Foaia poporului, 1934 (Anul 42, nr. 1-52)
1934-07-22 / nr. 30
fio. ao Nădejdi noui, în privinţa dezarmării Cetitorii noştri cunosc bine, din foaie, toate încercările ce s'au făcut pentru a se ajunge la o dezarmare a popoarelor. Şi ştiu şi aceea, că încercările făcute n'au prea dat roade îmbucurătoare. Asupra pricinelor, noi am scris, că Franţa s'a arătat dispusă să dezarmeze până la orice limită, dar cere mai întâi Angliei să-i dea asigurări, că în caz de primejdie, îi va sări în ajutor. Şi, fiindcă Anglia nu se prea grăbia cu asigurările cerute de Franţa, şedinţele conferinţei înaintau ca racul.... Acum însă, după vizita ce a făcut-o dl Barthou, ministrul de externe al Franţei, la Londra, se pare că lucrurile au apucat pe o altă cale mai bună. După toate semnele, cele două Mari Puteri au ajuns la o înţelegere, cu privire la problema dezarmării. Ca urmare a acestei înţelegeri, Secretariatul Societăţii Naţiunilor comunică, că dl Henderson, preşedintele Conferinţei dezarmării, a hotărît convocarea Biroului Conferinţei pentru începutul lunei Septemvrie a. c. De-ar da Dumnezeu să se facă ceva măcar acum, pentru potolirea Înarmărilor. Căci altfel nu va ajunge omenirea la bine... Intrarea Sovietelor în Societatea Naţiunilor La Geneva se vorbeşte stăruitor despre intrarea Rusiei Sovietice, în Societatea Naţiunilor. Se crede, că acest lucru se va întâmpla în sesiunea ordinară a Adunării Societăţii Naţiunilor, care-şi începe lucrările la 10 Septemvrie 1934. Prin intrarea Sovietelor în înaltul sfat al popoarelor, de la Geneva, acesta câştigă un nou stâlp de sprijin, în ciuda acelora, cari îi prevesteau sfârşitul apropiat. Se ştie, că în primul rând, Germania voise, prin retragerea sa, să-i dea o lovitură de moarte Societăţii Naţiunilor. Dar planul ei n'a reuşit şi astăzi se întoarce focăită şi cere ea însăşi să fie reprimită a Geneva. Asta înseamnă o înfrângere a tacticei lui Hitler. Hitler în faţa Reichstagului Spovedania lui, cu privire la omorurile săvârşite Prim-ministrul (cancelarul) Germaniei, Hitler, a convocat Reichstagul (Camera imperiului) german, pe 14 iulie a. c., spre a-i raporta sângeroasele întâmplări de la 30 iunie. Acest moment a fost aşteptat cu multă nerăbdare, atât în Germania, cât şi în celelalte ţări din Europa. Când şi-a făcut apariţia Hitler în Reichstag, deputaţii nu s au mai aplaudat cu însufleţirea de odinioară; însuşi Hitler, când a luat cuvântul, era adânc mişcat şi glasul îi tremura în chip neobişnuit. Cancelarul a arătat apoi, în tăcerea mormântală a sălii, că în noaptea de 30 iunie a. c., au fost împuşcate 77 de persoane (atâta recunoaşte Hitler) pentru înă- buşirea revoltei. In acest număr intră 19 , şefi superiori ai trupelor de asalt, 21 de comandanţi ai aceloraşi trupe, 13 şefi ai secţiunilor de asalt, iar restul civili, cari s'au împotrivit la arestare. Câteva persoane s'au sinucis în momentul când erau să fie arestate. Hitler a arătat apoi, că complotul lui Rohm urmărea uciderea sa (a lui Hitler), înlocuirea vice-cancelarului von Papen cu generalul Schleicher, precum şi alungarea generalului von Blomberg din fruntea Reichswehrului (a armatei regulate). Sfârşind, Hitler a declarat Reichstagului, că-şi ia toată răspunderea pentru cele petrecute şi că este hotărît să suprime (să omoare) pe oricine va cuteza să ridice mâna împotriva statului (mai bine zis împotriva lui Hitler). Noi nu credem, că cu ameninţări de