Libertatea Noastră, 1952 (Anul 2, nr. 1-24)

1952-01-01 / nr. 1

Echipele de lămurire ale Organizaţiei de Partid îşi inten­sifică forţele pentru succesul deplin al colectărilor N’a trecut încă o lună, de când conducătorii Organiza­ţiei de Partid ai comunei Kétegyháza au fost realeşi. Aceste câteva săptămâni insă au arătat clar, ce înseamnă o reîmprospătare a unei or­ganizaţii în viaţa unei comu­ne. înainte de alegeri, în Kétegyháza funcţionau peste tot opt colective de agitaţie. Organizaţia de Partid nou­­aleasă a hotărît că va aşeza pe noi baze munca lămuri­toare, prin mărirea număru­lui colectivelor de agitaţie. Astăzi în fiecare stradă luc­rează o colectivă. Rezultatul dorit s’a arătat numai de cât. Când în ziua de 21 Noemvrie a fost rea­leasa Organizaţia de Partid din localitate, media colec­tării păsărilor de curte, de exemplu, era abia la 82 pro­cente, în urma unei activi­tăţi de lămurire de luni în­tregi. De la noua alegere încoace, s-au înregistrat rezultate bune şi pe acest teren. Azi îndatoririle de predare a păsărilor de curte au fost îndeplinite până la 102 pro­cente. Acest rezultat se da­­toreşte faptului că Organi­zaţia de Partid ajută şi con­trolează munca colectivelor de agitaţie, iar membrii co­lectivelor — când este cazul — demască pe duşmanii po­porului furişaţi şi ascunşi printre rândurile oamenilor cinstiţi. Inmulţindu-se membrii co­lectivelor, pot să activeze în mod sistematic pe terenul agitaţiilor de colectări în întreg satul. Organizaţia de Partid însă nu-şi încetează munca în urma acestor rezultate obţi­nute atât de repede, pentru­­că e conştientă de faptul că discursul tovarăşului Rákosi din 30 Noemvrie înseamnă pentru Partid o îndatorire la o tot mai bună şi tot mai intensă muncă. Drept aceea, în Miercurea trecută, în şedinţa de con­ducere a Partidului s’a ho­tărît­ ca în Duminica viitoare să se aranjeze o agitaţie de colectare generală. Pentru a putea obţine un rezultat cât se poate de mare, s’a hotărît să ia parte la această muncă grandioasă şi acei ţărani muncitori, care şi-au îndeplinit de mult, ba au şi depăşit toate îndatoririle de predare,­­ rugându-i să cer­ceteze pe toţi cei rămaşi în urmă cu predările şi pe cei ce au satisfăcut numai în parte acestor îndatoriri. Au fost încredinţaţi cu această muncă ţărani munci­tori ca: Sziklás Gheorghe, care a satisfăcut tuturor ob­ligaţiilor de predare, inclu­siv predării animalelor vii. Vor porni la drum spre agitaţie Szabó Gheorghe, Purpur Gheorghe şi încă alţii mulţi, care nu datorează nici măcar cu un singur ou Statului poporului. Astfel de ţărani muncitori au intrat în casele celor ră­maşi în urmă zicându-le : „insistăm, îndepliniţi-vă şi voi datorinţa!“ Cu multe lucruri mici ajungi departe. Această zica­lă o cunosc bine şi sătenii din Kétegyháza. Tocmai pen­tru aceea, sunt cercetaţi la casele lor nu numai cei ca Dila Mihail, care încă dato­rează cu 204 ouă şi 14,32 kg păsări de curte, ci şi cei ca văd. Lui Földi Enteric, care a rămas în urma doar cu 69 dkg păsări de curte, sau Dudas Ignatie, care încă datorează cu şapte ouă. Şi­­monca Petre a fost cercetat la ferma sa din „Papret“ de către agitatori, pentru a sa­tisface îndatoririi de predare a 6,75 kg păsări de curte şi 96 bucăţi de ouă. Aşa­dar, echipele de lămurire îşi des­făşoară activitatea lor nu numai în sat şi în afară de sat, departe în lumea fer­melor, prin rândurile ţăra­nilor muncitori de acolo. Ei dau sfaturi, fac cunoscut discursul tovarăşului Rákosi, explică marea însemnătate a discursului, precum şi a celorlalte decizii şi hotărîri ale Partidului şi ale guver­nului. Echipele de lămurire ţin seamă de discursul şi în­drumările tovarăşului Rákosi: lupta noastră numai atunci o vom putea duce la izbân­dă, dacă se va îmbunătăţi disciplina muncii şi îndepli­nirea datorinţelor. Activita­tea de agitaţie de Duminică, deja Luni şi-a arătat rezul­tatele, pentru că în această zi s-au prezentat mulţi dintre ţăranii muncitori la secţia