Foaia poporului, 1946 (Anul 53, nr. 1-52)

1946-03-10 / nr. 11

Pdg. 41O A­­­A POPORULUI INFORMAŢIUNI|ULTIMELE ŞTIRI Ce mai e­rou în lume Spania îşi trăeşte ultimele zile de dictatură — Pregătiri de război? — Ce fac Marile Naţiuni Unite — Mulţi au crezut poate, că dictatu­rile au luat sfârşit odată cu capitula­rea Germaniei, a Italiei şi a Japo­niei. Iată, însă, că într’un colţ retras al Europei, în Spania lui Franco, germenele dictaturii continuă să ma­cine încă cel mai de preţ bun al o­­mului: libertatea de manifestare, fie în scris, fie în grai viu. Adăpostind la sânul ei pe o seamă de fruntaşi­­i mişcării naziste din Germania, Ita­lia şi alte ţări europene, — Spania nu s’a putut descotorosi, cu una cu două, de regimul său dictatorial îns­tăpânit de generalul Franco. Ba ce e mai mult, în ultima vreme, din po­runca lui Franco, au fost ucişi mai mulţi luptători democraţi, iar alţii au fost înfundaţi în puşcării, în lagăre şi alte astfel de mijloace de rostrân­­gere. In felul acesta socotea Franco, că va putea să-și prelungească șe­derea pe scaunul dictatorial al pe­ninsulei Iberice. S’a întâmplat însă, ca stările din Spania să fie tot mai bine cunoscute peste hotare, mai ales de elStre unele popoare în frunte cu Uniunea So­vietică, duşmana de moarte ale fas­cismului şi hitlerismului. Spania se pregăteşte de război După ce mai multe state democra­tice, la care sau alăturat organizaţiile muncitoreşti şi cele femenine au făcut Spaniei somaţiunile de lipsă, pentru a-şi schimba regimul actual dar fără rezultat, iată că de câteva zile somaţiunile s au transformat în ameninţări directe, cari pun în joc însăşi soarta poporului­ spaniol şi pacea lumii, câştigată cu mari sa­crifici. Un pas hotăritor l-a făcut în această direcţie Franţa (vecina din miază­noapte a Spaniei) care în cursul zilei de Vineri 1 Martie a­nu a închis frontil, interzicând orice legătură cu Spania. Măsura de mai sus este egală cu o serioasă pregătire de război. In fata acestei situaţii, gene­ralul Franco, care are la îndemână o numeroasă armată marocană, ală­turi de armata spaniolă, a trecut la mari concentrări de trupe pe care le-a aşezat pe o linie de siguranţă, la o mică apropiere de frontiera Franţei, pentru a putea face faţă la un eventual atac. Pe de altă parte Franco a mai concentrat puternice formaţiuni de trupe in anumite puncte de coastă, în porturi, unde s ar aş­tepta să fie atacat. Franco „coasă cu aţă albă...­ Dar planul lui Franco este o cu­sătură cu aţă albă, el fiind asemuitor cu manevrele şi încercările de ultima oră ale tuturor dictatorilor. Ca şi Hitler şi Mussolini, cari s’au înţepe­nit la putere, cu preţul marilor ne­norocite atrase asupra propriilor lor ţări şi popoare. E dureros că gene­ralul Franco n’a învăţat încă nimic din păţania tovarăşilor săi de dicta­­tură, cari au sfârşit aşa după cum bine am văzut cu toţii. Ce fac marile democraţi! Faţă de stările de lucruri din Spa­nia, atât Statele Unite cât şi Marea Britanie — răspunzătoare pentru păs­trarea pecii — chibzuesc acum care ar fi măsura şi mijlocul cel mai po­trivit, pentru însănătoşirea vieţii din, aceea ţară, fără ca să se poată a­­prinde din nou focul unui nou răz­boiu. După unele cercuri conducă­toare engleze şi americane, o inter­venţie militară sau diplomatică dina­fară, împotriva Spaniei, ar contraveni politicei lor de bază şi anume de a nu se amesteca în treburile interne ale niciuneaia din ţări. Şi totuşi, a­­ceste două mari puteri democratice