Foaia poporului, 1935 (Anul 43, nr. 1-52)

1935-09-15 / nr. 38

N« 38 Amănunte din viaţa în sânul poporului săsesc se petrec, în timpul din urmă, mari frământări poli­tice şi sociale, cari fac impresia că sunt influenţate de nouile directive ale poporu­lui german. Pentru Germania cea mare probabil să ducă la bine nouile directive. Ţara Românească urmează însă altă poli­tică. De aci s'a creiat o situaţie delicată a Saşilor cetăţeni ai României. Ei trebue să ţină seamă de mai multe înprejurări, dacă vreau să nu jignească Statul Român. Şi aci — cu voie sau fără voie — s'au fă­cut greşeli, cari au surprins elementul ro­mânesc băştinaş. Aşa se explică diferite rapoarte în ziare, cari, poate, de multe ori au un as­cuţiş prea tare. După temperamente­ şi după scrisul persoanelor respective, „Foaia Poporului“ încă a primit un raport despre „rebeliunea“ de la Şura mare. L-am publicat cum ni s-a scris. Ne bucurăm să constatăm acum, că chestia n'a fost aşa tragică. Dacă Saşii vor reveni la ţinuta lor ponderată de pe vremuri, Românii încă vor face la fel. Atunci nu se vor mai scrie rapoarte neplăcute, odată pentru unii apoi pentru alţii. Aceasta e observarea noastră şi referitor la articolul din „Tageblatt“ sub titlul: „Şi Foaia Poporului“? In cele următoare, noi dăm, cu plă­cere, de a­stă dată, o scrisoare asupra bune­lor raporturi dintre Români şi Saşi. Iată ce ne scrie dl Dumitru Munthiu, notar pen­sionar în Sibiu şi preşedintele Reuniunii pompierilor din jud. Sibiu: Domnule Director, Ca inspector suprem al tuturor orga­nizaţiilor pompiereşti din judeţul Sibiu şi totodată, ca bun Român, mă simt dator a Vă comunica următoarele: In ziua de 25 August a. c. s'a declarat un violent incendiu în comuna, curat româ­nească, Sadu din jud. Sibiu, care a amenin­ţat cu distrugere o însemnată parte a comu­nei. Pompierii din comună, în lipsa numă­rului corespunzător de aparate de stâns (pompe), nu au fost în stare să localizeze focul, cerând, conform regulamentului nos­tru, ajutorul pompierilor voluntari din comu­nele învecinate şi din oraşul Sibiu, cari după apelul primit s'au prezentat imediat la faţa locului şi anume: din comuna Tăl­­maciu 16 pompieri cu o tolumbă, din comuna Cisnădie 80 pompieri cu 2 tolumbe şi din oraşul Sibiu 22 pompieri cu 2 pompe motrice, în total deci 118 pompieri, toţi Saşi, cari prin aparatele lor cu în total 9 guri de apă şi cu o energie şi cu un devo­tament fără preţ şi cu o frăţească impunere de ajutorare, au reuşit să localizeze focul şi să delăture dezastrul ce ar fi ajuns o comună curat românească. Echipele de stâns au stat sub comanda merituosului comandant din Sibiu Hans Drotleff şi sub supravegherea subsemnatului. Noi toţi, cam­ avem un simţ de uma­nitate faţă de conaţionalii noştri din Sadu, suntem datori a ne exprima mulţumirea şi recunoştinţa noastră acestor bărbaţi şi a ajutorului lor benevol. Din aceste experienţe făcute în co­muna Sadu şi ca vechiu cunoscător al Saşilor şi a părţilor lor bune şi rele, mai ales în ce priveşte pompieritul, aflu de exclus, ca ei să se deie unor porniri de discordie, sau chiar contrare Statului. Ca bun Român, deci, m'a îndurerat adânc, că mai multe ziare româneşti, între care şi ziarul D-voastră, desigur de bună credinţă, a publicat senzaţionala ştire des- Românilor cu Saşii pre „rebeliunea“ saşilor din Şura-mare, care în aceaşi zi ar fi avut loc. După informaţiunile ce le am, este vorba de apărarea individuală faţă de bru­talităţile unui jandarm beat, ceea ce s’a­ mai întâmplat câtva timp în urmă şi în comuna Roşia, unde au fost acuzaţi de rebeliune direct pompierii voluntari. Parchetul însă în urmă a statorit nevinovăţia lor. In comunele noastre mixte, între Ro­mâni şi Saşi, mai cu seamă din punct de vedere a pompieritului, domneşte cea mai bună înţelegere. Pentru ce, deci, se dau în lume atâtea neadevăruri despre rapoartele noastre ale Românilor cu Saşii despre rebeliuni, cari de fapt nu există şi cari compromit numai prestigiul ţării noastre, faţă de străinătate. Eu cred, că noi Românii putem fi mândri, de noi, ca popor şi de puterile noastre proprii, fără a fi nevoiţi a suspi­­ciona pe concetăţenii noştri Saşi şi ca Român sunt de convingere, că în ţara noastră există dreptate şi adevăr. Rog deci să binevoiţi a publica ace­ste rânduri în preţuitul D-voastră ziar spre orientarea opiniei publice româneşti asupra stării faptice a lucrurilor. Sibiu, 2 Septemvrie 1935. Cu deosebită stimă Dumitru Munthiu notar în pensiune, preşedintele Reuniunii pompie­rilor din judeţul Sibiu FOAIA POPORULUI Ce se petrece în alte ţări IUGOSLAVIA. Vineri 6 Sept., au avut loc în