Libertatea Noastră, 1954 (Anul 4, nr. 1-26)

1954-01-01 / nr. 1

___________________ORCANUL UNIUNII CULTURALE A R­O­M Â N I­L Anul IV. A­rt. 1­6 P­A­GI­N­I 50 fill. | Vineri, 1 Ianuarie 1951. cin mica genéit! In aceste zile, când trecem pragul unui an nou, fiecare om se gândește la evenimen­tele anului trecut. Ne gândim la zilele petrecute în muncă ne gândim la zilele fericite pe care le-am trăit și ne gân­dim la acele zile, care doar au fost umplute cu micile noastre necazuri. Cele douăs­prezece luni, care conţin un an din viaţa noastră, — pu­tem spune cu conştiinţa îm­păcată că — au fost luni pline de rezultate, pline de acele succese, pe care le-am cău­tat să le obţinem pentru bine­le obştesc al poporului nos­tru. Oamenii muncii din diferi­tele fabrici­­şi uzine şi-au fă­cut datoria în cursul anului trecut. Este uşor de constatat, dacă privim magazinele, care sunt pline cu diferite produse ale fabricilor. Ţărănimea noastră muncitoare la fel şi-a făcut datoria. In ultimii zece ani, de la eliberarea noastră, în nici intr-un an, nu am obţi­nut o recoltă atât de îmbelşu­gată ca si in vara şi toamna anului trecut. Munca depusă, de către ţărănimea noastră a contribuit in mare măsură la obţinerea îmbelşugatei recolte. Lângă muncitorimea indus­trială şi ţărănimea noastră muncitoare au depus o muncă plină de rezultate şi tinerii noştri de la şcoli. Atât pionie­rii şcolilor generale, cât şi DISZ-işti de la şcolile secun­dare şi universităţi au cău­tat prin munca lor conştiin­cioasă să obţină cât mai bu­ne rezultate prin cucerirea ştiinţelor. Călătorul, care prin drumul său trece prin ţara noastră, cu inima emoţionată trece pe lângă fabricile şi uzinele noas­tre. Planurile noastre econo­mice au fost îndeplinite şi în cele mai multe locuri de­păşite. Tot aşa şi ţăranii noştri muncitori, fie ei co­lectivişti sau individuali, prin munca lor au contribuit la clădirea socialismului în ţara noastră. Orişiunde privim în ţara noastră, vedem numai clă­dire şi producţie permanentă, vedem puterea clasei munci­toare, care necunoscând im­posibilitate, învingând greută­ţile, trece neclintit pe drumul trasat de partid. In luna iulie a apărut noul program al guvernului nostru. Fiecare ordin dat deatunci serveşte doar şi cu mai multă tragere de inimă interesele oa­menilor muncii. Nu a trecut săptămână deatunci ca guver­nul nostru să nu ne aducă noi şi noi avantagii, noi şi noi u­­şurări ale sarcinilor purtate până acum din cauza războiu­lui trecut. Exploatarea omu­lui de către om s-a terminat la noi, bunurile ţării noastre sunt folosite acum numai de către oamenii muncii. Lângă viaţa frumoasă şi bogată a oamenilor muncii din indus­trie, noul program al guver­nului a făcut posibil ca viaţa ţărănimii noastre muncitoare să se îmbunătăţească şi în mai mare măsură. Programul scris nu a rămas cuvânt mort. Ţă­rănimea noastră muncitoare prin ridicarea ei economică deja simte avantagiile primite de guvern. Cei care trăim în ţara acea­sta nu trebue să dovedim rea­litatea cuvintelor spuse mai sus. Nu trebue să aducem e­­xemple din comunele noastre, unde ţărănimea noastră mun­citoare, fără excepţie îşi taie porcul gras în cursul iernii, mulţi dintre ţăranii munci­tori îşi clădesc case noi, multe familii, unde până acuma nu a fost vacă în gospodărie, îşi cumpără vacă, pentru îmbu­­năţirea traiului. Nu prea gă­sim familii în comunele noas­tre, unde dintre membrii fa­miliei nu s’ar găsi cel puţin unu, care nu ar fi ofiţer, pro­fesor, inginer, medic, sau nu ar fi vreunul dintre membrii familiei, care nu ar urma şcoli secundare sau universi­tate. Toate aceste exemple do­vedesc ridicarea nivelului de trai al poporului nostru... Naţionalitatea română din ţara noastră priveşte cu în­credere anul viitor. Anii de la eliberare au dovedit că parti­dul şi guvernul caută să ne ridice nivelul nostru econo­mic şi cultural. Ţărănimea muncitoare­ de naţionalitate ro­mână în majoritate a păşit pe drumul colectiv, unde îşi găseşte socotelile sale econo­mice. Acest fapt dovedeşte ri­dicarea permanentă a nivelu­lui nostru de trai. Totodată ridicarea culturală a