Foaia poporului, 1940 (Anul 48, nr. 1-52)
1940-09-15 / nr. 38
Pag. 60IT FOAIA POPORULUI |---------- cum s’a ajuns la abdicarea fostului rege Carol •ioI —Comunicat — Pentru ai pune capăt tuturor svonurilor care circulă în ţară şi în străinătate în privinţa modului în care s’au desfăşurat evenimentele in ziua de 5 şi 6 Septemvrie trecut, cât şi pentru precizarea adevărului istoric, se comunică următoarele: INcredINŢATEA GUVERNULUI 1. In ziua de 5 Septemvrie, ora 12, am fost chemat de M. S. .Regele , care, după o lungă, limpede şi deschisă prezentare a situaţiei ţării, pe plan intern şi pe plan extern, mi-a încredinţat Guvernul. 2. La ora 21 în aceiaşi zi, m-am prezentat Regelui pentru a depune mandatul, fiindcă toţi cei consultaţi, ni-au dat concursul unmm cu condiţia abdicării Regelui. 3. Regel d'Jneavând altă soluţie, şi la insistenţa mea şi a dărui Vaier Pop, mi-a încredinţat, după lungi ezitări, la 4 dimineaţa, în ziua de 5 Septemvrie, conducerea Guvernului, cu puteridictatoriale, pe baza următorului înalt Decret Regal: CArtOLInAL 11-lea Prin graţia lui Doprpezeu şi voinţa Naţională, 97. REGE AL, ROMÂNIEI La toţi de faţă şi n viitori sănătate. Având în vedere, Decretul-Lege Nr. 3052 din 5 Septemvrie,1940. AM DECRETA 1 ȘI DECRETĂM: Art■ 1. — Investim pe domnul General Ion Antonescu, Președintele Consiliului de Miniștri, cu depline putdH pentru conducerea Statului Romârt. Art. 2. — Regele exercită următoarele prerogative regale: a) El este Capul Oștirii; b) El are dreptul de a bate monedă; c) El conferia decoraţiunile române; d) El are dreptul de graţiere, amnistie, şi reduceri de pedepse; e) El primeşe şi acreditează ambasadorii şi miniştri plenipotenţiari; f) El închee tratate; g) Modificarea legilor organice, numirea miniştrilor şi subsecretarilor de Stat se vor face prin Decrete Regale contrasemnate de Preşedintele Consiliului de Miniştri. Art. 3. — Toate celelalte puteri ale Statului se exercită de Preşedintele Consiliului de Miniştri. •‚› *Dat în Bucureşti, la 5 Sept. 1940. CAROL Preşedintele Consiliului şi de Miniştri General ION"ANTONESCU No. 3053. 10 ioni 4. In tot cursul zilei de 5 Septemvrie, am căutat să formez un guvern capabil să domine situaţia care se agrava din secundă în secundă- încercările mele au dat greş. Prevăzând acest lucru şi cunoscând starea de spirit din Ţară "şi Capitală, avertizasem pe fostul Suveran că fiecare situaţie cere o nouă soluţie. Era indicaţia discretă pe care i-o dam că poate voi fi nevoit, dacă situaţia se va agrava, să-i cer abdicarea. R 5. La ora 21 fiind la Preşedinţie, personalul Cancelariei mă anunţă că se aud focuri de armă în jurul Palatului Preşedinţiei. In aceiaşi clipă, toate telefoanele mă anunţă că mulţimea a atacat Prefectura Poliţiei, unde căzuse 3 jandarmi, că se trag focuri în Piaţa Teatrului şi că manifestaţia înaintează către Palat. Prima mea deciziune a fost să mă duc în mijlocul manifestanţilor şi să-i opresc. Fiind desconsiliat de toţi din jurul meu, am hotărît să mă mărginesc a mă duce la Rege, ca să-i cer abdicarea. AM CERUT ABDICAREA 6. La ora 21,30 am fost la Rege. După o lungă şi dramatică discuţiune cu Regele, în care am făcut tot procesul guvernării din ultimii 10 ani, am cerut Regelui să abdice şi i-am dat termen de gândire până la orele 4 dimineaţa. A susţinut cererea mea şi d. Vaier Pop. Adjutanţii Regali consultaţi de mine în prealabil, erau de aceiaşi părere. 7. La ora 23 am părăsit pe Regeşi i-am dat voe să se consulte până la 4 dimineaţa cu cine doreşte. 8. Eşind dela Rege, am cerut să văd pe Voevod, căruia i-am supus textual: „Măria Voastră. „Am voit să mă prezint Măriei Voastre „încă de eri; evenimentele din aceste 48de ore s’au desfăşurat însă cu atâta repeziciune, încât nu am avut nici o clipă liberă. „Situaţia este foarte gravă. „Măria Voastră să nu fie însă îngrijorată. Vă dau asigurarea că Generalul Andtonescu îşi va sacrifica chiar viaţa pentru îmbunătăţirea acestei situaţii. „Să trăiţi Măria Voastră”. 