Foaia poporului, 1934 (Anul 42, nr. 1-52)

1934-01-14 / nr. 3

Iph Preţul 3 Lei numărul pcă, 14 Ianuarie 1934 Cea mai veche foaie poporala, naţionala şi politica, înfiinţată la anul 1892 Apare în fiecare Duminecă PREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an....................................Lei 140­— Pe o jumătate de an . . . . Lei 70%— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Pentru societăţi şi autorităţi 300 lei anual Director: NIC. BRATU, fost senator Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 (lângă Poştă) Manuscrisele intrate nu se înapoiază INSERATE se Primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 Prețul inseratelor Un şir petit 8 Lei pentru fiecare publicare Ce ne învaţă ultimele alegeri? De la răsboiu încoace am avut multe alegeri parlamentare. Am avut chiar prea multe. Ar urma, ca acum să avem o bună experienţă a alegerilor, să fi progresat spre ceva tot mai perfect şi mai ducător la ţântă. Votul universal să fie cântarul cel drept, pentru buni şi răi. Poporul să-şi aleagă adevăraţii reprezentanţi, mişcându-se in cea mai mare libertate, făcând ce vrea şi însuşi chibzuind cu severitate cui îşi dă votul. După 15 ani Ce vedem însă după 15 ani? O mul­ţime de partide din cari numai puţine cu un program bine fixat şi cu oameni cari merită a le da votul. In schimb, foarte multe promisiuni goale, vorbe de clacă, oameni fără răspundere criticând şi înju­rând. Mulţi promit să fericească pe alţii, când ei nu sunt în stare să-şi aranjezee viaţa şi gospodăria lor proprie. E cu pu­tinţă a te încrede în oameni de aceştia? Intre astfel de împrejurări, e de înţe­les, că alegătorul încă are o situaţie destul de grea. El trebue să ştie să cântărească vorba candidatului şi să-i cerceteze activi­tatea de până acum. In caz contrar îşi dă votul greşit. Oamenii cu răspundere, cari au o anu­mită experienţă a vieţei, sunt cunoscuţi de lume, fac parte din partide serioase, — ace­ştia nu vorbesc fără frâu nici în alegeri, din contră, sunt chiar cu măsura necesară. Cei râvnit­ori după mării­­, necunoscă­tori de greutăţile vieţei, mai tineri şi fără experienţă, cari n’au scrupule şi răspun­dere, strigă cât îi ia gura şi promit orice, numai să capete votul. Ce va urma nu-i doare capul. Cum au venit se duc p-aci încolo. Zăpăceala de acum Greutăţile crizei economice au făcut să crească nemulţumirile în anii din urmă. Grosul populaţiei trece cu vederea, că această criză economică bântite în toată lumea, deci şi la noi. Ţărănimei îi şop­tesc mulţi, că de toate aceste neajunsuri e de vină guvernul. Şi îndeosebi guvernul trecut naţio­nal-ţărănesc. Aceasta e o mare nedreptate, ce s’a făcut în timpul din urmă Partidului Na­ţional Ţărănesc. Viitorul apropiat va do­vedi cu vârf şi îndesat, că acest partid a făcut sforţări enorme, ca să îmbunătăţească viaţa populaţiei de la ţară. Aceasta i-a şi isbutit, în bună parte, considerând greută­ţile vremii. Dar n'a putut face totul. Totuşi a făcut destule. Oamenii trec însă uşor cu vederea cele bune. Se împiedecă numai de cele rele, cari nu s'au putut încă înde­părta la repezeală. Nu vă vindeţi pe băutură­! O mare amărăciune sufletească simţim, în urma ştirilor din diferite judeţe, că oa­menii au fost amăgiţi cu băutură. Acest lucru s'a întâmplat — ce astă dată — în j­udeţul Sibiu, ca şi în Alba, pe Târnave, Fagâraş etc. Candidaţii guvernamentali au fost în această privinţă cei mai tari. Asta nu le face cinste. Cu astfel de mijloace voind să se aleagă în parlamentul ţării, ei au contribuit în mare măsură la o nouă demoralizare a poporului de la sate. E dureros, că as­tfel de mijloace de corupere n'au fost respinse de massa ale­gătorilor. Dar mai dureros este, că s'au găsit candidaţi, cam­ săptămâni de-a rândul înainte de alegeri, au lăsat să curgă bău­tura pe sate. Banii proprii, munciţi în cin­ste şi omenie, nu-i aruncă nimenea în forma aceasta. Numai bani de chilipir, — sau în speranţa afacerilor necurate ce le va face, — poate cineva să-i prădeze aşa. Să ridicăm moralul ! Trăind vremuri foarte grele, în lăun­­trul şi afară de graniţele ţării, despre ceea ce nici nu ne dăm din destul seamă, aflăm de bin­­a adresa­t­rumnarele c­ivinte: Iubiţi fraţi ţărani, puneţi