financiară a Sfatului Comu­nal pentru a-şi face datoria cetăţenească, plătindu-şi im­pozitele restante. Totodată mnulţi au predat şi păsările de curte şi ouăle, cu care încă rămăseseră în urmă. Avântul colectărilor trebue intensificat mai departe. Or­ganizaţia de Partid comu­nală să ţină seamă de ho­­tărîrile Organizaţiei Partidu­lui Judeţean, privitoare la colectări, pentru ca să le poată executa sută la sută. ,,Trebuesc întărite relaţiile dintre Partid şi ma­ssele lar­gi ale poporului. Agitaţiile în campanie trebuesc încetate. Hotărîrile Partidului şi ale guvernului să fie lămurite, de care să se ţină seamă în massele largi ale populaţiei, îndeosebi acum după dis­cursul tovarăşului Rákosi din 30 Noemvrie să avem asupra acestora o deosebită grijă.“ LIBERTATEA NOASTRĂ Ce poate mulţumi Parti­dului: Méhkerék ! Azi nu mai este deosebire între satele maghiare şi ro­mâne. Azi toate păşesc pe dru­mul socialismului. Intre ace­ste şi comuna Méhkerék. Locuitorii din comuna Méhkerék pot spune că s’a schimbat şi viaţa lor. Guvernul Republicii Po­pulare Ungare se gândeşte şi la naţionalitatea română. Putem să vedem că azi şi în comuna Méhkerék s’a fă­cut casă culturală, la care în trecut tineretul din Méh­kerék nici n’a putut să se gândească. Locuitorii acestei comune văd clar, că pentru ce lu­crează şi pentru ce trebue ca să înveţe. II. In timpul asupririi fasciste şi al dominaţiei maghiare şoviniste, comuna Méhkerék — ca şi celelalte sate — a fost dublu asuprită. In primul rând fiindcă locuitorii sunt de naţionali­tate română, în al doilea rând pentru că au aparţinut clasei sociale asuprite. III. Ţăranii muncitori din Méh­kerék vor căuta să formeze mai departe gospodării agri­cole colective şi astfel, prin transformarea socialistă a agriculturii să dea o lovitură ţie moarte atât duşmanilor externi cât şi celor interni. In aşa fel, locuitorii comu­nei Méhkerék întăresc şi vor întări tabăra păcii. IV. S’a schimbat şi viaţa tine­retului. Tinerii satului Care în tre­cut lucrau pe pământurile Regimul de democraţie po­pulară din R. P. R. a moştenit dela trecutele regimuri bur­­ghezo-moşiereşti o grea stare de înapoiere şi ignoranţă. Peste 4 milioane de locuitori erau analfabeţi şi semianalfabeţi. Problema grea a organizării luptei pentru lichidarea anal­fabetismului trebuia neîntârziat rezolvată. In anul 1949—1950, au ab­solvit cursurile de alfabetizare 516.600 oameni ai muncii la sate şi 24.860 la oraşe. In anul acesta cursurile de alfabetizare vor cuprind­e 700.000 oameni. In perioada planului cincinal, analfabetismul va fi complect lichidat. O altă realizare a re­gimului de democraţie popu­­ară care a avut adânci urm­ări asupra desvoltării R. P. R. este reforma învăţământului public. Sub dominaţia burgheziei şi moşierimii ştiinţa şi cultura erau rupte de popor. Oamenii muncii nu aveau posibilitatea să cunoască cuceririle ştiinţei, să se folosească de ele în munca zilnică. Regimul de de­chiaburilor, azi mu­lţi dintre ei sunt la şcolile superioare. Şi ei pot să înveţe, ca să devină profesori, medici, in­gineri, etc. In trecut, pe vremea lui Horthy, erau foarte puţini dintre copiii muncitorilor şi ţăranilor muncitori, care pu­teau să înveţe la şcoli supe­rioare şi la universităţi. Situaţia aceasta ruşinoasă s-a schimbat prin eliberarea ţării noastre de către Glorio­asa Armată Sovietică. Azi ţara este condusă de clasa muncitoare care este convinsă că luptă pentru construirea socialismului, pentru pace. .. Şi eu, ca student al Şcolii Pedagogice Superioare din Budapesta, în trecut lucram la burghezi şi nu puteam ca să învăţ. Lucram foarte mult şi trăiam rău. Dar de când ne-a eliberat Armata Sovietică, mi au fost date toate posibilităţile ca să mă pot cultiva. VI. Pentru toate acestea tre­bue să-mi exprim mulţumi­rile faţă de tovarăşul Rákosi Mátyás şi Partidul condus de el. Promit că voi învăţa din toate puterile, pentru a în­deplini scopurile Partidului, pentru a duce la victoria