Foaia poporului, 1940 (Anul 48, nr. 1-52)
1940-09-15 / nr. 38
Pag. 2 Am suferit şi aţi suferit luptând pentru aceleaşi simple idealuri.Am uitat. Să uitaţi. Nu se clădeşte cu răsbunare ci cu muncă, nu cu dezordine ci cu ordine. Am lăsat liberă explozia voastră de bucurie şi de entuziasm fiindcă am înţeles-o şi o înţeleg. Nu uitaţi însă că în acest ceas, pe tot întinsul Ţării noastre, sunt ţărani cari suferă de lipsuri şi-i ameninţă foametea; sunt victimele greşelilor noastre, sunt loviţi de soartă şi nefericiţii noştri fraţi cari au părăsit pământul lor strămoşesc, icoanele lor sfinte, casele lor dragi, avutul lor agonisit cu trudă, amintirile lor scumpe, mormintele străbunilor şi speranţele lor îndreptate. Sunt muncitori de la oraşe şi năpăstuiţi de spartă care se sbat după o neagră şi amară pâine; în sfârşit sunt familiile şi bisericile, şcoala şi armata pe care trebue să le refacem, să le dăm un nou suflu de viaţă şi să le redăm avântul pentru ca prin ele să redăm Naţiunii demnitatea şi puterea, speranţa în viitor şi credinţa în biruinţă. Gândiţi-vă la ce vă spun. Socotiţi şi a Iegeţi între agitaţii şi ateliere. * 1 2 3 Eu am ales. Am ales munca şi vă pot asigura că tineretul va lua parte activă, după pregătire, competenţă şi puterea fiecăruia, la această muncă de reconstrucţie. ROMÂNI. In timpul săptămânii nimeni nu face altceva decât munceşte pentru Naţie, şi muncind pentru Naţie, munceşte pentru el. Nu, aşteptaţi să vă vină totul de la mine. Daţi-mi răgaz să-mi formez echipa şi să încep adevărata muncă constructivă. O voi face în câteva zile. Greutăţile în care se sbate neamul, sunt atât de mari şi treburile publice atât de încurcate, încât descurcarea lor cere timp. Am luat multe măsuri de îndreptareşi de uşurare a vieţii celor împovăraţi. Vor veni şi altele. Nu pot veni toate deodată. Am pornit la muncă numai cu un singur om. Nu am avut nicio organizaţie în spatele meu. Fiţi siguri că eu nu dorm, nu mă plimb şi nu petrec. Dacă voiu găsi altul mai priceput şi dacă mi-o veţi cere, mă voiu da singur la o parte şi la timp. Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de Minştri General ION ANTONESCU FOAIA POPORULUI Circulara legionară pentru păstrarea ordinei Având informaţii, că în ţară s-au întâmplat unele incidente, fără importanţă de altfel, ca urmare a schimbării de regim, pentru a le preîntâmpina, precizez următoarele: 1. Legionarii să nu se amestece în nici un fel în atribuţiile (afacerile) de Stat, cari aparţin exclusiv guvernului. Serviciul de ordine legionar păstrează ordinea dinlăuntrul organizaţiei legionare şi intervine numai dacă apăratul de Stat cere intervenţia lor. 2. Să se păstreze o atitudine de înaltă înţelegere faţă de aparatul de Stat, atitudine întemeiată pe spiritul de dreptate care defineşte mişcarea noastră 3. Anumite gesturi de ameninţări şi provocări, anumite atitudini cari depăşesc rezerva unei ţinute corect legionare nu aparţin Gărzii de Fier şi sunt opera unor elemente periferice, cari, acum când biruinţa legionară se apropie de sfârşit, îşi îngădue o ţinută dincolo de bunacuviinţă. Organizaţiile noastre vor cerceta toate cazurile ivite. 4. Orice fel de iniţiativă, în afară de ordinele primite şi care angajează răspunderea mişcării, trebue să mi se comunice pentru a o aproba sau respinge. 5. Nici un ziar nu reprezintă până astăzi punctul de vedere legionar şi — în afară de comunicatele noastre — nimic din ce se scrie despre Legiune în aceste ziare nu angajează răspunderea mişcării. 6. Cât priveşte organizarea, interzic orice fel de iniţiativă locală. Legionarii să aibă răbdare. Ordinele de reorganizare se vor transmite pe cale ierarhică. HORIA SIMA București ,11 Septemvrie 1940. Demobilizarea parţială a armatei şi reducerea rechiziţiilor Preşedinţia Consiliului de Miniştri face cunoscut că s-au luat dispoziţiuni pentru demobilizarea parţială a armatei şi pentru reducerea rechiziţiilor făcute la strictul necesar. Mijloacele de transport fiind concentrate în Transilvania, pentru evacuarea avuţiilor Statului şi a refugiaţilor, pe măsură ce ele devin libere vor fi întrebuinţate la transportul demobilizaţilorşi al rechiziţiilor, care se vor trimite la vatră. Toţi vor aştepta, deci, în linişte. Pe măsură ce toţi ajung la casele lor, muncile agricole trebue să înceapă cu maximum de sforţare, de ordine şi de voinţă. Toate autorităţile vor eşi pe teren, în acest scop, chiar de azi. Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de Miniştri General ION ANTONESCU Graţieri demult aşteptate — Graţierea maiorului Precup, Nicoară şi alţii MIHAIU I-iu Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa Naţională REGE AL ROMÂNIEI La toţi de faţă şi viitori sănătate, Asupra raportului Conducătorului Statului Român şi Preşedinte al Consiliului de Miniştri, In virtutea Art. II litera f din Decretul Regal Nr. 3072 din din 6 Septemvrie 1940. AM DECRETAT ŞI DECRETĂM: Graţiem pe: Precup Victor, Nicoară Vasile, Fleşariu Octavian, Mesaroşu Ştefan, Baciu Tiberiu, Gligor Marian, Dordea Nicolae, Năstase Constantin, Fericeanu Eugen, Penciu Teodor, Holban Iuliu, Strâmbu Vasile şi Mândruţ Ilie, condamnaţi la câte zece ani temniţă grea, pentru complot îm- potriva Domnitorului şi Guvernului Ţării, prin sentinţa Consiliului de răsboi a Corpului II Armată cu Nr. 288 din 22 Aprilie 1934. Graţiem pe: Lututovici Leonida, Stănescu Mihai, Rahmistriuc Alexandru şi Zusz Constantin, condamnaţi prin sentinţa Tribunalului Militar Galaţi cu Nr. 1955/1939 pentru omor săvârşit dar neisbutit asupra magistratului militar colonel Cristescu din Cernăuţi, şi anume primul la 20 ani munca silnică, iar ceilalţi la câte 3 ani închisoare corecţională. Graţiem pe: Atofanei Gheorghe, Andriţoiu Gheorghe şi Boje Ştefan, condamnaţi prin sentinţa Tribunalului Militar al Corpului VI Armată Cluj cu Nr. 710,939 pentru omor săvârşit dar neisbutit asupra profesorului universitar Ştefănescu Goangă şi anume: primul la muncă silnică pe viaţă, cel de al doilea la 7 ani muncă silnică, iar cel de al treilea la 5 ani temniţă grea. Graţiem pe: Andor Nicolae, condamnat prin sentinţa Tribunalului Militar al Corpului VI Armată Cluj cu Nr. 2919/939, la 25 ani muncă silnică, pentru crimă de asasinat şi propagandă politică interzisă. Graţiem pe: Petrea Constantin, condamnat prin sentinţa Tribunalului Ilfov Secţia IV-a cu Nr. 1867/939, la 10 ani închisoare corecţională, pentru lovituri cauzatoare de moarte aplicate unui gardian public. Graţiem pe: Popa Ion, condamnat prin sentinţa Tribunalului Militar al Corpului VI Armată Cluj cu Nr. 2919/9399, la 10 ani muncă silnică pentru complicitate la crima săvârşită asupra unui avocat din Oradea Mare. Graţiem pe: Petrescu Nicolae, condamnat prin sentinţa Tribunalului Militar a Corpului II Armată cu Nr. 2417 939, la 3 ani închisoare corecţională, pentru faptul de a fi copiat şi transmis Gărzii de Fier, cifrul Jandarmeriei. Graţierea acordată condamnaţilor de mai sus priveşte atât pedepsele principale anume indicate cât şi pedepsele complimentare, accesorii şi măsurile de siguranţă. Miniştrii Noştri Secretari de Stat la Departamentele Justiţiei şi Apărării Naţionale sunt împuterniciţi cu aducerea la îndeplinire a prezentului decret. Dat in Bucureşti la 11 Sept. 1940. MIHAI Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de Minştri General ION ANTONESCU Ce dobânzi se pot lua Din ordinul d-lui general Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de Miniştri, s’a hotărît ca dobânzile pentru creditele agricole, comerciale şi industriale să fie scăzute. In consecinţă, d. ministru Gh.Leon, de acord cu reprezentanții principalelor institute de credit, au stabilit următoarele dobânzi: 6°/a pentru creditele agricole; 6°b pentru creditele acordate de Banca întreprinderilor Aurifere și Miniere și de Banca pentru Industrializarea și Valorificarea Produselor Agricole; 6Va pentru împrumuturile acordate de Creditul Industrial; 7°/ta pentru împrumuturile acordate de celelalte instituţiuni bancare, comercianţilor şi industriaşilor. Peste aceste dobânzi, nu se vor mai lua comisioane sau alte spuse. Decizia intră în vigoare din ziua de 12 Septemvrie 1940. _____________ g •' J ' -VS. ffi' *5jfiK.K3ioo ir. Nr. 38