nu privesc Span­ia cu mâinile încru­cişate. In vreme ce unele state au făcut propuneri, ca să se treacă la măsuri de constrângeri economice împotriva Spaniei, — Statele Unite şi Marea Britanie, sunt de părere că e mai înţelept, ca să ajute — sub o formă oarecare — poporul spaniol să-şi aducă la cârmă regimul pe care îl doreşte el. Aşa este de altfel şi democratic şi firesc spun acestea. Jta Cisai Htttifs: Pe an an, pentru ţărani şi inte­lectualii de la sate 5009 Lei Pentru negustori, comercianţi şi industriaşi . . . 10.000 „ Institiţii şi autorităţi . . . 20.000 „ Abonamente de sprijin . . . 40.000 „ Preţul unui număr .... 200 „ Reîntoarcerea la vatră. După cinci ani de pribegie, Sindicului Presei Ro­mâne din Ardeal şi Banat, s-a raîntors lt sediul său din Cluj, în ziua de Duminică 24 Februarie a. c., când sa ţinut şi adunarea generală anuală pentru darea de seamă asupra acti­vităţii şi alegerea noului comitet de conducere pe termen de un an. A fost reales ca preşedinte al Sindica­tului de Aurel Buteanu. Mai mulţi fruntaşi ai vieţii publice din Transil­vania au salutat acest eveniment prin telegrame şi scrisori de felicitare a­­dresate biroului congresului, expri­­măndu-şi nădejdile, că şi în viitor ziariştii transilvăneni vor şti să-şi ser­vească, cu acelaş devotament, ţara şi aşezămintele ei de temelie — aşa cum au făcut o în trecut. Adjunari­a generală extraordinară a Licenlei Industrial de bieţi din Sibiu, ţinută în ziua de 24 Februarie 1946 a ales ca preşedinte a comitetu­lui Şcolar, pe Domnul Ştefan Bretu, funcţionar al Prefecturei judeţului Sibiu. Mărirea tarifului la C. F. R. In urma aprobării Comisariatului General al Preturilor, începând cu ziua de 15 Martie a. c., întră în­­vigoare nouile tarife la C. F. R., majorate [cu 100°/«, pentru călători şi cu­ 200%, pentru mărfuri. Fapta necugetată a unei Învăţă­toare.— Unul din ziarele locale aduce ştirea că învăţătoarea Ana Grigore din corn. Porceşti jud. Sibiu, cu un an în urmă, dând naştere unui copil, l-a a­­runcat în valurile Oltului, socotind că astfel va scăpa de urmările legii. Faptul criminal a fost descoperit şi învăţătoa­rea Ana Grigore, este tradusă acum şi fete Tribunalului.ş­i Zotti Hodoş. — La locuinţa sa din Sibiu a încetat din viaţă zilele trecute venerabila româncă, Zotti Hodoş, solia lui Enea Hodoş, cunos­cutul şi mult apreciatul ziarist tran­silvănean, fost redactor al „Telegra­fului Român“. Defuncta a fost autoara a mei multor lucrări cuprinzătoare de sfaturi practice pentru gospodinele noastre. Dumnezeu s’o odihnească cu drepţii 1 fc-­Din Obreja-Alba. — De Anul Nou, curatorul bisericesc din Obreja, A­ba, a organizat cu elevii de pe la şcolile secundare, o serbare foarte reuşită. S’a jucat cu mult gust şi pricepere piesa teatrală „Irod“. Sala festivă din incinta Mănăstirii basiliane din loc, s’a arătat neîncăpătoare. D. Căpitan Iacob Domşa, deşi încă suferind pe urma rănilor primite în războiu, şi-a pus în joc sănătatea, pentru instrui­rea tinerilor şcolari, acŞti elevi ai dân­sului. Aşa înţelege să-şi folosească concediul medical, împărtăşind lumi­nă adevărată celor ce aşa de uşor se lasă azi amăgiţi ! Aşa înţelege să sprijinească acţiunea de culturalizare a satelor. Venitul de la serbare, de 170.000 lei, s’a împărţit săracilor din comună, cumpărându-se cucuruz. In ziua de 10 Februarie s’a făcut o altă serbare la Obreja, cu tineretul din comună, jucându-se piesa teatrală „Fata boerului“. Comunicat. Toţi ofiţerii, subofiţerii