Foaia poporului, 1931 (Anul 39, nr. 1-52)
1931-01-04 / nr. 1
M*. 1 Msbatarik parlanentatii In numărul de Crăciun al foii noastre am fost ajuns cu raportul desbaterilor parlamentare până la data de 19 Decemvrie. Acumreluăm firul şi dăm un rezumat mai scurt al desbaterilor ce au urmat. După deschiderea şedinţei dela 19 Decemvrie, s’au făcut o seamă de comunicări, apoi intrându se în ordinea de zi, s’a luat în discuţie planul de lege pentru autorizarea ministerului muncii să încheie un împrumut de 30 milioane la Casa de Depuneri, în vederea acoperirii cheltuelilor numărării populaţiei. S’a început apoi discuţia generală asupra planului de lege pentru regularea cumulului (contra celor ce deţin două slujbe). A luat cuvântul dl. M. Djuvara (liberal) spunândcă nu trebue să se mai facă numiri noui. D-l prof. N. Iorga spune că prin această lege se face o mare nedreptate unor slujbaşi ai statului, cari şi au câştigat unele drepturi prin munca lor. Legea nutrebue aplicată tuturor slujbaşilor de stat fără deosebire. D-l Vasilescu-Nottara (naţ.-ţăr.) arată rostul legeicumulului şi ‘spune că în această lege nu trebuiau trecuţi şi parlamentarii, pentru că ei nu sunt funcţionari şi nu sunt cumulat şi D-l prim-ministru G. Mironescu depune planul de lege pentru reducerea lefurilor funcţionarilor publici. In cursul şedinţei dela 20 Dec. dl Pan Halipa (naţ.-ţăr.) a depus mai multe planuri de legi, apoi intrându-se în ordinea de zi s’a continuat discuţia la legea pentru stârpirea cumulului. D-l V. Hanes (naţ.-ţăr.) vorbeşte despre situaţia corpului didactic şi spune că nici profesorii universitari să nu ocupe 2 k catedre. Ca încheiere îşi arată nădejdea că legea va da roade bune. D-l D. R. Ioaniţescu (naţ.-ţăr.) raportorul legii, începe prin a arăta că na fost uşoară sarcina guvernului, deoarece legea loveşte multe interese şi răscoleşte multe patimi. S-au depus multe stăruinţe pentru părăsirea planului. Guvernul a avut totuşi tăria şi a pregătit legea, care e menită să stârpească cumulul. D-l prim-ministru G. Mironescu arată că legea are un scop moral şi ea nu tinde să creeze nici nedreptăţi, nici favoruri. Fiind chestiuni însemnate de desbătut, Parlamentul a lucrat şi în ziua de 21 Dec. deşi era Duminecă. S’a votat legea împotriva cumulului cu următoarele schimbări: 1) S’a hotărît ca chiar în cazul unei singure funcţiuni, nimeni să nu poată primi un salariu mai mare decât acel al unui ministru. 2) Minimul de existenţă a fost urcat dela 9 mii de lei la 12 mii de lei pe lună. In cadrul acestei sume, cumulul este permis. 3) Profesorii secundari şi învăţătorii nu pot ocupa decât o singură catedră. Drepturile câştigate vor fi însă respectate şi în acest caz a doua leafă va fi redusă la o cincime. 4) Profesorii universitari pot suplini o catedră în aceeaş localitate. 5) Prefecţii nu şi pierd catedra. Ei primesc însă un singur salariu. In cursul şedinţei de la 22 Decemvrie dl deputat V. Stanciu (naţ.-ţăr.) depune un plan de lege din iniţiativă parlamentară, prin care se aplică un nou impozit pentru cei cari au salarii peste 50 mii lei lunar, impozitul fiind de 50 la sută. După acestea se pune la vot planul de lege pentru combaterea cumulului, care e primit cu 153 de voturi contra 23. Se începe apoi discuţia planului de lege pentru reducerea salariilor. Au luat cuvântul d-nii deputaţi: I Popovici, N. Iorga, P. Haret şi L. Râdăceanu, cari l-au criticat. La urmă a vorbit dl deputat Penescu, raportorul legii şi dl ministru de finanţe