frâu băuturii! Aceasta ne va duce la mari nenorociri. Nu numai să nu cereţi, ci din contră, re­fuzaţi a primi băutură în alegeri. Aşa cere demnitatea unui bun cetăţean. Cu asta suntem datori şi faţă de aceia, cari au luptat să se dea tuturor bărbaţilor dreptul de vot. Acest drept nu-i permis acum să-l vindem pe băutură. Adresăm aceiaşi rugăminte şi condu­cătorilor satelor, preoţi şi învăţători: Pre­dicaţi faptele bune, ridicaţi moralul satelor, îndemnaţi poporul la muncă şi cruţare, cinste şi omenie. Altcum ajungem pe panta pieirei. Şi la urmă va fi prea târziu pentru toţi. Priviţi în lume, ce frământări gr­oave sunt! Graniţele ţării noastre sunt foarte mult duşmănite. Trebue să ne gândim la trecut, să cercetăm bine prezentul şi să chibzuim asupra viitorului. Dacă nu ne dăm bine seama ce facem, — şi ce nu trebue să facem, — ne vor blestema grozav copiii noştri, că în aceste zile, noi ne-am perdut capul şi nam ştiut care ne este chemarea cea sfântă. Nicolae Bratu Situaţia politică internă Nu-i vorbă, că au avut ce scrie ga­zetele, de un timp încoace. Viaţa noastră po­litică a fo­st foarte bogată în întâmplări însemnate. Mai întâi despre schimbarea de guvern, apoi despre propaganda electorală şi pe urmă despre rezultatul tuturor alege­rilor. La sfârşitul alegerilor a venit gro­zava veste despre uciderea fostului prim­­ministru I. G. Duca, apoi schimbările din sânul guvernului şi cele de la conducerea partidului liberal. La urmă au fost şi are­stările de „gardişti" etc. etc. Şi ar mai fi şi astăzi lucruri mari de scris, însă sabia cenzurei stă ameninţătoare deasupra tu­turor gazetelor. In numărul trecut al foii noastre am arătat pe larg ceea ce s’a petrecut la Bucu­reşti şi la Sinaia, în legătură cu ultimele întâmplări politice. Fiind pusă foaia sub tipar, nu am putut anunţa decât faptul că dl George Tătărăscu a fost numit, de M. S. Regele, ca prim- ministru și că a fost însărcinat cu formarea noului guvern, după ce dl Constantin Angelescu a abzis de această onoare (se vede că de la întâmplarea nenor­ocită cu Duca, locul de prim-ministru nu prea e poftit).] Lista noului guvern Dl G. Tătărăscu, care reprezintă tine­retul liberal, d-sa având 46 ani, a şi for­mat un guvern alcătuit din 12 miniştri în­tregi şi din 12 subsecretari de stat. Prin urmare, câţi miniştri, atâţia subsecretari de stat. Lista noului guvern este următoarea: Gheorghe Tătărăscu, preşedinte al Consi­liului de miniştri şi ministru de Industrie şi Comerţ; Ion Inculeţ, ministru de Interne; Victor Antonescu, ministru de Justiţie; Victor Slovescu, ministru de Finanţe; General Uică, ministru al Apărării Na­ţionale ; General Paul Angelescu, ministru al Arma­mentului ; Dr. Constantin Angelescu, ministru al In­strucţiune­i; George Cipătaru, ministrul Domeniilor; Richard Franasovici, ministrul Lucrărilor publice; Constantin Dimitriu, ministrul Muncii şi Sănătăţii ; Alexandru Lapedatu şi Ion Nistor, miniştri de stat fără portofoliu. Ca subsecretari de stat au fost nu­miţi d­nii: Al. Mavrodi şi N. Budurăscu, la Preşedinţia Consiliului de miniştri; Savel Răduescu, la Ministerul de Externe; I. Ma­no­escu şi M. Negură, la Domenii; N. Ma­xim, la Muncă; Al. Popescu-Necşeşti, la In­strucţie; Mitiţă Constan­tinescu, la Finanţe; D. Iuca şi V. Icmandi la Interne; G. Assan, la Industrie şi R. Irimescu, la Aviaţie. Primele şchiopături In noul guvern n’a mai intrat dl Dinu. Brătianu, care în ministerul Duca fusese ministru de finanţe. In schimb, d-sa a fost ales ca şef al partidului liberal, în locul răposatului I. G. Duca. Câteva zile n’a fost lămurită nici situaţia dlui Nicolae Titulescu. D-sa a fost numit şi în noul guvern ministru de externe, însă, erau semne că nu vrea să primească acest loc decât condiţionat. Ziarul „Neamul Ro­mânesc“ al dlui prof. Nicolae Iorga scrie, în această privinţă, următoarele: „Dl N.­­­itulescu condiţionează intra­rea d-sale în guvern, cerând să se schimbe înalţii comandanţi ai eştirei şi impunând soluţii, cari, în orice împre­jurar­e şi oricând rămân atributele Coroanei, sau la libera apreciere a guvernel­or responsabile". Pentru a-şi lămuri mai bine situaţia, dl Nicolae Titulescu a venit o ţară pe ziua de 5 ianuarie. încă în aceiaşi zi, d-sa a fost

Next