9. Regele a consultat pe d-nii: General Teodorescu Paul şi General Mihail, cari l-au sfătuit să nu abdice, şi pe d-l General Baliff. Deasemenea, a consultat pe d-nii George Brătianu, A. C. Cuza, Manoilescu şi General David Popescu, care au fost de părerea mea. 10. La ora 4 fără zece minute, văzând că Regele ezită, i-am trimis prin Lt. Col. Elefterescu, scrisoarea următoare: „Sire, „M’am angajat să apăr cu trecutul, cu cinstea şi cu viaţa mea, Ţara şi Tronul, „încercările mele de a găsi oameni cu adevărat patrioţi şi pricepuţi, cu care să fac o echipă nouă de redresare a Statului şi de reînfrăţire a Majestăţii Tale cu Ţara au eşuat. „Toţi cer abdicarea Majestăţii Tale. „In faţa acestei situaţii şi a agitaţiilor pe care nu pot să le înec în valuri de sânge, pentru a arunca Ţara într’un ,răsboiu civil şi determina ocupaţia străină, mă simt, dator să supun şi în scris Majestăţii Tale, glasul Ţării. „Cine afirmă altfel, face o crimă. „Atrag însă serios atenţia Majestăţii Tale în privinţa răspunderilor grave care vor apăsa pe vecie asupra Majestăţii Tale, dacă nu dă ascultare imediat şi fără ezitare, cererii mele, care este a Armatei şi a Ţării”. Lt. Col. Elefterescu a avut ordinul meu să, comunice Regelui că aştept răspunsul său, cel mai târziu până la ora 6 dimineaţa. A fostgestul determinant. Regele, copleşit sub greaua povară a evenimentelor şi răspunderilor, s’a decis să abdice şi să treacă Tronul, Marelui Voevod• D-na Lupescu a intervenit pentru a lua în exil şi pe Moştenitorul Tronului. A fost o încercare de ultimă clipă de a se arunca Ţara în Laos. Criminala încercare a eşuat sub presiunea aghiotanţilor. ABDICAREA REGELUI 11. La ora 6.10 mi s’a prezentat abdicarea Regelui şi la ora 8 Voevodul Mihai a depus jurământul de credinţă Naţiei, în faţa mea, a Patriarhului Ţării şi a d-lui Prim Preşedinte Lupu, după următoarea formulă: „Jur credinţă Naţiunii Române. Jur să păzesc cu sfinţenie legile Statului. Jur să păzesc şi să apăr fiinţa Statului şi integritatea teritoriului României”. „Aşa să-mi ajute Dumnezeu”. MIHAI Prin aceasta am vrut să subliniez că pe viitor, Naţiunea va trece întotdeauna înaintea Regelui şi Regele, atâta timp cât se va menţine şi încadra în interesele superioare ale Naţiei, va avea sprijinul acesteia. 12. Momentul fiind solemn, faţă de Ţară şi de istorie şi dramatic faţă de ceea ce se petrecea alături de Sala Tronului, în apartamentele fostului Suveran, am găsit de cuvinţă să nu închei acest act al vieţii mele decât cu urarea ca: „Dumnezeu să ajute Naţiei, Majestăţii Voastre şi mie”. PRIMA AUDIENŢĂ LA M. S. REGELE MIHAI După aceste cuvinte am rugat pe Majestateaa Sa Regele Mihai să-mi acorde prima mea audienţă la Majestatea Sa, în care i-am spus textual: „Sire: „Acum, după ce aţi depus jurământul,, aţi păşit într’o viaţă nouă. ..!Soluţiunea prin care s’a ajuns la situaţiunea de astăzi, a fost singura care ducea la salvarea Ţării, Neamului şi Dinastiei. „După scopuri voi urmări în zilele ce imi-au mai rămas să le trăesc: „întâi, ridicarea morală a acestui ..popor din mocirla în care s’a abătut atâţia ani cum şi unirea tuturor Românilor împrejurul ideii de cinste, muncă şi dreptate. „Vă asigur că acest rezultat îl voi obţine. „In al doilea rând, repunerea Ţării în drepturile ei veşnice”. Acesta este adevărul şi ordinea cronologică în care s-au desfăşurat evenimentele în cursul celor două lovituri de Stat date în zilele de 5 şi 6 Septemvrie, lovituri care au înlăturat pentru totdeauna posibilitatea de a mai veni la cârma Statului, un regim ca acela care a fost spulberat. Este timpul ca să înceteze orice vorbe de violență după o luptă care a fost încheiată. Dacă n’am putut să le opresc până azi, cer ca de acum înainte să se înconjure Tronul, cu respect, iar trecutul, cu tăcerea condamnatoare şi loială. Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de Miniştri General ION ANTONESCU Contele Teleky în Transilvania Budapesta, 12 Sept. Preşedintele de consiliu ungar, contele Teleky a avut azi o convorbire mai lungă cu comisarul Ţării Carpaţilor, d. Pereny. Eri după masă a avut loc un consiliu de miniştri, care s’a ocupat cu problemele transilvănene. Azi contele Teleky se întoarce în Transilvania pentru a prelua conducerea supremă a administrației militare şi civile, postul pe care și l-a rezervat lui. Nr. 38