Foaia poporului, 1934 (Anul 42, nr. 1-52)

1934-07-22 / nr. 30

ívu. 30 INFORMATIUNI 7 ANI DELA MOARTEA REGE­LUI FERDINAND. Vineri 20 iulie a. c., se împlinesc 7 ani de la moartea Regelui Ferdinand. Din acest prilej se va sluji la Curtea de Argeş un parastas, la care va lua parte şi M. S. Regele Carol II. GARDA IULIU MANIU în Banat face mari progrese în organizare. Un frun­taş bănăţean spunea zilele trecute : Am dori să ne viziteze dl Iuliu Maniu în vara a­­ceasta. In 48 de ore ne adunăm, în orice parte a judeţului Timiş-Torontal, câtă frunză şi iarbă, dar cel puţin 10.000 de bănăţeni naţional-ţărănişti. Noi ştim cine a fost şi este Iuliu Maniu. Dumnezeu să nu-l trăiască! RECOLTA DE GRÂU NU E ÎN­DESTULĂTOARE. Cercurile economice d­in Bucureşti vestesc, că recolta de grâu din acest an a ţării noastre e neîndestuli­­toare, din care pricină nu vom putea face nici un export. DL IULIU MANIU a sosit în ziua de 17 iulie a. c. la Bucureşti. D-sa se va prezenta, zilele acestea, în faţa Comisiunei de anchetă parlamentară în afacerea Skoda, spre a ţintui cutezanţa şi neobrăzarea celor ce-i tot pomenesc numele d-sale în legătură cu această afacere urâtă. REZULTATUL GENERAL AL BACALAURE­ATULUI. La Ministerul In­­­stucţiunii s’au adunat rezultatele exame­nului de bacalaureat din întreaga ţară. S'au prezentat 6015 candidaţi, dintre cari au fost declaraţi reuşiţi 3188, adică un pro­cent de 52,90 la sută. In sesiunea din anul trecut, procentul celor reuşiţi a fost de 76 la sută. Dela înfiinţarea bacalaureatului, in 1925 şi până în anul de faţă, au trecut acest examen 65.430 de candidaţi. Dl VALER ROMAN, care a fost secretarul general al Ministerului de Ju­stiţie, şi-a dat demisia din acest post. Pa­sul d-sale e socotit drept o urmare a ne­mulţumirilor ce sunt tot mai numeroase în rândurile liberalilor din Ardeal. EXAMENELE FUNCŢIONARILOR POŞTALI MINORITARI Luni 16 iulie a. c., a început la Universitatea din Cluj examenele de limba română, pentru funcţionarii minoritari de la poştă, din întreg Ardealul. La acest examen iau parte peste 12500 funcţionari minoritari. ALEGERILE JUDEŢENE DE LA ORHEI. In ziua de 16 iulie a. c., au avut loc alegerile pentru consiliul judeţean în judeţul Orhei (Basarabia). La aceste alegeri, partidul naţ.-ţăr. a întrunit 7.031 voturi, guvernul 7.487, ium­aniştii 3.058, cuziştii 5483 şi georgiştii 2 771 voturi. DELA SKODA. In corpul foii dăm un raport mai amănunţit asupra lucrărilor Comisiunei de anchetă parlamentară în afacerea Skoda. Sunt chestiuni mari, cari trebuie să intereseze pe orice cetăţean con­ştient. Spre sfârşitul raportului, am arătat pe scurt ce au declarat o seamă de mar­tori. Intre martori, au mai fost ascultaţi şi d-nii: general Condeescu, Mihai Popovici, fost ministru, D. Iuca, subsecretar de stat la interne şi R. Boilă. In numărul viitor al foii, vom reveni asupra acestei afaceri, continuându-ne raportul. UN BUST LA SÂLIŞTE. Duminecă 22 iulie a. c., va avea loc la Sălişte des­­velirea bustului fostului prim-notar Nico­­lae Henţiu, ridicat de rudeniile şi prie­tenii lui. 725 Km. PE ORĂ. Sublocotenentul aviator Angelo din aviaţia italiană a isbutit să atingă o iuţeală (viteză) de 725 kilo­metri pe oră. — îşi poate închipui oricine ce iuţeală mare e aceasta, dacă ne gândim, că trenurile rapide, cari ni se par că aleargă ca fulgerul, nu au de­cât o iuţeală de circa 90—100 km. pe oră. O INVENŢIE APOCALIPTICĂ. Zia­rele americane vestesc, că nişte ingineri din New-York ar fi descoperit nişte raze, cari pot distruge orice vietate, la o de­părtare de 400 kilometri. Dacă razele sunt puternice, ele pot ucide armate întregi. — O­­invenţie cu adevărat apocaliptică­ INTRE ITALIA ŞI RUSIA SOVI­ETICA. De la un