acestea, Hitler o va duce mult şi departe. Viitorul va arăta. Ce se petrece în alte ţâri UNGARIA. In Ungaria, după pilda Germaniei, s'a organizat şi acolo un partid naţional-socialist, pe baze militare (ca hitleriştii). Constituţia maghiară, însă, nu îngăduie crearea de forţe militare, nici în sânul partidelor politice, nici în al oricăror alte organizaţiuni politice, sau sociale, fiindcă acest drept, aparţine numai statului. Ca urmare, guvernul maghiar a hotărît dizolvarea tuturor organizaţiunilor hitleriste, cari au luat fiinţă în dispreţul legilor. STATELE UNITE, începând cu ziua de 16 iulie a. c., muncitorii din San-Francisco, în număr de peste 150.000, au declarat grevă. Pentru a preîntâmpina orice tulburări, guvernul american a îngrămădit la San-Francisco forţe mari poliţieneşti şi numeroase trupe. De asemenea a proclamat şi starea de asediu. Cu toate aceste măsuri, tulburările n'au putut fî înlăturate. Muncitorii grevişti au atacat şi aprins mai multe camioane încărcate cu poliţişti, pe urma cărui fapt au fost ucişi 8 poliţişti. Intr'o stradă principală a oraşului a avut loc o încăerare între poliţişti şi grevişti, în cursul căreia au căzut mai mulţi răniţi din amândouă părţile. Greva ameninţă să se întindă pe întreg cuprinsul Statelor Unite. Din această pricină, guvernul american este foarte îngrijorat. GERMANIA. Zilele trecute a avut loc, la Berlin, în prezenţa cancelarului Hitler, o întrunire a şefilor de district ai partidului naţional-socialist, în cursul căreia s-a luat în discuţie problema organizării politicei agrare a Germaniei. Cu acest prilej, Hitler a stăruit asupra necesităţii unei politice agrare, care să dea putinţă Germaniei, de a-şi micşora cât mai mult importul de cereale. Un plan nebun Numai nebun îl putem numi acest plan, căci iată despre ce este vorba: Germania îşi dă seama, că are nea- ,părată nevoie de cucerirea unor ţinuturi, pe cari să le colonizeze cu populaţia sa, care nu mai încape în graniţele sale de azi. De aceea, ea şi-a îndreptat privirile spre Rusia Sovietică, care are ţinuturi întinse şi puţin locuite. Dar cum s’o atace ? fiindcă între Rusia şi Germania se găseşte Polonia, al Germaniei Germanii s'au gândit la asta. Ca urmare ei şi-au pus în gând să invadeze Cehoslovacia şi România şi astfel să cadă în spatele armatelor ruseşti. Toate aceste planuri au fost date pe faţă de un german, care nu aprobă politica lui Hitler. Se vede că Germania umblă şi acum tot cu gânduri de cuceriri. Oare trecutul nu i-a învăţat nimic?.... FOAIA POPORULUI Osândirea celor trei ucigaşi şcolari E vorba despre cei trei şcolari din Bucureşti, Petru Dinescu, Ioan Răşcanu şi Petru Grigoriu, cari, în loc să răsfoiască prin cărţile de învăţătură, s’au apucat de omoruri şi tâlhării. Se ştie, că ei au ucis pe fostul deputat E. Popovici, spre a-l jefui. Judecarea lor s-a ţinut în faţa tribunalului din Bucureşti şi a durat 7 zile, în care răstimp au luat cuvântul ca apărători sau ca acuzatori (reprezentanţi ai părţii civile), o seamă dintre cei mai renumiţi advocaţi din Bucureşti. In ziua de 13 iulie a. c., tribunalul a rostit sentinţa, prin care osândeşte pe Petru Dinescu la 12 ani închisoare corecţională (pentru minori), pe Ioan Răşcanu la 10 ani închisoare şi pe Petru Grigoriu la 3 ani închisoare corecţională. Pag. 5 O groaznică explozie la fortul Tunari din Bucureşti Luni, 16 Aprilie, pe la orele 5 şi jumătate, populaţia Capitalei a fost