finală Planul Cincinal şi ta­băra de pace, condusă de Uniunea Sovietică, pentru fericirea şi o viaţă mai fru­moasă a tuturor oamenilor muncii iubitori de­­ pace şi de libertate. Mih­ail Papp student la Şcoala Pedagogică Superioară­­din Budapesta mocraţie populară şi a pus ca scop răspândirea culturii şi ştiinţei în popor, cuprinderea unor largi masse în învăţă­mânt, pentru a face din ştiinţă şi cultură un bun al lor. In şcoli s’a introdus un învăţă­mânt ştiinţific bazat pe con­cepţia cea mai înaintată despre lume, concepţia materialismu­lui dialectic. In locul educaţiei reacţionare, şovine şi mistice, a început să se desvolte în şcolile din R.P.R. o educţie nouă, în spiritul progresului şi al frăţiei între popoare, liberă de once mis­ticism şi fatalism. Toate formele de învăţământ cunosc o largă desvoltare, având ajutorul şi grija deose­bită­­din partea Statului. Nu­mărul şcolilor elementare a crescut la 15.166 în 1949—50, fata de 12.884 câte erau în 1938-39. O desvoltare însemnată cu­noaşte învăţământul mediu care în 1949—50, cuprindea 244.000 de elevi, faţă de 56 268 elevi câţi erau în şcolile secundare din 1938—39. Regimul bur­ghezo-moşieresc nu acorda nici o atenţie învăţământului tehnic. Astăzi, aproximativ 64 procent din elevi frecventează şcolile tehnice. învăţământul superior a luat de asemenea o mare desvoltare. Dacă în 1938—39 funcţionau în R. P. R. 41 de facultăţi cu 25.598 de studenţi, în 1948— 49 au funcţionat 135 de fa­cultăţi cu 48.615. Şcolile medii şi cele de învăţământ superior au devenit accesibile pentru fiii oamenilor muncii. Un nu­măr de 222 000 elevi primesc burse de stat şi 142.000 elevi şi studenţi locuiesc în cămi­nele statului. Presa şi cartea joacă un rol deosebit în educarea masselor populare. Presa şi cărţile ce se tipăresc în R. P. R. au un ni­vel ideologic tot mai ridicat şi un conţinut profund demo­cratic, propovăduiesc ideile de umanitate şi de pace, munca şi tot ce este mai înălţător pentru omenire. In anii domniei capitaliştilor şi moşierilor cartea cunoştea o răspândire neînsemnată în rân­dul masselor. Astăzi, tirajul cărţilor a luat proporţii consi­derabile. Poporul din R. P. R. citeşte şi învaţă, căci este li­ber şi are posibilităţi din ce în ce mai prielnice pentru în­văţătură. Numeroase cărţi şi ziare se editează în limbele naţionali­tăţilor conlocuitoare. O mare extindere a luat acti­vitatea culturală în întreprin­deri, uzine şi în cartiere. Regimul de democraţie po­pulară a adus în satele ţinute sute de an în întuneric şi îna­poiere culturală de către regi­mul burg­nezo-moşieresc, o viaţă nouă. Prin crearea gospodăriilor agricole de Stat, a staţiunilor de maşini şi tractoare, a gos­podăriilor agricole colective s’au format în sate puternice centre de cultură. Un rol im­portant îl joacă în munca de răspândire a culturii la sate, ARLUS­ul, Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii şi cele aproape 12.000 Cămine Culturale înzestrate cu biblio­teci şi unele din ele, cu apa­rate de radio, aparate cine­matografice (680). Bibliotecile căminelor culturale sunt frec­ventate de sute de mii de să­teni. Pe lângă Căminele Cul­turale activează aproape 10.000 de echipe de cor, de joc şi teatru. La şezătorile şi serile culturale, la audiţiile colective de radio şi la vizionarea fil­melor, participă milioane de ţărani muncitori. Niciodată în R. P R. nu a existat un ase­menea avânt cultural la sate. Mişcarea sportivă cuprinde masse tot mai largi de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Cultura fizică şi diferitele ra­muri de sport au o largă ră­spândire la oraşe şi sate. Realizările pe tărâmul ră­spândirii culturii în rândurile masselor largi populare, con­stitue o mărturie vie a supe­riorităţii regimului de demo­craţie populară faţă de regimul capitalist şi o dovadă grăitoare că oamenii muncii, stăpâni în Patria lor, făuresc o lume nouă plină de lumină și fericire. DIN ROMÂNIA: Lumina culturii pătrunde în Popor 3

Next