Foaia poporului, 1934 (Anul 42, nr. 1-52)
1934-01-14 / nr. 3
Iph Preţul 3 Lei numărul pcă, 14 Ianuarie 1934 Cea mai veche foaie poporala, naţionala şi politica, înfiinţată la anul 1892 Apare în fiecare Duminecă PREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an....................................Lei 140— Pe o jumătate de an . . . . Lei 70%— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Pentru societăţi şi autorităţi 300 lei anual Director: NIC. BRATU, fost senator Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 (lângă Poştă) Manuscrisele intrate nu se înapoiază INSERATE se Primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 Prețul inseratelor Un şir petit 8 Lei pentru fiecare publicare Ce ne învaţă ultimele alegeri? De la răsboiu încoace am avut multe alegeri parlamentare. Am avut chiar prea multe. Ar urma, ca acum să avem o bună experienţă a alegerilor, să fi progresat spre ceva tot mai perfect şi mai ducător la ţântă. Votul universal să fie cântarul cel drept, pentru buni şi răi. Poporul să-şi aleagă adevăraţii reprezentanţi, mişcându-se in cea mai mare libertate, făcând ce vrea şi însuşi chibzuind cu severitate cui îşi dă votul. După 15 ani Ce vedem însă după 15 ani? O mulţime de partide din cari numai puţine cu un program bine fixat şi cu oameni cari merită a le da votul. In schimb, foarte multe promisiuni goale, vorbe de clacă, oameni fără răspundere criticând şi înjurând. Mulţi promit să fericească pe alţii, când ei nu sunt în stare să-şi aranjezee viaţa şi gospodăria lor proprie. E cu putinţă a te încrede în oameni de aceştia? Intre astfel de împrejurări, e de înţeles, că alegătorul încă are o situaţie destul de grea. El trebue să ştie să cântărească vorba candidatului şi să-i cerceteze activitatea de până acum. In caz contrar îşi dă votul greşit. Oamenii cu răspundere, cari au o anumită experienţă a vieţei, sunt cunoscuţi de lume, fac parte din partide serioase, — aceştia nu vorbesc fără frâu nici în alegeri, din contră, sunt chiar cu măsura necesară. Cei râvnitori după mării, necunoscători de greutăţile vieţei, mai tineri şi fără experienţă, cari n’au scrupule şi răspundere, strigă cât îi ia gura şi promit orice, numai să capete votul. Ce va urma nu-i doare capul. Cum au venit se duc p-aci încolo. Zăpăceala de acum Greutăţile crizei economice au făcut să crească nemulţumirile în anii din urmă. Grosul populaţiei trece cu vederea, că această criză economică bântite în toată lumea, deci şi la noi. Ţărănimei îi şoptesc mulţi, că de toate aceste neajunsuri e de vină guvernul. Şi îndeosebi guvernul trecut naţional-ţărănesc. Aceasta e o mare nedreptate, ce s’a făcut în timpul din urmă Partidului Naţional Ţărănesc. Viitorul apropiat va dovedi cu vârf şi îndesat, că acest partid a făcut sforţări enorme, ca să îmbunătăţească viaţa populaţiei de la ţară. Aceasta i-a şi isbutit, în bună parte, considerând greutăţile vremii. Dar n'a putut face totul. Totuşi a făcut destule. Oamenii trec însă uşor cu vederea cele bune. Se împiedecă numai de cele rele, cari nu s'au putut încă îndepărta la repezeală. Nu vă vindeţi pe băutură! O mare amărăciune sufletească simţim, în urma ştirilor din diferite judeţe, că oamenii au fost amăgiţi cu băutură. Acest lucru s'a întâmplat — ce astă dată — în judeţul Sibiu, ca şi în Alba, pe Târnave, Fagâraş etc. Candidaţii guvernamentali au fost în această privinţă cei mai tari. Asta nu le face cinste. Cu astfel de mijloace voind să se aleagă în parlamentul ţării, ei au contribuit în mare măsură la o nouă demoralizare a poporului de la sate. E dureros, că astfel de mijloace de corupere n'au fost respinse de massa alegătorilor. Dar mai dureros este, că s'au găsit candidaţi, cam săptămâni de-a rândul înainte de alegeri, au lăsat să curgă băutura pe sate. Banii proprii, munciţi în cinste şi omenie, nu-i aruncă nimenea în forma aceasta. Numai bani de chilipir, — sau în speranţa afacerilor necurate ce le va face, — poate cineva să-i prădeze aşa. Să ridicăm moralul ! Trăind vremuri foarte grele, în lăuntrul şi afară de graniţele ţării, despre ceea ce nici nu ne dăm din destul seamă, aflăm de bina adresatrumnarele civinte: Iubiţi fraţi ţărani, puneţi