Libertatea Noastră, 1952 (Anul 2, nr. 1-24)

1952-01-01 / nr. 1

LIBERTATEA noastm ^pv­tx&sbssî? \ fin ManTM —m 11 INFORMATIVUL UNIUNII CULTURALE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA — GYULA____________ ANUL II. Nr. 1. „Unitate, înţelegere, frăţie între Unguri, Slavi şi Români!“ (Kossuth) S’A ÎNTÂMPLAT IN ANUL 1951 Luăm rămas bun dela anul 1951. El a fost plin de lupte, de sforţări, dar şi de succese, de care putem fi mândri. Succesele cele mai frumoase le-am obţinut pe tărâmul apărării păcii şi construirii socialismului, f­iecare lună a promis şi a îndeplinit ceva. Cu fiecare lună am devenit mai bogaţi în experienţă, in fiecare lună am văzut că trăim în epoca transformări­lor sociale. Fiecare lună ne a dus mai aproape de scopul comun : asigurarea păcii, construirea bazelor socialiste, cu un cuvânt, fericirea po­porului muncitor. Să arun­căm o privire asupra lunilor trecute, asupra întregului an trecut ca să vedem că pe baza celor petrecute să ştim cu siguranţă că luptăm pentru binele, pentru interesele tu­turor oamenilor din lumea întreagă, care îşi iubesc pa­cea, libertatea şi viaţa cu munca şi cu toate bucuriile ei. IANUARIE „Sânge, muncă, sudoare pentru poporul ameri­can.“ In primele zile ale lunei Ianuarie Mac Arthur, co­mandantul suprem al agre­siunii împotriva Coreei a pretins reînarmarea Japoniei şi încadrarea forţelor armate japoneze în blocul de agre­siune împotriva Uniunii So­vietice. Ministrul afacerilor externe al Americii, Acheson a promis „sânge, muncă, su­­doere şi lacrimi“ poporului american. Ce s-a întâmplat în ta­băra păcii Şi tabăra de pace a trimis mesaje tuturor oamenilor lumii. Aceste mesaje conţin date despre ridicarea pro­ductivităţii în industria so­vietică, asupra îndeplinirii planurilor de transformare a naturii. Otto Grotewohl a tri­mis cancelarului Adenauer propunerile Germaniei Occi­dentale privitoare la realiza­rea unităţii Germaniei. Dar a vorbit şi tovarăşul Kim Ir Sen. El a spus între altele : Sunt ferm convins, că vom ajunge rezultate şi mai mari în lupta împotriva imperia­liştilor americani, duşmanii comuni ai Coreei şi ai po­porului chinez. Victorioasa înaintare în Coreea In luna ianuarie unităţile Armatei Populare Coreene şi voluntarii chinezi au stră­puns în mai multe locuri li­nia de apărare a inamicului şi au înaintat cu­ o viteză mare. FEBRUARIE Uneltirile Statelor Unite împotriva Republicii Po­pulare Chineze Americanii au silit pe complicii lor, să declare Re­publica Populară Chineză agresoare şi să voteze îm­potriva adevărului. Aceasta înseamnă că 515 milioane de oameni au votat împotriva 1050 milioane. Uniunea Sov­ietică, ţările de democraţie populară şi cele mai multe ţări din Asia, împreună cu India, au votat împotriva Americii. Reînarmarea Germaniei Occidentale şi nota Uni­unii Sovietice Mesajul de pace al lui Otto Grotewohl a fost refuzat de cancelarul Adenauer în luna ianuarie. De atunci, Ameri­canii caută din răsputeri, să reînarmeze Germania Occi­dentală. Krupp von Bochlen, faimosul fabricant de tunuri a fost eliberat din închisoare. Văzând aceasta, guvernul Uniunii Sovietice a trimis o notă celor trei puteri mari: Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei. Ea declară că reprezentaţii celor patru pu­teri mari trebuesc convocaţi spre a discuta problema Ger­maniei Occidentale