Foaia poporului, 1940 (Anul 48, nr. 1-52)

1940-09-15 / nr. 38

tul de a reprezenta ţara şi a face cesiuni teritoriale susţinând ideia rezistenţei, cu ori­ce preţ. Ara cerut tragerea la răspundere a celor vinovaţi de acest dezastru, între cari opinia publică îl aşeza în primul loc pe Regele Carol II. DIN GREŞELILE FĂCUTE In aceiaş zi, înainte de şedinţa aşa zisu­lui Consiliu de Coroană fiind chemat în audienţă, am arătat Regelui marea greşală pe care a făcut-o impunând ţării prin lo­vitură de stat un regim dictatorial şi asu­­mându-şi el însuşi răspunderea politică pen­tru actele de guvernământ. I-am arătat că la vremea sa am refuzat să particip la formarea guvernului Miron Cristea, tocmai pentru motivul că nu­­voiam să fiu com­plice la catastrofa care era de prevăzut că se va abate asupra Dinastiei. 1. Cu acest prilej am expus Regelui gravi­tatea situaţiei, în urma faptului că întreaga opinie publică îl învinovăţeşte pentru si­tuaţia în care a ajuns ţara prin pierderea provinciilor. Ca încheiere am spus: ,„Nu văd cum M. V. îşi va putea salva tronul şi ţara”. Sunt convins că a înţeles că nu-i altă cale decât abdicarea, abdicare­a cerută sgo­­motos de opinia publică în manifestaţiile aranjate de partidul naţional-ţărănesc, în Bucureşti şi Cluj, în trei zile consecutive. abdicarea Având viziunea clară că Regele Carol II nu mai are prestigiul şi autoritatea necesară pentru a continua să domnească, în per­fectă înţelegere cu d. C. I. Brătianu, am declarat d-lui general I. Antonescu, care între timp fusese însărcinat să formeze gu­vernul și care cunoștea ,de mai înainte, ve­derile mele, că primul lucru pe care trebue să-l facă este să propună Regelui să ab­dice, declarându-i că nu voi da sprijin nici unui guvern ce s’ar forma sub domnia Re­gelui Carol. Aceasta fiind desfăşurarea împrejurări­lor, cari au dus în mod fatal la prăbuşirea domniei Regelui Carol II, socotesc că sunt neavenite interpretările subiective sau uni­laterale puse în circulaţie. Astfel, este o eroare să se creadă că Regele Carol II a fost silit să abdice din cauza orientării politicii sale externe spre Anglia şi Franţa, pe care nu a avut-o sau din cauza vreunei greşeli de o clipă-Cauza abdicării este concepţia sa gene­rală de domnie personală, fără ideal, fără moralitate­­ş­i fără busolă sigură, în con­tinuă oscilaţiune oportunistă, practicată prin manevre şi abilităţi cari au săpat prăpastia între Coroană şi Ţară, şi cari au trebuit să, ducă la falimentul şi distrugerea politicii sale­ s’A RUPT LEGĂTURA SUFLETEASCĂ Regele Carol s’a dovedit incapabil de a conduce Ţara şi mai ales de a o reface după dezastrul în care a împins-o. S’a rupt legătura sufletească ce lega Na­ţiunea cu Regele său, legătură fără de care nu este posibilă o viaţă de Stat normală şi mai ales nu este posibilă, realizarea unui avânt absolut necesar pentru reîntre­girea unei ţări mutilate şi pentru recâştiga­­rea prestigiului naţional şi moral indispen­sabil în mijlocul popoarelor civilizate. Tragedia ce se petrece în sufletul no­stru, în urma pierderii Basarabiei şi a unor părţi importante din Ardeal, Bucovina şi­­Dobrogea, nu poate fi înlăturată decât prin­tr’o viaţă naţională întemeiată pe v­aluţile străbune ale neamului românesc şi prin întronarea moralei creştine, în toate mani­festările vieţii noastre publice şi private- Suprema poruncă, după 10 ani de grea încercare, trebue să fie, pentru noi toţi: „Să ne reîntoarcem la Dumnezeu şi la Naţiune!” Astfel făcând, vom putea servi Patria, Dinastia şi pe M­­S. Regele Mihai I- IULIU MANIU FOAIA POPORULUI Răsboiul germano-englez De o săptămână încoace, atacurile avia­ţiei germane asupra Angliei — îndeosebi asupra Londrei — se dau ,cu o nemai­po­menită îndârjire. Sunt bombardate, ruinate sau aprinse în flăcări, stabilimente indus­triale din porturi, fabrici din diferite oraşe,­­ precum şi multe instituţii publice sau case particulare din Londra. Amănuntele asupra acestor lupte sunt îngrozitoare. Pe de altă parte, Englezii anunţă atacuri, deasemenea vehemente, asupra marelui oraş­­port Hamburg, în regiunea industrială Ruhr şi asupra capitalei