timp încoace, se observă tot mai bine semnele unei apropieri între Italia şi Rusia Sovietică. Ca o urmare a acestei apropieri este şi faptul, că Rusia Sovietică a făcut mari comenzi de articole chimice în Italia, articole pe care până a­­cum le cumpăra din Germania. De când a venit însă Hitler la putere, se ştie că Rusia cu Germania nu mai sunt prietene. AMBASADORUL SOVIETELOR LA PARIS, Dovgalevski, a încetat din viaţă, în vârstă de 49 ani, fiind suferind de cancer (rac). CONFERINŢA PREFECŢILOR. Marţi, 17 iulie c. a avut loc, la Buccreşti o conferinţă a tuturor prefecţilor din ţară. Cu acest prilej, dl I. Inculeţ, ministrul de in­terne, a arătat, că pentru simplificarea vieţii de stat, se va face revizuirea numi­rilor de funcţionari din 1924 şi până azi. Prefecturile vor întocmi tablouri despre funcţionarii numiţi ilegal de la 1924 şi cari nu întrunesc condiţiunile cerute de statu­tul funcţionarilor publici. — Ne întrebăm însă: Oare nu se vor folosi unii prefecţi de acest prilej, pentru a face răsbunări po­litice? Pe funcţionarii cari nu le sunt pe „plac" oare nu-i vor trece ca ilegali nu­miţi? Ar fi foarte dureros să auzim de asemenea răsbunări. UN JUBILEU. „Gazeta Făgăraşului“ a avut, în numărul său din urmă, un frumos articol, din prilejul iubireului de 25 ani de activitate ziaristică, politică şi literară a redactorului ei, păr. Valeriu Crişan. Scrii­torul articolului a arătat pe larg munca neobosită şi bogată ce a depus-o acest bărbat vrednic, pe tărâmul scrisului. Lumea noastră ardeleană cunoaşte desigur acest nume, fiindcă păr. Valeriu Crişan a scris la toate gazetele din Ardeal, între cari şi la „Foaia Poporului". Din parte-ne, ne folosim de acest prilej spre a-l asigura pe neobositul mânuitor al condeiului, care este păr. V.Crişan, de bunele noastre sentimente, dorindu-i în acela? timp sănătate şi putere de muncă, spre a putea fi şi de acum , înainte tot aşa de folositor Neamului şi­­ Ţării. RECOLTA DE GRÂU A IUGO­SLAVIEI, din acest an, este de 20 mili­oane măji, adică cu 28 la sută mai mică decât cea din anul trecut, care a fost de 26 milioane mări. REVĂRSĂRI MARI IN POLONIA. In zilele din urmă, în Polonia au căzut dese ploi torenţiale, cari au făcut să se reverse aproape toate râurile. Apele au venit aşa de repede, încât oamenii nu s'au putut salva decât urcându-se pe acoperişurile caselor.­­ Mai tare s-au revărsat râurile: Danajev, Poprad, Kamienica, Bialka şi Ropa, mă-­­ turând tot ce le-a eşit în cale. Numeroşi­­ copii au fost luaţi de valuri şi înecaţi.­­ Deasemenea au fost înghiţiţi de valuri şi­­ câţiva soldaţi, cari au venit să dea ajutor. In timpul din urmă a crescut în chip ne­obişnuit şi râul Vistula, punând în pericol oraşul Cracovia şi Tamnov. Se crede, că până acum, revărsările din Polonia au fă­cut peste 50 jertfe omeneşti. FURTUNI ŞI REVĂRSĂRI ŞI IN ALTE ŢĂRI. Din Iugoslavia se vesteşte,­­ că şi acolo au avut loc, în zilele din urmă, furtuni mari, cari au pricinuit revărsarea­­ unor râuri. De asemenea şi în Germania,­­ unde afluenţii Dunării (râurile cari se varsă în Dunăre), au început să crească într'un mod foarte îngrijorător. BANDIT ÎMPUŞCAT. Zilele trecute, a fost împuşcat de jandarmi, în apropiere de Maria Radna, temutul bandit Arsenie Oprea, care teroriza de mulţi ani popu­laţia din ţinutul Aradului. MOARTEA UNEI VESTITE SPIOA­­NE GERMANE Zilele trecute a încetat din viaţă, în localitatea Saint Gallen, din Elveţia, faimoasa spioană germană, din timpul marelui războiu, cunoscută sub „Mademoissele Docteur", adică „Domni­şoara Doctor". Ca spioană, ea a făcut mult rău Aliaţilor şi în deosebi Francezilor. După războiu, „D-şoara Doctor* n"a mai fost în toată firea, de aceea a fost internată într'un sanatoriu din Elveţia, pe cheltuiala statului german. Din cercuri medicale. Medic specia­list pentru boli de piele şi venerice. Electro­­therapie şi cosmetică, locuieşte şi consultă de la 9 Iulie, strada Iernei 14—18, intrarea şi din strada Regina Maria­­, edificiul nou al Transylvaniei. 