şi spre a reglementa pe cale paşnică chestiunea întregei Germanii. Ofensivă pe Frontul Co­reean In Coreea, agresorii ame­ricani şi complicii lor, au su­ferit înfrângere după înfrân­gere. Armata Republicii Po­pulare Coreene şi voluntarii chinezi au continuat ofensiva lor. Declaraţia tov. Stalin Declaraţiile tovarăşului Sta­lin despre situaţia interna­ţională au constituit unul dintre evenimentele princi­pale din luna Februarie. „Războiul mondial nu este inevitabil. Pacea va fi men­ţinută şi consolidată, dacă popoarele vor lua în pro­priile lor mâini cauza men­ţinerii păcii şi o vor apăra până la capăt. Războiul poate deveni inevitabil, dacă aţâ­ţătorii la război vor reuşi să prindă în mreaja minciunii massele populare, să le în­şele şi să le atragă într’un nou război mondial. De a­­ceea lupta pentru pace are o importanţă foarte mare... In ce priveşte Uniunea so­vietică, ea va duce şi de acum înainte, cu fermitate, politica de preîntâmpinare a războiului şi de menţinere a păcii.“ MARTIE Conferinţele celor patru puteri la Paris In ziua de 5 Martie s-a deschis la Paris conferinţa preliminară a reprezentanţi­lor celor patru puteri mari (Statele Unite,Uniunea Sovie­tică, Marea Britanie şi f­ranţa). La prima şedinţă tovarăşul Gromiko, a prezentat, în nu­mele guvernului URSS, un proiect de ordine de zi cu următoarele puncte : 1. Demilitarizarea Germa­niei. 2. Grăbirea încheierii trata­tului de pace cu Germania şi retragerea trupelor de ocu­paţie din Germania. 3. Chestiunea cu privire la îmbunătăţirea situaţiei în Europa şi trecerea imediată la reducerea forţelor armate ale celor patru puteri. Puterile Ei ridică mereu noui şi noui obiecţiuni pentru a în­greuna realizarea unui acord. Sătăţi­a lunii trupele inter­­venţioniste n’au obţinut ni­­ciun succes cât de mic, în schimb pierderile lor au cre­scut şi mai mult. In dimineaţa zilei de 17 Mai, unităţile Armatei Po­pulare Coreene, în strânsă colaborare cu voluntarii chi­nezi, au străpuns în trei lo­curi apărarea trupelor ame­­ricano-engleze. Conferinţele de la Paris Reprezentanţii celor patru puteri mari au ţinut deja cam 60 de şedinţe pentru a se înţelege în chestiunea or­­dinei de zi. Delegaţia sovietică a decla­rat, că după părerea ei ches­tiunea demilitarizării Ger­maniei trebue să ocupe în ordinea de zi, locul pe care îl merită, adică să fie inclus în primul punct general, pe primul loc, ţinând seama de marea ei însemnătate. APRILIE Lumea semnează Apelul pentru un Pact al Păcii Consiliul Mondial al Păcii a cerut încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri : Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză, Marea Britanie şi Franţa. Toată lumea"s’a pus în miş­care pentru a semna acest Apel pentru un Pact al Păcii. Conferinţele celor patru puteri mari la Paris In luna Aprilie s’a con­tinuat conferinţele celor patru puteri mari la Paris. In cursul desbaterilor, dele­gaţia Uniunii Sovietice, în frunte cu tovarăşul Gromiko, a cerut şi pretins hotărît ca să fie luate în ordinea de zi şi următoarele puncte : 1. Pactul Atlanticului, 2. bazele militare americane din Marea Britanie, Norvegia, Islanda şi din alte ţări din Europa şi Orientul Apropiat şi, 3. în­deplinirea tratatului de pace cu Italia în ceea ce priveşte Triestul. Delegaţia puterilor apusene s’a opus includerii acestor chestiuni pe