întreagă Iugoslavia mari ser­bări naţionale în cadrul cărora s-a aniversat urcarea pe tron a regelui Petru II. In oraşul Zagreb peste 100.000 persoane au participat la măreaţa paradă militară, des­făşurată în onoarea Suveranului Iugoslav, ANGLIA. In urma unor zvonuri ne­întemeiate, guvernul britanic a dat o des­­minţire categorică . Nimeni nu s'a ocupat cu ideia fuziunii trupelor anglo-egiptene sub comandă engleză. Deasemenea este inexactă știrea, după care guvernul britanic ar fi cerut guvernului egiptean să pună la dispoziţia autorităţilor militare britanice căile de comunicaţie, porturile şi câmpurile de aviaţie — în vederea războiului ital­­­abisinian. STATELE UNITE. In ultimul său număr, ziarul „America“ ce apare în Cle­veland scrie: Oriunde ne învârtim în Sta­­tele Unite întâmpinăm semnele provoca­toare ale propagandei ungureşti. In străzile principale ale oraşului Cleveland s-au aranjat mari expoziţii permanente de cos­tume şi obiecte ungureşti, în galantarele caselor principale de comerţ. Pe ziua de 6 octomvrie c., revizioniştii maghiari plă­­nuesc o mare adunare in oraşul Filadelfia, localitate unde în anul 1918 Românii, Ceho­slovacii şi Iugoslavi, s'au pronunţat împo­triva Ungariei şi ruperea oricăror legături.­­ Acestei propagande şi planuri îndrăsneţe, sufletele bunilor Români americani îi vor opune o puternică rezistenţă. Pentru a zădărnici orice acţiune de această natură, se va face un front puternic, în care se vor înrola cele trei naţionalităţi din Ame­rica: Românii, Cehoslovacii şi Iugoslavii. POLONIA. Zilele trecute au avut loc în întreagă Polonia alegeri pentru Dietă. După știrile sosite, rezultă că ma­joritatea alegătorilor au refuzat de a par­ticipa la vot. Abea dacă 30°/» din totalul alegătorilor cu drept de vot și-au exprimat votul. Dată fiind starea de spirit foarte agitată s'au produs mai multe ciocniri între grupările politice. O bună parte din nu­mărul alegătorilor, cari au renunţat de a se prezenta la secţiile de votare, se datoreşte ploilor torenţiale deslănţuite asupra întregii Polonii, producându-se mari inundaţii. Pal. 5 O poznă a aviatoarei Smaranda Brăescu Acum câteva luni vestita sburătoare română Smaranda Brăescu, strângându-şi o frumoasă sumă de bani, a plecat la Lon­dra să-şi comande o „păsărică de fier“ (avion). Era o dorinţă, pe care aviatoarea noastră o nutrea de mulţi ani. Bunii ro­mâni, cari i-au înţeles dorinţa ei, şi-au dat obolul cu multă căldură. După mai multe luni de aşteptare, Smaranda Brăescu a putut în sfârşit să-şi vadă dorinţa împlinită: într-o fabrică de avioane din Londra i s'a executat „păsă­rică", producându i nespusă bucurie. Nerăbdătoare şi dorind să se întoarcă cât mai degrabă, pe aripile văzduhului spre plaiurile patriei sale Smaranda Brăescu a mai plătit ceia ce avea de plată pentru lu­crările făcute de fabrică şi a cerut să i­ se elibereze „păsărică“ pentru a putea pleca spre ţară. Spre surpinderea şi revolta ei, Sma­randa Brăescu a fost încunoştiinţată, că avionul nu i­ se poate elibera, deoarece tre­bue să aştepte până ce se va elibera permisul de la ataşatul nostru din Londra. Ea se mai spunea, că cineva ar fi lucrat în ascuns, pentru a-i înstrăina avionul, pe care ea şi l-a comandat şi plătit cu suma ce a strâns-o din agoniseala ei şi contribuţia binevoitoare a unor suflete, cari au înţeles-o. In faţa acestor piedeci şi înscenări, cari i se puneau deacurmezişul dorinţelor sa­le, Smaranda Brăescu a plănuit o păcă­leală. A rugat fabrica să-i dea „păsărică" spre a o încerca într'un sbor asupra Lon­drei. Fabrica i-a îndeplinit dorinţa, cre­zând că după câteva virajuri asupra Lon­drei, aviatoarea va aduce avionul iar în hangarul fabricei, de unde îl va putea lua numai cu autorizaţie. Dar, cum s'ar spune, Smaranda Bră­­escu „le-a tras clapa" angliuşilor şi ace­lora cari voiau să-i înstrăineze păsărică. Urcată odată în avion, după câteva târ­coale pe cari le-a făcut asupra Londrei şi-a luat sborul spre patria ei. A făcut un mic popas în Franţa, de unde le-a trimis angliuşilor o telegramă, ca să ia la cunoş­tinţă, că ea a ajuns cu bine în Franţa... păsărică sboară minunat şi o va duce cu ea în patrie, deoarece e a ei... Cu un plan subţire, Smaranda Bră­escu a reuşit să sosească în Ţară cu un frumos avion, care îi va fi un tovarăş nedespărţit. Pozna Smarandei Brăescu a produs mult haz în rândurile aviatorilor din întreagă lumea, cari i-au trimis o mulţime de feli­citări. NUMERI DE PROBĂ din „Foaia Poporului", trimitem gratuit, la cine cere prin o carte poştală. CINE câştigă 3 abonaţi la „Foaia Poporului", primeşte o carte frumoasă de citit.

Next