trezită de o bubuitură nespus de puternică. Ce poate fi ?, ce poate fi ?, se întrebau unii pe alţii Bucureştenii. Mulţi credeau, că e vorba de un cutremur de pământ. Abia după câteva ore, populaţia a putut afla ce s’a întâmplat şi anume, că a explodat un bordeiu plin cu pulbere, dela fortul Tunari. La acest fort, anul trecut, au fost golite de pulbere 100.000 de granate, care a fost aşezată într'un bordeiu clădit anume. In total se găsia în acest bordeiu 8000 kilograme pulbere. Din cauza căldurii mari, pulberea s'a aprins, producând o explozie înspăimântătoare. Câteva magazii din apropiere au fost dărâmate. Deasemenea, au fost sparte, din pricina bubuiturii, geamurile pe o rază întinsă. Victime omenești din fericire n’au fost, în schimb a fost rănit serios soldatul Marin Manea, care făcea de sentinelă şi mai uşor alţi câţiva soldaţi. Ce este cu salariile pe Iunie? Deşi ne găsim către sfârşitul lunei Iulie, totuşi nu ne putem lega de speranţa, că salariile pe luna Iunie vor fi plătite curând. Zilele trec fugare şi bieţii funcţionari de categoria a doua se găsesc în «postul cel lung", pe care-l îndulcesc cu nădejdea, că salarul va fi achitat „azi" sau „mâine". In urma acestor stări de lucruri, ne vine a crede, că am intrat în zodia guvernării Iorga Argetoianu, când bietul funcţionar, în loc să-şi primească răsplata muncii sale, era nevoit să întindă din gât şi să privească cerul posomorit al României Mari.... O parte din lefegiii statului sunt puşi la adăpost. Ei au ridicat salariile. Intre aceştia se găsesc: Ofiţerii, justiţia şi finanţele. Bieţii învăţători sunt uitaţi prin văgăunile satelor, sub frunzele „smochinilor fără rod", unde îşi îndulcesc viaţa cu amăgiri şi speranţe. Mulţi dintre aceşti nefericiţi muritori se găsesc în ghiarele nemiloase ale tuberculozei, care le suge, pe zi ce trece, toată vlaga mădulărilor. Alţii sunt clienţii reumei şi a altor morburi, cari îşi aşteaptă o grabnică lecuire. Aceasta să le fie oare răsplata muncii lor depusă în decursul celor 300 zile de peste un an?. Sau s'a gândit Statul — cumva — că dacă în aceste trei luni de vară nu muncesc, să nu fie plătiţi la timp sau, de exemplu, cum au fost răsplătiţi sub dl Iorga? Dacă s'ar gândi cineva să facă şi acest joc, atunci fie-ne îngăduit să ridicăm protestul unanim al întregei pleiade de învăţători şi să le spunem că: „La toamnă se numără bobocii“... N. O. D. Către iubiţii noştri cetitori într-un număr trecut al toii, cetitorii noştri au găsit câte un mandat poştal. Am trimis câte un mandat poştal, atât celor ce au restanţă de abonament, cât şi celor ce trebuie să-şi reînoiască abonamentul acum la jumătatea anului. Nădăjduim, că bunii noştri cetitori nu-şi vor uita datoria ce o au faţă de foaie. Noi i-am servit atât de conştiincioşi, dăndu-le o foaie pe cât am putut mai bună, de aceea, aşteptăm ca, la rândul lor, să-şi facă şi ei datoria faţă de noi, pentru ca să putem duce munca noastră şi pe mai departe. Nu mai spunem aci toate greutățile şi cheltuelile ce sunt împreunate cu scoaterea foii, îşi poate da seama oricine de ele, dacă se gândeşte cât e de scumpă hârtia, mâna de lucru, cerneala etc. Nu am mai trimis provocări celor ce au restanţe de plată, fiindcă provocările sunt împreunate cu spese, pe cari nici noi nu le putem suporta în vremurile grele de azi. De aceea, avem toată nădejdea, că apelul nostru va avea răsunetul dorit. Administrația „FOAIA POPORULUI“