Foaia poporului, 1934 (Anul 42, nr. 1-52)

1934-07-22 / nr. 30

Pag. 6 Şcoli ţărăneşti — De la Secţiile „Astrei“ — Nu este vorba de şcolile pentru copii, de cele primare, de pe sate. Ci de acelea, cari au început să ia fiinţă din gândul şi hotărîrea „Astrei“ culturale, făcute pentru oamenii mari. Pentru ţăranii ştiutori de carte, căsătoriţi şi cari n'au trecut de pa­truzeci de ani. Asociaţiunea „ Astra“ a în­fiinţat şi a susţinut în anul 1934, în trei­sprezece judeţe din Ardeal, astfel de şcoli. Iată de la ce gând a plecat „Astra“. Poporul românesc, din întreg cuprinsul ţării, nu cunoaşte încă, cum ar trebui, mij­loacele prin cari ar putea să câştige mai mult decât până azi, din munca lui. In şcoala primară, se învaţă unele lucruri bune, dar copiii sunt copii. Nu prea înţe­leg ei îndrumările date pentru o mai bună economie. Altceva e omul mare, care-şi are go­spodăria lui, şi a intrat în jugul vieţii. El se izbeşte zilnic de greutăţile ce-i stau în cale, şi adeseori nu ştie cum să le birue. Mai ales în zilele noastre, când concurenţa altor ţări, cari produc cereale mai bune, cresc vite mai frumoase, mai lăptoase şi mai grele, culeg fructe mai de preţ, ne face să nu ni­ le mai putem vinde pe ale noa­stre, ori ne sileşte să le vindem cu preţ mic de tot. „Astra" şi-a zis: trebue să-i învăţăm temeinic pe plugarii noştri, cum să îmbu­nătăţească toate produsele economiei lor. Altfel, ce folos de împroprietărire, de da­rea de păşuni şi de păduri ? „Astra“ a văzut, că nu-i destul să coboare azi într’un sat, mâne în altul şi să dea sfaturi plugarilor. Aceasta a făcut-o de zeci de ani. Dar vorbele se uită, sfă­tuitorul nu rămâne în sat, ci pleacă, şi oa­menii, după puţină frământare, iar intră în vechiul făgaş. Poate doi-trei rămân să urmeze sfaturile date. S'a ajuns la gândul, că in sate trebue să rămână o pildă statornică, pentru ur­marea acelor sfaturi. Aşa s'a ajuns la ho­tărîrea, să fie aduşi din fiecare judeţ 30—40 plugari deocamdată, la oraşul de reşedinţă al judeţului, unde să li­ se facă şcoală vreme de 3—4 săptămâni, fără nici o cheltuială pentru plugari. Aceasta a fost botezată : Şcoala ţărănească mai înaltă. începutul s-a făcut cu multă însufle­ţire din partea plugarilor. Din 13 judeţe avem ştirile cele mai bune. Au venit la aceste şcoli cei mai deştepţi şi mai har­nici. In fiecare zi, profesori pricepuţi le-au dat învăţături în legătură cu lucrarea pă­mântului, creşterea vitelor, îngrijirea po­milor, albinăritul, folosul cooperativelor. Şi, în fiecare zi, au eşit şi la o fermă, la o economie model, să vadă cu ochii cum se lucrează, şi să cunoască uneltele, maşi­năriile cele mai bune de care are nevoe economia. La sfârşit dau examen înaintea pro­fesorilor. Şi când se întorc în sat, li­ se îm­part diferite daruri: altoi, unelte de lucru. Pentru toată învăţătura şi petrecerea la oraş, nu au nici o cheltuială. Dar, în schimb, au mare datorie: după ce merg acasă, să lucreze cum au învăţat şi să în­veţe şi pe alţii. In chipul acesta, satul îşi va avea pe instructorul său mereu acasă. Pilda lui va fi, an de an, învăţătură şi pentru alţii. După cum dintr'un ochiu de jar se poate aprinde foc mare, tot aşa din învăţătura şi pilda unuia pot folosi zece, o sută, sau şi mai mulţi. De altfel şi în alte ţări, mai înaintate ca a noastră, se purcede la fel. Să fie într'un ceas bun şi să alerge cât mai mulţi la şcolile superioare ţără­neşti. Ar putea ajuta cu o mică sumă la susţinerea lor fiecare sat dintr'un judeţ. Şi atunci ar putea urma aceste şcoli cu sutele, nu cu zecile. Ion Agărbiceanu CĂTRE PRIMĂRIILE COMUNALE. Rugăm primăriile comunale cari ne dato­rează pentru publicaţiunile apărute în „Foaia Poporului“, să ne trimită cât mai curând costul publicaţiunilor, pentru a nu fi siliţi să procedăm pe alte căi, cari, pe lângă neplăcere le-ar pricinui şi spese. I Ştiri din Sibiu EXPOZIŢIE. în localul liceului de fete evanghelice din Str. I. G. Duca s-a deschis în 15 iulie a. c. o expoziţie de ţesături, cusături, covoare şi lucru de mână ardeleneşti în stil vechiu şi nou de către Societatea femeilor pentru ajutorarea şcoalei de fete ev. şi Reununea locală a femeilor din Sibiu. — Prin felul ei de organizare această expoziţie este foarte interesantă şi merită a fi văzută de orice persoană iubitoare de artă casnică naţională. Sunt aranjate 3 camere: 1 românească, 1 săsească şi 1 ungurească. — Camera românească cuprinde: faţada şi interiorul unei case ţă­­răneşti împodobită cu tot ce satele din ju­deţul nostru are mai frumos, atât din tre­cut cât şi din prezent. Colecţia de ţesături şi cusături din Poiana, Boiţa, Veştem, Ră­şinari etc. au fost