Foaia poporului, 1934 (Anul 42, nr. 1-52)
1934-07-22 / nr. 30
Anul 42-lea FDrilR PREȚUL ABONAMETULUI Pe un an.............................Lei 140.— fo • jumătate de an ... Lei 70.— Pretdru America 3 dolari pe un an întreg Pentru societăfi ?1 autorități 300 lei anual Sibiu, Prefă! 9 Lei numărul Duminecă, 22 Iulie 1934 Director: NIC. BRATU, foat senator Redacţia şi Administraţia. *Dr. Mitropoliei Nr. 12 Lăng( Poştă Telefon Nr. 182 Manuscrisele intrate nu se înapoiază INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropolia Nr. 12 Preţul inseratelor: Un fir petit 8 Lei pentru fiecare publicare Cenzurat: Prefectura Sibiu OPORULUI No. 30 Cea mai veche foaie poporală, naţională şi politică. Înfiinţată la anul 1892 Apare In fiecare Duminecă Gărzi Iuliu Maniu In săptămânile trecute, la începutul cercetărilor contra generalului Dumitrescu, s'a dat de urma unor planuri, cari ţântiau îngrădirea vieţii dlui Iuliu Maniu, steaua politică clarvăzătoare a Ardealului, ba am putea spune a Ţării întregi. Acest vrednic bărbat — a cărui viaţă neprihănită ne poate fi tuturor o pildă vie — e urmărit în toate mişcările sale. Mai multe nu putem spune de astădată. Cu considerare la aceste stări, pentru a putea face faţă oricăror împrejurări ce s’ar putea ivi la un moment dat, în mai multe judeţe s’a pus la cale înfiinţarea de târzi, pentru apărarea lui Iuliu Maniu. nceputul s'a făcut la Cluj, apoi în judeţul Sălaj, Târnava Mare, Timiş-Torontal şi altele. In mai multe sate din judeţul nostru încă s'a discutat ideia formării acestor gărzi. Stim deja unele nuclee formate. Oamenii aşteaptă numai cuvântul de ordine şi amănuntele în legătură cu formarea gărzilor. Celor ce ne-au cerut amănuntele necesare, le răspundem aci pe scurt următoarele : In judeţul nostru încă vom înfiinţa Garda Iuliu Maniu, care se va compune numai din membri sinceri şi devotaţi ai Partidului Naţional Ţărănesc. Prin înfiinţarea acestei gărzi nu urmărim nimic altceva, decât ataşarea sinceră la cinstea personificată şi ideologia politică reprezentată prin modesta fiinţă pământeană: Iuliu Maniu. Trăim vremuri grele, sub raport politic şi economic. Moralul decade din zi în zi. Intre astfel de împrejurări, e cu putinţă să nu tresărim, să nu apreciem valoarea politică şi morală, ce ne-a dat-o Dumnezeu în persoana lui Iuliu Maniu? Pe acest bărbat îl vrem complect liber în graiii şi mişcări. Nimeni să nu îndrăznească a se atinge de el, apoi să nu-1 critice cu obişnuita uşurinţă, căutând prin aceasta să-i umbrească frumosul nume, care reprezintă un ideal sfânt şi un mare caracter integru pentru tânărul popor românesc. Când astfel apreciem persoana şi numele lui Iuliu Maniu, nu însemnează ca n’am avea o deosebită consideraţie şi pentru alţi fii vrednici ai Neamului nostru. Aceasta am dovedit-o în trecut. O vom dovedi şi în viitor. Susţinem însă, că în situaţia dată, — sub raport politic intern şi extern, — toţi cei orientaţi asupra desvoltării politice generale, trebue să ne grupăm în jurul lui Iuliu Maniu. Nu ne este permis să-l lăsăm izolat sau chiar în pericol. Cu toţii dorim îndreptarea stărilor de azi spre mai bine. Pentru a ajunge aceasta, fiecare din noi trebue să contribue cu o părticică cât de mică. Aceasta o putem face, în cel mai uşor mod, aderând pe faţă la ideologia politică a lui Iuliu Maniu. Acest bărbat n'a greşit niciodată, — fie sub regimul maghiar, fie sub regimul românesc — asupra marilor sale planuri de aşezare politică a Neamului şi Ţării Româneşti. Judecata lui rece şi chibzuită e recunoscută de toată lumea. Să ne bucurăm şi să fim mândri că-l avem. A-i urma sfaturilor, să ne ţinem de o sfântă datorie. Dacă nu ne vom înţelege misiunea, ne merităm soarta de care nu vom scăpa. Nicolae Bratu Pacostea care ne paşte Se pare, că o seamă dintre noi, cei din generaţia de astăzi, se lasă stăpâniţi prea mult de interesul egoist. Cu alte cuvinte, nu se gândesc decât la ei, la stomacul lor. Parc'ar trăi, vorba aceea, patru vieţi şi ar mânca cu zece guri.... E drept, că egoismul este o însuşire omenească firească. El a fost sădit în firea omenească dela începutul