15881 AU FĂCUT SĂ PLOUĂ. în insula Kin-Sin din Japonia bântuia de câteva luni o secetă cumplită. Și fiindcă cerul nu se mai îndura să-și verse binecuvân­tarea, s'au apucat oamenii să încerce să provoace ploaie. In acest scop, s'au tras cu tunurile peste 1500 salve în aer, pe urma cărora a căzut o ploaie binefăcătoare de 3 ore. CĂLDURI URIAŞE IN CHINA. In partea de Sud a Chinei bântute de câteva zile o căldură nemaipomenită. Arşiţa a fost atât de năpraznică, încât termometrul arăta la umbră 47 grade. Din cauza acestei călduri uriaşe, au murit mai multe mii de persoane. POPULAŢIA ROMEI. La sfârşitul lunei iunie, Roma (capitala Italiei) număra 1 milion 115 mii locuitori. — E bine să se știe, că Roma avea înainte cu aproape de mii de ani (pe vremea cesarilor) peste 800.000 locuitori. S'A PRELUNGIT termenul de vizare al contractelor de închiriere, fără amendă, până la data de 23 Iulie 1934. PROPRIETARILOR de auto­vechi­­cule, cari nu şi-au achitat anticipat impo­zitul pe trim. Iulie 1934, li se face cuno­scut, că Ministerul le acordă un ultim termen până la 25 Iulie 1934, să-şi achite acest impozit. Totodată se aduce la cuno­ştinţă, că proprietarii de auto să se pre­zinte imediat la Administraţia de Consta­tare, spre a li se schimba permisele fiscale ce au fost valabile numai până la 1 Aprilie 1934, cu cele noi, valabile pe 4 ani. FONDUL NAŢIONAL al aviaţiei, pentru apărarea aeriană a ţării, pentru­­ desvoltarea liniilor aeriene şi pentru pro­păşirea în general a aviaţiei, care fond se realizează din vânzarea timbrului de poştă aeriană şi din timbrul mobil special denu­mit timbru de aviaţie, face apel la toţi con­tribuabilii şi locuitorii ca să aplice timbrul de aviaţie în toate cazurile prevăzute de lege. UN NOU GLONTE, în Anglia s-au făcut experienţe cu un nou tip de glonte, cu vârful de aluminiu, care are o putere de pătrundere îndoită faţă de gloanţele obişnuite. Acest glonte trece cu cea mai mare uşurinţă prin căştile de oţel şi tablele apărătoare ale automobilelor şi tancurilor. PROPRIETARII DE IMOBILE din Sibiu, cari au făcut instalaţiile de canal şi apaduct pe stradă, pe spesele lor proprii, după 1 Ianuarie 1922, vor beneficia de o reducere de 509/6 din taxele de canal şi apă, pe termen de 5 (cinci) ani. Acest termen începe dela 1 Aprilie 1934, pentru proprietăţile cari erau deja racordate la această dată. Pentru proprietăţile nera­cordate încă, termenul acesta va începe numai dela data racordării. Cei interesaţi pot lua informaţiuni dela Primăria Muni­cipiului Sibiu. Bij­uterii, ceasornice, Tacâmuri, Verighete, obiecte pentru cadouri la Emil Höchsmann, s^m­ur.­sm», 15706 strada Xegista Mtris 41 Răi plătitori la Foaie Cu durere constatăm, cât este de mare numărul celor ce nu plătesc gazeta. Şi Intra ei sunt şi de cari pot dar nu vreau. Aceasta nu este nici frumos, nici lucru creştine«. Dintre aceştia mai dăm azi pe următură: Ioan Tulban, Avrig, jud. Sibiu; Alexandru Giţ, Asuajul de jos, judeţul Sălaj; George Comşa, Post Box 649, Warren Ohio, A­­merica de Nord; Marcu Simion, Bistra, jud. Turda; Dimitrie Blaga, Buldi, jud. Bi­hor; Iosif Moldovan, Cătina, jud. Cluj; Lazar Buleziuc, Borovia, jud. Cernăuţi;­­ Petru Popp, Făgăraş; loan Ristin, Pelnac, jud. Timiş. — Alţii vor urma dacă nu-şi­­ plătesc datoria.­­ ' ‘ “ ..... .......' ' 1 1 Editura şi tiparul „Tipografia Poporului * ; Redactor responsabil: H. N. BRATO FOAIA POPORULUI Pag. I

Next