în special remarcate de noi. Camera românească a fost aranjată prin munca d-nei Bertha Jikeli. — Camera săsească cuprinde: portul saşilor din Bi­striţa, Guşteriţa, Şura mare etc. precum şi diferite cusături casnice şi ţesături foarte frumoase. La aranjarea acestei camere a contribuit foarte mult preotul Klaster din Gârbova. Camera ungurească cuprinde diferite covoare şi cusături date de contesa Bethlen. Am mai remarcat: Covoarele d-nei Soriţa Pria din Răşinari şi ale d-nei Lilly Albrich, tricotagele pentru copii ale d-nei Trentina şi păpuşile d-rei Mangesius exe­cutate aşa de natural încât trebue să le admiri. In camera modernă sunt expuse: florile artificiale ale d-nei Gertrud Wolff; Covoarele persiene, broderia de mână ca: mileuri, perdele, feţe de mese, batiste, perne ale d-relor Susi şi Hermine Connert, exe­cutate admirabil; Dora Billes covoare per­siene şi Trude Orendi pijamale etc. Expo­ziţia este deschisă zilnic dela orele 10—1 a. m. şi dela 4—7 p. m. şi durează până la 5 August. — Această expoziţie merită a fi văzută de toate doamnele. Rep. APARATE DE RADIO, diferite sis­teme, ultimele modele, se află de vânzare, cu preţuri moderate, mai eftin ca oriunde, la Librăria „Foaia Poporului“, Sibiu. ficAM POPORULUI VISURILE »ro. REILIZD­R.i an-LOTERIEI DE STAT L 1­2 AUGUST 1934 15sS0 Cine nu are un dor înfocat ? Unul doreşte o casă, altul zestre pentru fetiţa sa, al treilea vrea o călătorie frumoasă, al patrulea un automobil.... Loteria în timp de 2 ani a realizat multe visuri. Şi Dv. aveţi un vis, un dor ascuns. Cu încredere încercaţi norocul! Nu neglijaţi cumpă­rarea lozului! Cumpăraţi încă azi! La clasa IV afară de câştigurile mari se pot trage şi patru premii mobile de câte un milion. Cea mai mare şi cea mai norocoasă corectură principală pentru Ardeal BANCA ILIESCU S. A. CLUJ Reprezentant: „Foaia Poporului“, Agenţia „Mercantil. Ing. Leo Wolf, Sibiu. Expoziţ­ia«Târg la Sibiu care s-a ţinut anul trecut, în luna Septem­vrie, cu un succes atât de frumos,­­ se continuă şi în anul acesta. Odată greutăţile începutului învinse, după pregătirile ce se fac de prezent, se prevede un succes şi mai mare. In anul acesta iau parte, la Târgul de Mostre de la Sibiu, multe industrii din în­treg cuprinsul ţării. Expozanţi sunt mai mulţi, mărfurile mai diferite. Vizitatorilor li se îmbie prilejul, să cunoască cât mai de aproape produsele ţării noastre. Şi aceasta e foarte necesar în tim­purile actuale de criză economică şi greu­tăţile de import a mărfurilor din ţări străine. De aceea, recomandăm tuturor celor interesaţi, să viziteze Expoziţia­ Târg de Mostre dela Sibiu, care va fi deschisă în zilele dela 22 Iulie până la 8 August 1934. Vizitatorii târgului au o reducere de 50 la sută pe căile ferate. CINE câştigă 3 abonaţi la „Foaia Po­porului", primeşte în cinste 2 cărţi frumoase. IVO. Sfr Furtuni mari în ţară Săptămâna de faţă a început cu fur­tuni grozave, cari au pricinuit în multe părţi pagube însemnate. Astfel, asupra Brăilei s-a deslănţuit, în ziua de 16 iulie a. c. un adevărat uragan, descoperind case, smulgând arbori din ră­dăcini şi umplând pivniţele cu apă. In port au fost smulse din ancore numeroase vase şi târîte de furtună în largul Dunării. Nu mai puţin puternic a bântuit furtuna şi în ţinutul oraşului Alexandria (port pe Dunăre), unde au fost desvelite mai multe sute de case şi au fost doboriţi la pământ o mulţime de stâlpi de tel­egraf. Pagube mari a suferit, din pricina fur­­tunei, şi localitatea Bechet (jud. Dolj) şi mai ales com. Grindeni şi Şişteava, unde nu a rămas locuinţă omenească fără stricăciuni. Sibiul şi împrejurimile încă a fost bântuit de o furtună mare şi anume în după amiaza zilei de 17 iulie a. c., când a avut loc o adevărată rupere de nori. Au trebuit să alerge pompierii pentru a da ajutor la locuinţele inundate. Furtuni puternice au mai avut loc şi în Banat, precum şi pe Valea Târnavelor, pricinuind pagube însemnate mai ales la vii şi pomi. In unele părţi a căzut şi grin­dină. Trăgând cu urechea în dreapta şi stânga într'un oraş de seamă, de aici din Ardeal, exista, înainte de războiu, o mă­celărie, unde se vindeau cârnaţi din carne de cal. Şi treceau şi aceşti cârnaţi, căci erau bine pregătiţi. Proprietarul măcelăriei, un poznaş şi jumătate, îşi lăuda nespus de mult marfa. Adeseori, el eşta în faţa prăvăliei şi striga în gura mare: Poftiţi domnilor la cârnaţi buni! Cârnaţi speciali din carne de puiu şi de cal. Am pus deopotrivă şi din una şi din alta... — Adică, cum deopotrivă ? îl întrebă un om care voia să cumpere. — Foarte simplu, răspunse măcelarul poznaş: Tot un puiu şi un cal... Poznaş.

Next