne-a venit chiar dela funcţionari. Şi ei s’au gândit că nu-şi pot lăsa camere­zii pe dru­muri acum in toiul iernii. Problema funcţionarilor stă în strânsă legătură cu chestiunea refacerii vieţii noastre de stat. Trebue să­­ne reorganizăm de sus până jos Cu atâția funcţionari nu vom putea niciodată aduce bugetul în cumpănă. Acea­sta e o problemă de studiat şi guvernul va veni în sc­urtă vreme cu legi, prin cari să se poată da afară din pătura funcţionarilor elementele nefolositoare. Am făcut cruţări până la marginea cea mai de jos. Pretutindeni aici plângeri, ele s’au tăiat fonduri la ministeri­l sănătăţii, la ministe­ul munci sau în alte părţi. Alte cru­ţări, sub această margine, nu se mai pot face decât cu riscul de a desorganiza cu totul serviciile şi de a lăsa pe toţi în cea mai cumplită suferinţă. De aci­ea am recurs la măsura redu­cerii salariilor, decât să lăsăm salariile mari şi să nu le putem plăti, mai bin­e le-am redus. Aceasta­­ taina planului de le­ge de faţă. A aduce bugetul în cumpănă a fost dorinţa noastră cea mai mare. Dezechilibrarea lui al însemna o ruşine naţională. Neaducerea bugetului in cumpănă ar însemna să nu ne mai îndeplinim obligaţiu­nile tocmai acum în ajunul începerii târgue­­lilor pentru tranşa a doua a împrumutului de stabilizare şi să r­e­triz­m la un moment dat cu prăbuşi­ea stebilizării. Ori nu se mai poate întâmpla ca în trecut să nu ne plătim datoriile. Ca încheiere repet că am luat această măsură e­xtremă ca singura mântuitoare pentru asigurarea echilibrului bugetar, asigurarea ţării şi asigurarea lucrurilor bune pe care le-am făcut. Ultimele cuvinte ale d­lui minstru de finanţe au fost acoperite de un tunet de aplauze. Cum s’au redus salariile funcţionarilor Dăm mai jos tabloul despre reducerile lefurilor funcţionarilor publici, aşa cum s’au votat de către Corpurile Legiuitoare: Lefurile dela 3001—4000 lei se reduc cu 10 la sută Dela 4001—5000 lei cu 14 la sută. Dela 5000 — 10.000 lei cu 18 la sută. Dela 10.000—15.000 lei cu 20 la sută. Dela 15.000— 20.000 lei cu 21 la sută. Dela 20.010-30.000 lei cu 22 la sută. Dela 30 mii în sus cu 23 la sută.

Next