Berlin. * In cele următoare dăm unele scurte a­­mănunte, —• ca o caracterizare a situa­ţiei — asupra luptelor din ultimele zile: Berlin, 12 Sept. (Rador). Bombardarea Reichstagului, a lui Brandenburger Tor şi a altor simboluri (obiecte ,de valoare) ale poporului german a stârnit­­o profunda in­dignare în toate straturile populaţiei din Berlin. Prin faptul că au fost deasemeni atinse de bombele explosive şi incendiare engleze şi sălile de gimnastică, spitalul ca­tolic Sf. Hedwig şi palatul inginerilor ger­mani, absenţa obiectivelor militare pentru aviatorii englezi este evidentă pentru toată lumea şi ea produce aceeaşi indignare contra Angliei ca şi „foile incendiare”, cu aprindere automată, pe care Englezii le aruncă în mare num­ăr spre a da foc proviziilor de recoltă germană, pădurilor, fermelor, pepi­nierelor, hăţişurilor, etc., vizându-se deci doar regiuni de la ţară şi nu instalaţii mili­tare. — Acest mod de a face răsboitul, contra civililor din regiunile germane şi contra ogoarelor lor, este considerat la Ber­lin ca foarte perfid şi foarte criminal. Din toate părţiile se exprimă dorinţa de a se vedea, ca misiunile de represalii ale avia­ţiei germane să ia proporţii şi mai impor­tante. Berlin, 12 Sept. (Rador). Avioanele de bombardare germane au incendiat azi un distrugător şi alte 6­­vapoare de colmieri ce pluteau dealungul Tamisei. Londra, 12 Sept. (Rador). Se anunţă o­­ficial, că până la miezul nopţii de Miercuri ! (11 Sept.) au fost doborîte cel puţin 90 avioane germane. Pag. 5 Lupta aviaţiei în Anglia — Ce spune primul­­ministru englez — Londra, 11 Sept. (Rador). Intr’o cuvân­tare ţinută la radio .Miercuri seara, 11 Sept. 1940, primul ministru Churchill ,a declarat între altele: Valuri de avioane de bombardament ger­mane, protejate de avioane­­de vânătoare, adesea câte trei sute sau patru sute în acelaşi timp, apar pe deasupra insulei noa­stre pentru a ataca obiectivele militare. Sforţarea Germanilor de a obţine domnia aerului în cursul zilei pe deasupra Angliei este bine înţeles un punct hotărîtor al răs­­boiului. Până acum această sforţare nu a reuşit. Noi ne simţim mai puternici şi suntem­ de prezent cu mult mai puternici decât a­­tunci când această aspră luptă a început în iulie. Nimeni însă nu trebuie să închidă ochii în ce priveşte faptul, că o mare invazie a acestei insule, pe o mare scară, este pe cale de pregătire, cu toată grija şi cu toată­ metoda caracteristică Germanilor şi că ea poate fi deslănţuită în orice moment acum contra Angliei, contra Scoţiei sau contra Irlandei, sau contra lor, toate trei la un loc. Trebue deci să considerăm săptămăna viitoare sau cea imediat după ea ca o foarte importantă săptămână în istoria noastră. Ea se compară cu zilele Armatei spaniole, care se apropia de marea Mânecii, sau cu zilele ,Când Nelson se afla între noi şi ma­rea armată a lui Napoleon la Boulogne. Primul ministru a cerut apoi tuturor să-şi facă datoria şi a adus elogii aviației, flotei și armaatei de uscat engleze. PREFECTURA JUDEŢULUI SIBIU Comunicat întemeiaţi pe ordinul Ministerului de In­terne No. 275/940, aducem la cunoştinţa po­­pulaţiunii ungare de origine din teritoriile cedate, că în urma situaţiei creiate ţării prin cedarea unor teritorii către Ungaria, este în interesul ei să plece în localităţile de origine. De aceia invităm Ungurii din această ca­tegorie să se înapoieze la timp la locurile lor, atrăgând în acelaş timp atenţiunea pu­blicului românesc şi diferitelor întreprin­deri, s­ă se dispenseze de serviciile lor. Se atrage atenţiunea organelor adminis­trative şi de poliţie, publicului, autorităţi­lor, instituţiunilor şi stabilimentelor să pro­cedeze în această chestiune cu tot tactul şi fără a recurge la violenţă. Sibiu, la 6 Septemvrie 1940. Prefectul judeţului, Dr. Coriolan Ştefan PRIMA ARDELEANA S. A. de Asigurări Generale aduce la cunoştinţa onoratei sale clientele, că până la noui dispoziţiuni Sediul Central rămâne şi pe mai departe la Cluj, iar pentru afacerile din România s’a stabilit o Direcţiune la Sibiu. PRIMA ARDELEANĂ îşi continuă activitatea pe întregul teritoriu cultivat până acum.

Next