începuturilor. Şi de bună seamă, că el va dăinui atât timp cât vor fi oameni pe pământ. Insă omul, atunci când s'a hotărît să trăiască în societate, în tovărăşie cu alţi oameni, a înţeles, ca în acelaş timp, să se desbrace de anumite porniri înăscute, sau măcar să le potolească. Altfel nici nu s'ar fî putut închega o convieţuire între oameni. Iar printre pornirile, pe cari a trebuit să le tempereze, să le potolească, a fost în primul loc egoismul. Omul din zilele noastre, atunci când face o faptă oarecare, e dator să se întrebe : în ce măsură îmi foloseşte mie această faptă şi în ce măsură foloseşte şi celor din jurul meu? Cel ce se gândeşte numai la sine, fără să ţină seamă şi de interesele celor cu cari convieţuieşte, e un om îngust la suflet, un egoist primejdios. Şi acum revenim la ceea ce am spus la începutul acestui articolaş şi anume, la constatarea, că o seamă dintre noi se lasă stăpâniţi prea mult de interesul egoist. Aceştia spun, în toate împrejurările, de trei, patru ori „eu, eu, eu" şi numai pe urmă se gândesc (dacă se gândesc) şi la interesul obştesc, al semenilor lor. Şi, datorită acestui fel de a fi şi de a judeca, avem tristul prilej de a întâlni persoane sus puse, cari, robiţi de patima lăcomiei, îşi uită cu totul de ceea ce datorează Naţiunei, care-i ocroteşte şi îi plăteşte cu bani grei. Astfel, întâlnim pe un general Dumitrescu, omul cu întinse şi înalte legături, Care şi-a adunat, abia în câţiva ani, o avere de mare boier. Apoi figuri ca faimosul colonel Seinescu, sau maiorul Nicolăscu, despre cari avem tristul prilej de a scrie pe larg în numărul de faţă al foii noastre. Şi alţii şi alţii... Oameni cari prin purtarea lor spurcă altarul sfânt al Patriei şi-şi bat joc, în chipul cel mai neruşinat, de mulţimea cea mare, pe spinarea căreia trăesc. Ce stârpituri morale! Ce suflete întinate de noroiul lăcomiei! Oricât ar înghiţi, tot nu li-e de ajuns. Mirosul de bani îi tulbură, îi năuceşte... Constatări şi întâmplări ca acestea ne mâhnesc şi ne dau mult de gândit. Şi ne întrebăm: Oare până când va mai suferi ţara aceasta pe trupul ei asemenea lighioane spurcate? Căci, dacă le mai răbdăm mult, vor sfârşi prin a ne ruina moralul nostru al celor mulţi şi buni. Dr. Const. Hogea Miroase greu în afacerea Skoda... Despre omul care a îmbiat 20 milioane generalului Uică, spre a-l elibera pe Seletzki. A îmbiat sau n’a îmbiat ? — Unul care vrea să scoată el castanele din foc ... De o săptămână încoace, atenţia întregei ţări este îndreptată asupra celor ce se petrec în faţa Comisiunei de anchetă parlamentară în afacerea „Skoda“. Şi, de fapt, se petrec lucruri foarte însemnate. In numărul trecut al foii, noi am fost arătat cetitorilor noştri, că generalul Uică, în depoziţia (mărturia) ce a făcut-o în faţa Comisiunei, a destăinuit, că o persoană cu mare trecere i-a făgăduit 20 milioane lei pentru eliberarea lui Seletzki. Somat să spună numele acestei persoane, generalul Uică a declarat, că nu poate s-o facă, deoarece ar distruge-o moraliceşte şi politiceşte. Despre persoana care a îmbiat generalului Uică 20 milioane lei Ziarele, însă, au tăbărît toate asupra generalului Uică, stăruind cu toată puterea să destăinuiască numele persoanei care a încercat să-l mituiască. Dar nu numai ziarele, ci țara întreagă îi pretindea acest lucru. Văzându-se ajuns la strâmtoare, generalul Uică s’a hotărît să declare, deocamdată, că persoana din chestiune nu este un fost ministru. Un răspuns de bună seamă foarte vag, care n'a mulţumit pe nimeni. De aceea, stăruinţele pentru destăinuirea persoanei cu pricina s’au înteţit. Un „mare" necunoscut In cele din urmă, generalul Uică, văzând că e cu neputinţă să mai tacă, a trimis o scrisoare Comisiunei, în care a arătat, că persoana care a încercat să-l mituiască este colonelul în rezervă Marin Seinescu. Uluire generală... De unde, toată lumea bănuia, că e vorba de cine ştie ce înaltă personalitate din viaţa politică, când colo s'a pomenit în faţă cu numele unui colonel în rezervă, aproape necunoscut. A îmbiat sau n’a îmbiat? Comisia de anchetă parlamentară a dispus numaidecât chemarea colonelului