elevii şi maeştrii militari, cari au apar­ţinut Armatei Române înainte de anul 1940, precum şi acei care nu eu a­­parţinut Armatei Române înainte de 1 Septemvrie 1940, indiferent de na­ţionalitatea de origină şi cari au fost înrolaţi în Armata Maghiară, volun­tari sau obligatoriu, urmează ca pâ­nă la data de 9 Maiu 1946, să se prezinte la Cercul Teritorial Sibiu, camera 71, pentru clarificarea situa­ţiei militare. Se vor prezenta" dease­­menea toţi ofiţerii, subofiţerii, elevii, şi maeştri militari foşti în armata maghiară indiferent de naţionalitatea de origină, chiar dacă au fost prizo­nieri sau nu în U. R. S. S., Germa­nia sa­u trupelor Anglo-Americene. Toţi cei prevăzuţi in­t prezentul comu­nicat, vor aduce toate actele ce le posedă, din cere să rezulte situaţia militară avută în Armata maghiară. Cei ce nu se vor prezenta până la data de mai sus, iar ulterior vor fi găsiţi pe teritoriu cu situaţia militară în neregulă, vor fi urmăriţi şi jude­caţi conform ordinelor în vigoare. Spectacole Apolo: „Bătălia Atlanticului", cu Hamprhei Bogarts. Capitol: „Serenada din Valea Soa­relui", cu S. Hennric Corso : „O fată căzută din Cer", cu Ginger Rogers; Rio: „O inimă se oprește"— cu Karady Katalin. MESS & COMP. S. L N. C. SIBIU Extras din procesul verbal despre adunarea mem­brilor din 31 Decemvrie 1945. Se hotăreşte: Majorarea capitalului social dela 400.000 lei cu 24.000.100 lei, la 25.000 000 Iei. Urmează semnăturile: Grefa Tribunalului Sibiu, Secţia 111, Cor­. Prezentul extras fiind conformă cu origi­­nalul trecut sub poz. nr. 63 din­­5 Februarie 1946 se vizează de noi pentru publicare şi afişare. Sibiu, la 25 Februarie 1946. Prim grefier Constantin Gologan Fabricile de postav şi ţesături de modă din Braşov, Wilhelm Scheig & CIE S­­A. La data de 6 Mai 1940 s’a înregistrat în Registrul Comerţului Sibiu, Depozitul de vân­zare din Sibiu, Pieta Regele Ferdinand Nr. 14. Prin procura datată 30 Ianuarie 1946, s'a încredinţat cu conducerea acestui depozit d. Iuliu Gal. Urmează semnăturile: Grefa Tribunalului Sibiu Secţia III. Com. Nr. Dos. soc. 77”­ 1946. Prezentul extras fiind trecut în registrul de ordine la Nr. 44 din 6 Febr. 1946, se vi­zează de noi pentru publicare și afișare. Prim grefier Constantin Gologan Creşterea copiilor (Urmare din pag. l­ a) când controlul elevilor mai mari, pare-mi-se după filmul . Zorro“, ce credeţi că a putut găsi, de cât pis­toale şi iar pistoale, fie ele chiar din lemn sau din tinichea• Mâine ar pu­tea fi veritabile ... Se spune că un condamnat la spânzurătoare pentru diferitele fără­de­legi ce le săvârşise, a avut ca ultimă dorinţă, ca mama sa să asiste la acest desnodament ca o pedeapsă, deoarece nu l-a supravegheat şi nu l-a oprit la timp când a început să alunece în prăpastie .. . Este vremea, — oricât de grele ar fi timpurile din punct de vedere eco­nomic,­­ să privim, cu toată serio­zitatea, la creşterea bună a copiilor şi să nu uităm că timpul trece şi ca mâine copiii vor fi mari! Regretele sau eforturile de mai târ­ziu, nu vor putea îndrepta nimic, în timp ce azi totul se poate face cu uşurinţă. State Peten SA DESCHIS un nou atelier de pantofărie „La Câmpeanu“ Sibiu, str. Şaguna Nr. 21 Primeşte tot felul de comenzi şi reparaţii. Deasemen­ea execută reparaţii _____ de şoşoni şi galoşi s In călătorie: Bani =■- Risc Cec de decontare=Sigurață Cecul de decontare este achitat la vedere de orice oficiu poștal hCW^WWHI« £5S**îjs stop. Stowmm Urbcm­s. Anul 53 — Nr. i­

Next