ordinea de zi ca puncte de sine stătătoare. MAI înfrângerile americani­lor în Coreea In Mai, unităţile interven­­ţioniste au trecut la contra­atacuri. In cursul primei lu­ IUNIE Populaţia R. D. Germane a votat pentru pace In Republica Democrată Germană, în partea de răsă­rit a Berlinului, poporului i s’a pus următoarea între­bare : Sunteţi împotriva re­­militarizării Germaniei şi pentru încheierea tratatului de pace cu Germania în 1951 ? Cam 96 la sută dintre cei peste 13 milioane şi jumă­tate de votanţi au răspuns cu da hotărît la întrebarea de mai sus. Prin acest vot împotriva remilitarizării şi războiului, cea mai mare parte a poporului din Re­publica Democrată Germană şi-a arătat voinţa de pace. Puterile Occidentale nici acum nu doresc un acord Conferinţele de la Paris nu au adus nici acum la un re­zultat acceptabil. In nota ei din 4 iunie, adresată celor trei puteri occidentale, Uniunea Sovie­tică şi-a exprimat hotărîrea de­ a trimite neîntârziat re­prezentantul său la confe­rinţa Consiliului miniştrilor de la Washington, de îndată ce coferinţa adjuncţilor mi­niştrilor afacerilor externe de la Paris va accepta ca che­stiunea Pactului Atlanticului şi a bazelor militare să fie incluse în ordinea de zi. Această propunere sovietică nu a fost acceptată. Este natural că în astfel de împrejurări, responsabili­tatea revine guvernelor celor trei puteri occidentale. IULIE Tratative de armistiţiu în Coreea Reprezentantul Uniunii So­vietice la Organizaţia Naţiu­nilor Unite, tov. Malik a arătat într’un apel că con­flictul din Coreea, poate fi rezolvat pe cale paşnică, dacă există dorinţa sinceră de în­ţelegere. Aşa generalul american Ridgway a fost silit să ac­cepte o întâlnire ce a înce­put la 10 iulie la Kaisung, în Co­reea. La această întâl­nire au luat parte reprezen­tanţii Armatei Populare Co­reene şi ai detaşamentelor de voluntari chinezi cu re­prezentanţii părţii americane, pentru a discuta armistiţiul din Coreea. Iată propunerile generalu­lui Nam­ir, delegatul Arma­tei Populare Coreene : 1. în­cetarea ostilităţilor militare între cele două părţi beli­gerante în Coreea, 2. Fixa­rea paralelei 38° ca o linie de demarcaţie militară între cele două părţi. 3. Retrage­rea trupelor străine din Co­reea. Felul cum au decurs tra­tativele până acum a arătat că reprezentanţii părţii ame­ricane nu vor să pună capăt conflictului sângeros din Co­reea. Remilitarizarea Germa­niei Occidentale In luna Iulie ziarele ne au adus la cunoştinţă o nouă manevră a puterilor occi­dentale. Este vorba de pro­iectul aşa zisei „încetării stării de război cu Germania.“ Aceasta înseamnă că întreaga putere în Germania Occi­dentală va rămânea ca şi până în prezent în mâinile puterilor apusene de ocupa­ţie, ceea ce este o violare a acordului de la Potsdam care prevede că starea de război să înceteze numai prin în­cheierea unui tratat de pace cu un guvern al întregii Ger­manii. AUGUST S-au întrerupt tratativele de la Kaisung Evenimentele lunei August arată din nou, că imperialiş­tii americani vor să continue agresiunea lor contra Coreii. Reprezentanţii coreeni şi chinezi au făcut tot posibi­lul pentru a junge la o înţe­legere, însă generalul Ridg­way a creat multe dificultăţi. Astfel americanii nu au pri­mit ca linia de armistiţiu să fie pe paralela 38-a, apoi au (Continuare pe pop 4-a)

Next