Mihai Popiviei. Vorbirea d-sale o dăm la alt loc al foii. In şedinţa dela 23 Decemvrie s’a votat bugetul. Reprezentanţii opoziţiei l’au criticat cu înverşunare,, declarând că nu-1 primesc. Punându-se însă la vot, bugetul a fod primit cu 116 voturi contra 4. După aceasta, dl ministru M. Popovici a depus un plan de lege pentru crearea „Băncii Agricultorilor“ iar dl ministru Voicu Niţescu planul de lege împotriva camerei. Pentru ambele proecte s-a admis urgenţa. Isprăvindu-se, şedinţa Camera (de asemenea şi Senatul) a luat vacanță până în ziua de 19 ianuarie 1931. FOAIA POPORULUI I Vintilă Brătianu ! „Am o deosebită admiraţie pentru tăria de caracter, puterea de muncă şi viaţa privată cinstită, fără lux şi curat românească, ce o duce marele liberal Vintilă Brătianu. Cu ceea ce nu mă pot împăca este. De ce sufere în partidul său atâţia inşi, cari jefuesc în averea Statului, iau lefuri mari fără muncă şi fac lux nebunesc sărăcind Ţara?** Aceste cuvinte le-am spus de multeori, în anii din urmă, prietenilor mei şi acelora cu cari ajungeam în discuţii politice. De ce nu le-aş pune şi pe hârtie, din prilejul tristei întâmplări a morţii marelui Român, care a fost Vintilă Brătianu? Când toată ţara se pregătia pentru serbâtoarea Crăciunului, vintilă Brătianu e ajuns de cruda moarte pe moşia sa de la Mihăeşti (jud. Vâlcea), unde cu o zi înainte plecase să vadă, dacă îndrumările lui sunt bine duse la îndeplinire pentru o bună gospodărie a moşiei. Aci se poate să-l fi supărat ceva, pe el, omul corect şi muncitor. Destul, că Luni 22 Decemvrie 1930, a fost găsit pe moşie, căzut în zăpadă, luptându-se cu moartea, în urma unui atac la inimă. S’au adus îndată medici din Râmnic-Vâlcea. Dar nu i-au mai putut ajuta. Intre orele 9 şi 10 seara şi-a dat sufletul. Aşa s a stins acela, care în ultimii 10 ani a fost poate cel mai atacat în ziarele româneşti. „Foaia Poporului“, care nu obişnueşte nici o laude fără rost, nici hule pătimaşe, nu s a legat niciodată, de persoana lui Vintilă Brătianu Şi aceasta cu considerare la cele spuse în fruntea acestui articol. Am atacat însă multe idei şi principii ale partidului liberal, fiindcă sub a lui răspundere, în anii trecuţi, se puseseră preţurile maximale, taxele de export, a lăsat să crească dobânzile cele mari, nu pedepsea destul de aspru pe cei ce furau din averea Statului, ocrotia în posturi înalte pe mulţi nevrednici, şi alte lucruri, cari multora dintre ardeleni nu ne plăceau, ci am fi dorit să le vedem schimbându-se.* Moartea lui Vintilă Brătianu a surprins toată lumea. Guvernul a hotărât să-i facă înmormântare naţională. Maestatea Sa Regele Carol a trimis o frumoasă telegramă văduvei răposatului, iar la înmormântare a fost reprezentat prin maestrul de ceremonii baronul general Stârcea. Din partea guvernului au luat parte d-nii miniştri M. Popovici şi I. Mihalache. Rămăşiţele pământeşti ale răposatului au fost ridicate de la Mihăeşti Vineri 26 Decemvrie şi transportate cu trenul la Florica (jud. Argeş), unde se află moşia familiei Brătienilor şi unde e înmormântat şi Ionel Brătianu cu tatăl lor. Aci a avut loc, Sâmbătă, slujba religioasă, în faţa tuturor reprezentanţilor Ţării.