Foaia poporului, 1941 (Anul 49, nr. 1-4)
1941-01-01 / nr. 1
Pag. 2 -|- Profesorul In 16 Decemvrie 1940 s’a stâns, în conacul său din Blaj, decanul profesorilor din Blaj, Ion F. Negruţiu, profesorul şi mulţi ani de-a rândul directorul şcoalei normale de învăţători din oraşul şcoalelor ardelene. S’a stâins, ca o lumânare de ceară curată, în anul al 87-lea al vieţii sale active şi rodnice. Vestea morţii lui m’a atins şi pe mine, ca pe un fost coleg şi prieten, cum a atins pe toţi cei ce l-au cunoscut pe acest om de bine atât de simpatic şi multilateral. Cu tot gerul, ce s’a pus, ţineam să fiu faţă la prohodul celui, care a servit şcoalele din Blaj în curs de 48 de ani, şi care când a trecut la vârsta de 74 de ani în binemeritata pensie, a regretat că nu-l mai lasă să servească încă doi ani măcar, ca să împlinească exact 50 ani de dăscălie a dascălilor. A fost un pasionat al şcoalei şi al progresului cultural. Era din familie născut şi crescut pentru această carieră. Deşi fiu de ţărani (Simion şi Ana) din Sucutard, jud. Someş, el era nepotul canonicului Ion F. Negruţiu, fost protopop al Clujului. Acesta, după ce ajunse canonic în Blaj, sub Mitropolitul Alexandru Sterca Şuluţiu, a fost organizatorul şi directorul şcoalei normale din Blaj. Dela el a luat patima cu care se ocupa de această pregătire a învăţătorilor, cari sunt pârghii de ridicare culturală a sătenilor noştri. Dela alt unchiu al său Nicolae F. Negruţiu, tot preot, om de cultură şi publicist, din Gherla, a primit preocupările de literatură. Acesta era proprietar de tipografie, editor de cărţi şi reviste. „Preotul Român”, „Amicul Familiei”, „Cărţile Săteanului Român”, erau publicaţiuni pornite de unchiu, şi nepotul, după ce şi-a isprăvit stagiul militar, a intrat în Seminarul teologic, şi a fost colaborator şi ajutor al unchiului său la toată munca, de redacţie şi administraţie a lor, până s-a mutat la Blaj, în 1880, când la vârsta de 26 ani "fu numit profesor la şcoalele din Blaj, întâiu la liceu apoi la institutul pedagogic. Se căsătorise cu Leontina Cristian, învăţătoare la şcoala de fete. Avuse 5 copii, şi după 14 ani de căsătorie fericită rămase văduv, ca să-şi crească singur cei 3 feciori şi 2 fete. I-a şi crescut foarte bine. Cum asistam la sfânta slujbă de prohod în catedrala din Blaj, priveam la copiii şi ginerii săi, cari asistau îndureraţi sicriul, înconjuraţi de o ceată de nepoţi ai regretatului: Arhitectul Ion, Inginerul agricol Emil şi profesorul Nicolae Negruţiu, feciorii, şi ginerele său Dr. Alexandru Borza, profesor universitar. Răposatul Negruţiu era un om multilateral şi de felurită activitate. Spirit constructiv întru toate, era înainte de toate un profesor cu vocaţiune de părinte, un excelent gospodar, teoretic şi practic, conducând şi cultivând o proprietate de zeci de jughere şi tratând şi literaliceşte probleme de agronomie rurală. A scris mai multe manuale şcolare şi cărţi de agricultură. Fiii săi, cari îl asistau, duceau mai departe preocupările lui, şi toţi patru complectau, în specialitatea lor, personalitatea complexă al părintelui lor, care singur a fost şi constructor ca un arhitect, agricultor ca un agronom cu diplomă de inginer, şi specialist în agricultură, peste care numai botanistul său ginere, Borza, s’a ridicat, şi profesor şi director de şcoli, ca şi fiul său Nicolae. Trei feciori şi un ginere împreună făceau cât el singur... Ion Negruţiu Peste toate calităţile carierei sale multilaterale a covârşit bunătatea fără seamăn a sufletului său, cum bine l-a caracterizat canonicul Iuliu Maior, de pe amvon, şi cum a relevat-o şi actualul director al şcoalei normale Dr. Coriolan Suciu, ca şi ceilalţi oratori, în cuvântările lor. Binefacerile sale faţă cu mulţimea elevilor, ce i-a avut în cursul celor 48 de ani, sunt fără număr. Dărnicia lui a fost proverbială, de care s’a uzat din belşug şi poate să fi abuzat chiar. Nu a simţit-o însă. Ca munca lui statornică, cruţarea ce o cultiva şi ordinea ce o păzea întru toate, l-au menţinut într’o bunăstare crescândă, care ar putea să servească de model tuturor profesorilor şi tuturor dascălilor, ce au ieşit din mâna lui, şi cari toţi, în general, ar trebui să fie şi îndrumătorii poporului nostru în calea inştinţei sale spre bunăstare materială şi morală. Omul blând şi neobosit, se dăruia tuturor acţiunilor culturale şi tuturor iniţiativelor pe orice tărâm al vieţii noastre publice. In afară de şcoală şi publicistică, era şi neobosit conferenţiar în cadrele despărţământului „Astrei”, membru în Comitetul central de la Sibiu, omul de încredere şi de încurajare a Reuniunei femeilor, a tuturor reuniunilor de binefacere, el s’a făcut tuturor toate, ca progresul spre bine să se realizeze cât mai complet spre binele neamului, căruia pururea devotat i-a fost din fragede tinereţe până la adânci bătrâneţe. Cu cinste mare a fost petrecut pe cea din urmă cale a vieţii pământeşti. Când s’a cântat „In veci pomenirea lui”, patru flăcăi vajnici au ridicat sicriul pe umerii lor şi tot aceia l-au purtat pe umerii lor dela poarta cimitirului până la frumoasa criptă familiară. Erau toţi patru nepoţi fii lui. Şiruri de elevi ai Şcoalelor au gardat draimul cel din urmă a moşului Negruţiu, şi când a fost aşezat în cimitir, în bun® vecinătatea lui Augustin Bunea, a lui Gavril Precup, a lui Nicolae Pop şi Alexandru Lupeanu-Melin, cu cari împreună a lucrat într’o lungă viaţă de om, — în privinţa asta i-a întrecut chiar pe toţi — soarele zilei de iarnă se cobora într’un amurg purpuriu, parcă ar fi încununat cu o aureolă creştetul alb al neobositului dascăl de dăscălie al poporului nostru de pretutindeni. In veci pomenirea lui binecuvântată să fie! Dr. Ilie Dăianu Teiuş, 20 Dec. 1940. FOAIA POPORULUI Noul regim al De la 30 Decemvrie pâinea populară. Din partea Ministerului Coordonării se comunică următoarele: Având în vedere că în comerţul de măciniş şi valorificarea făinei de grâu au intervenit sporuri de cheltueli, derivate din îmbunătăţirea salariilor; Având în vedere necesitatea raţionalizării consumului interior al făinei şi pâinei, pentru a economisi cât mai mult stocurile existente , Având în vedere calculele prezentate de către Oficiul central de valorificarea grâului şi de către experţii ministerului; Pe baza dispoziţiunilor art. 2 din legea de organizare a Ministerului Coordonării și al Statului Major Economic, publicata în Monitorul Oficial No. 229 din 1 Octomvrie 1940, d. ministru N. Dragomir a dat următoarea decizie: Art. I. — Cu începere dela 30 Decemvrie 1940, pe tot cuprinsul țării, regimul făinii de grâu şi al pâinii se stabilește precum şi urmează: 1. Făina de grâu se va mlăcina cu extracția prevăzută în decretul-lege No. 3.293, publicat în Monitorul Oficial din 2 octomvrie 1940. 2. Făina albă, patiserie, se va vinde locomoară sau depozit cu 27,50 lei kgr., cu toate taxele plătite. 3. Făina populară se va vinde loco moară sau depozit cu 14 lei kgr., cu toate taxele plătite. PREȚUL PÂINEI POPULARE 4. Pâinea populară se va fabrica în greutate de 800 de grame și se va vinde cu cântarul, în stare rece, după cel puțin 12 ore de la scoaterea din cuptor, cu 12 lei bucata. Pentru pâinea dusă la domiciliu sau vândută în băcănii şi alte întreprinderi similare, se va putea percepe 50 bani in plus la bucată. Este cu totul interzis ca pâinea să se dea în consumaţie în ziua în care a fost fabricată. făinei şi pâinei de 800 grame, se va vinde cu 12 lei . Preţurile de mai sus sunt obligatorii pentru toată ţara. In localităţile unde pe baza preţului de revenire, făina sau pâinea ar costa mai mult, sau unde condiţiunile locale impun fabricarea pâinei în greutate mai mare decât 800 de grame, organele competente vor sesiza Oficiul central de valorificarea grâului, trimiţându-i şi calculele doveditoare. Oficiul va examina cererile şi va face propuneri Ministerului Coordonării asupra soluţiunii ce urmează a se da. ALTE PRODUSE 6. In ceea ce priveşte regimul produselor ce se pot fabrica din făina de patiserie, se vor urma întocmai dispoziţiunile decretului-lege No. 3.293 din 2 Octomvrie 1940. Rămân în vigoare prevederile deciziuni- lor noastre cu No. 23 din 21 Octomvrie 1940, No. 72 din 16 Decemvrie 1940 şi No. 78 din 17 Decemvrie 1940, privitoare la regimul cornurilor, chiflelor, pâinei albe și al pastelor făinoase. Nr. 1 De ce nu trimite America alimente în Spania New-York, 28 Dec. (Rador). Corespondentul agenţiei D.N.R. comunică: D in cercurile autorizate din Washington se anunţă, că negocierile între Statele Unite, Anglia şi Spania, cu privire la trimiteri de alimente din America în Spania, au intrat într’o fază în care hotărîrea definitivă este condiţionată de adoptarea (primirea) de către Spania a unei atitudini „mai amicală” faţă de Anglia. Se aminteşte, că apropierea Spaniei de puterile Axei a mai dus odată la ruperea negocierilor. LaWashington se mai aşteaptă dealtfel și sosirea noului ambasad britanic, lordul Halifax, înainte de a da Spaniei un răspuns în chestiunea trimiterii de alimente.