frâu băuturii! Aceasta ne va duce la mari nenorociri. Nu numai să nu cereţi, ci din contră, refuzaţi a primi băutură în alegeri. Aşa cere demnitatea unui bun cetăţean. Cu asta suntem datori şi faţă de aceia, cari au luptat să se dea tuturor bărbaţilor dreptul de vot. Acest drept nu-i permis acum să-l vindem pe băutură. Adresăm aceiaşi rugăminte şi conducătorilor satelor, preoţi şi învăţători: Predicaţi faptele bune, ridicaţi moralul satelor, îndemnaţi poporul la muncă şi cruţare, cinste şi omenie. Altcum ajungem pe panta pieirei. Şi la urmă va fi prea târziu pentru toţi. Priviţi în lume, ce frământări groave sunt! Graniţele ţării noastre sunt foarte mult duşmănite. Trebue să ne gândim la trecut, să cercetăm bine prezentul şi să chibzuim asupra viitorului. Dacă nu ne dăm bine seama ce facem, — şi ce nu trebue să facem, — ne vor blestema grozav copiii noştri, că în aceste zile, noi ne-am perdut capul şi nam ştiut care ne este chemarea cea sfântă. Nicolae Bratu Situaţia politică internă Nu-i vorbă, că au avut ce scrie gazetele, de un timp încoace. Viaţa noastră politică a fost foarte bogată în întâmplări însemnate. Mai întâi despre schimbarea de guvern, apoi despre propaganda electorală şi pe urmă despre rezultatul tuturor alegerilor. La sfârşitul alegerilor a venit grozava veste despre uciderea fostului primministru I. G. Duca, apoi schimbările din sânul guvernului şi cele de la conducerea partidului liberal. La urmă au fost şi arestările de „gardişti" etc. etc. Şi ar mai fi şi astăzi lucruri mari de scris, însă sabia cenzurei stă ameninţătoare deasupra tuturor gazetelor. In numărul trecut al foii noastre am arătat pe larg ceea ce s’a petrecut la Bucureşti şi la Sinaia, în legătură cu ultimele întâmplări politice. Fiind pusă foaia sub tipar, nu am putut anunţa decât faptul că dl George Tătărăscu a fost numit, de M. S. Regele, ca prim- ministru și că a fost însărcinat cu formarea noului guvern, după ce dl Constantin Angelescu a abzis de această onoare (se vede că de la întâmplarea nenorocită cu Duca, locul de prim-ministru nu prea e poftit).] Lista noului guvern Dl G. Tătărăscu, care reprezintă tineretul liberal, d-sa având 46 ani, a şi format un guvern alcătuit din 12 miniştri întregi şi din 12 subsecretari de stat. Prin urmare, câţi miniştri, atâţia subsecretari de stat. Lista noului guvern este următoarea: Gheorghe Tătărăscu, preşedinte al Consiliului de miniştri şi ministru de Industrie şi Comerţ; Ion Inculeţ, ministru de Interne; Victor Antonescu, ministru de Justiţie; Victor Slovescu, ministru de Finanţe; General Uică, ministru al Apărării Naţionale ; General Paul Angelescu, ministru al Armamentului ; Dr. Constantin Angelescu, ministru al Instrucţiunei; George Cipătaru, ministrul Domeniilor; Richard Franasovici, ministrul Lucrărilor publice; Constantin Dimitriu, ministrul Muncii şi Sănătăţii ; Alexandru Lapedatu şi Ion Nistor, miniştri de stat fără portofoliu. Ca subsecretari de stat au fost numiţi dnii: Al. Mavrodi şi N. Budurăscu, la Preşedinţia Consiliului de miniştri; Savel Răduescu, la Ministerul de Externe; I. Manoescu şi M. Negură, la Domenii; N. Maxim, la Muncă; Al. Popescu-Necşeşti, la Instrucţie; Mitiţă Constantinescu, la Finanţe; D. Iuca şi V. Icmandi la Interne; G. Assan, la Industrie şi R. Irimescu, la Aviaţie. Primele şchiopături In noul guvern n’a mai intrat dl Dinu. Brătianu, care în ministerul Duca fusese ministru de finanţe. In schimb, d-sa a fost ales ca şef al partidului liberal, în locul răposatului I. G. Duca. Câteva zile n’a fost lămurită nici situaţia dlui Nicolae Titulescu. D-sa a fost numit şi în noul guvern ministru de externe, însă, erau semne că nu vrea să primească acest loc decât condiţionat. Ziarul „Neamul Românesc“ al dlui prof. Nicolae Iorga scrie, în această privinţă, următoarele: „Dl N.itulescu condiţionează intrarea d-sale în guvern, cerând să se schimbe înalţii comandanţi ai eştirei şi impunând soluţii, cari, în orice împrejurare şi oricând rămân atributele Coroanei, sau la libera apreciere a guvernelor responsabile". Pentru a-şi lămuri mai bine situaţia, dl Nicolae Titulescu a venit o ţară pe ziua de 5 ianuarie. încă în aceiaşi zi, d-sa a fost