* Vintilă Brătianu s’a născut în 1867 în Bucureşti. După absolvarea liceului s'a dus Pal. 3 la Paris, unde şi-a luat, cu merite distinse, diploma de inginer, la vârsta de 23 ani. In anul 1896 a venit în fruntea direcţiei Monopolurilor Mai târziu a lucrat la organizarea navigaţiei pe Dunăre. A fost rând pe rând, cenzor şi director la „Banca Naţională“, apoi secretar general la Ministerul de Finanţe. In anii 1901 —1905 a fost primar al Bucureştilor. Prima oară a intrat în Cameră la 1904. In cursul răsboiului a fost ministru de răsboiu şi al muniţiilor, având a lupta cu multe greutăţi la organizarea armatei. Din 1924—1927 a fost ministru de finanţe, când a fost mai mult atacat pentru politica de revalorizare a leului. In Noemvrie 1927, după moartea lui Ion Brătianu, luând preşedinţia partidului liberal, a continuat să deţină ministerul de finanţe, ca preşedinte al consiliului de miniştri. N. Bratu Dl ministru Mihai Popovici despre reducerea lefurilor funcţionarilor publici Cu prilejul dezbaterii la Cameră a planului de lege pentru reducerea lefurilor funcţionarilor publici, dl ministru de finanţe Mihai Popovici a rostit o luminoasă vorbire, pe care credem de bine s’o dăm şi noi pe scurt. Iată ce a spus d-sa: Cea mai grea sarcină ce o poate avea astăzi cineva în ţara românească, este aceia de ministru de finanţe. Nu vorbesc de toată truda depusă pentru alcătuirea acestui buget Voi spune numai câtă strângere de inimă am resinţit când mem văzut silit să recurg la reducerea lefurilor funcţionarilor publici. Problema funcţionărilor e foarte grea. Avem 50.000 funcţionari mai mult decât near trebui Dar cum să-i lăsăm pe drumuri în toiul ierbii? Ideia de a reduce* salariile ne-a venit chiar dela funcţionari. Şi ei s’au gândit că nu-şi pot lăsa camerezii pe drumuri acum in toiul iernii. Problema funcţionarilor stă în strânsă legătură cu chestiunea refacerii vieţii noastre de stat. Trebue săne reorganizăm de sus până jos Cu atâția funcţionari nu vom putea niciodată aduce bugetul în cumpănă. Aceasta e o problemă de studiat şi guvernul va veni în scurtă vreme cu legi, prin cari să se poată da afară din pătura funcţionarilor elementele nefolositoare. Am făcut cruţări până la marginea cea mai de jos. Pretutindeni aici plângeri, ele s’au tăiat fonduri la ministeril sănătăţii, la ministeul munci sau în alte părţi. Alte cruţări, sub această margine, nu se mai pot face decât cu riscul de a desorganiza cu totul serviciile şi de a lăsa pe toţi în cea mai cumplită suferinţă. De aciea am recurs la măsura reducerii salariilor, decât să lăsăm salariile mari şi să nu le putem plăti, mai bine le-am redus. Aceasta taina planului de lege de faţă. A aduce bugetul în cumpănă a fost dorinţa noastră cea mai mare. Dezechilibrarea lui al însemna o ruşine naţională. Neaducerea bugetului in cumpănă ar însemna să nu ne mai îndeplinim obligaţiunile tocmai acum în ajunul începerii târguelilor pentru tranşa a doua a împrumutului de stabilizare şi să retrizm la un moment dat cu prăbuşiea stebilizării. Ori nu se mai poate întâmpla ca în trecut să nu ne plătim datoriile. Ca încheiere repet că am luat această măsură extremă ca singura mântuitoare pentru asigurarea echilibrului bugetar, asigurarea ţării şi asigurarea lucrurilor bune pe care le-am făcut. Ultimele cuvinte ale dlui minstru de finanţe au fost acoperite de un tunet de aplauze. Cum s’au redus salariile funcţionarilor Dăm mai jos tabloul despre reducerile lefurilor funcţionarilor publici, aşa cum s’au votat de către Corpurile Legiuitoare: Lefurile dela 3001—4000 lei se reduc cu 10 la sută Dela 4001—5000 lei cu 14 la sută. Dela 5000 — 10.000 lei cu 18 la sută. Dela 10.000—15.000 lei cu 20 la sută. Dela 15.000— 20.000 lei cu 21 la sută. Dela 20.010-30.000 lei cu 22 la sută. Dela 30 mii în sus cu 23 la sută.