naţiona­lităţii române se face prin şcolile cu limba de predare română, care stau la dispozi­ţia tinerilor noştri. Aceste in­stitui­ii în cursul anului viitor se vor desvolta şi mai mult. Viitorul este al nostru! Anul 1954. Evoluţia­­pres­crie ca transformarea vieţii omeneşti să fie străns legată de progres. Noi ştim, noi sun­tem ferm convinşi că anul 1954, ne va aduce în viaţa noastră o desvoltare şi mai mare şi utilă, ştim şi suntem convinşi, că oamenii muncii din ţara noastră vor depune o muncă şi mai rodnică, pen­tru scopul nostru sfânt: rea­lizarea socialismului în ţara noastră. Au nou fericit! Programul mesei aşternute Sunt­­numai câteva zile că a apărut hotărîrea Comitetu­lui Central al Partidului ce­lor ce muncesc din Ungaria şi al Consiliului de Miniştri despre desaltarea producţiei agricole. Putem spune, fără nicio exagerare, că această hotărîre a devenit cât se poa­te de populară în rândurile ţărănimii noastre muncitoare. Hotărîrea deschide perspecti­ve uriaşe în faţa agriculturii patriei noastre. Dacă vrem să vorbim scurt despre hotărîrea de mai sus, spunem următoarele: Hotărî­rea poartă grijă de oamenii muncii din Republica Popu­lară Ungară, îşi fixează ca scop aprovizionarea îmbelşu­gată a poporului nostru cu pâine, cu făină, cu carne şi unsoare, cu zahăr şi cu lapte, cu cartofi, cu legume şi cu vin; hotărîrea este programul strălucit al desvoltării pro­ducţiei agricole, al vieţii în­stărite, al mesei aşternute. Ceea ce ne spune hotărîrea este simplu şi uşor de înţe­les. In ce constă deci marea valoare a acestei hotăriri, tă­ria ei nemaipomenită? înainte de toate ea cheamă pe toţi indivizi ai poporului nostru muncitor la luptă şi la muncă, la munca construi­rii ţării. Prin aceasta întrea­gă comunitate de muncă a ţării îşi pune sforţările în serviciul construirii patriei. Hotărirea, — pe baza îndru­mărilor date de Partid şi gu­vern în luna iunie — fău­reşte unitatea comunităţii şi a indivizilor. Omul munci­tor, citind hotărîrea, zăreşte desfăşurarea viitorului apro­piat, care măine va fi mai bogat decât astăzi, iar poi­mâine mai bogat decât mâine. Acest fapt se reoglindeşte în scopul, în orânduirea date­lor şi aplicarea metodei hotă­­rîrii. Hotărîrea aruncă raze de lumină asupra tuturor do­meniilor vieţii şi arată amă­nunţit scopurile desvoltării producţiei agricole. Ea decla­ră clar că fiecare om al mun­cii, care îşi pune mâna pe sapă, care montează tractorul, sau care prin puterea ştiin­ţei smulge mai mult naturii, ia parte la înfăptuirea progra­mului. La înfăptuirea acestei hotărîri deci pot lua parte toţi oamenii muncii, ei pot arăta ce poate să facă indivi­dul în interesul întregului po­por. In al doilea rând, datele numerice ale hotărîrii trezesc admiraţia oamenilor fmmeii ducându-i în acelaş timp în lumea realităţilor. Iată ce ne spun datele nu­merice din hotărîre. In trei ani vom cheltui 12—13 mi­liante de forinţi pentru des­­voltarea agriculturii noastre. Vom însămânţa grâne pre o suprafaţă cu o sută de mii de jugăre mai mare decât în cei 6 ani trecuţi. In următorii trei ani ţărănimea­ noastră primeşte anual câte o mie de batoze. In anii 1954—55 sta­ţiunile noastre de maşini şi gospodăriile agricole de stat aşteaptă din industrie cinci mii de muncitori speciali­zaţi, cu experinte care se vor prezenta în mod facultativ. Aceste date sunt numai o pi­cătură din mare. Insă hotă­­rîrea vorbeşte amănunţit des­pre toate aceste date şi în ur­ma lor parcă vedem cum ară tractoarele noi, cum însămân­ţează semănătorile, cum se ri­dică producţia agriculturii noastre. In al treilea rând, hotărîrea deschide noi şi noi izvoare ale culturalizării în faţa po­porului nostru muncitor şi a tineretului. Căminul de elevi I. C. Fri­mu este aşezat la picioarele cetăţii seculare şi dărăpănate din Gyula. Cei 203 de elevi români din cămin aparţin şcolii generale, liceului şi şco­lii pedagogice cu limba, de predare română. Exteriorul clădirilor căminului este dă­răpănat, nici curtea nu este încă aranjată. Dacă sosesc oa­speţi, conducerea nu le arată bucuros căminul, căci după înfăţişarea exterioară a cămi­nului, oaspeţii ar fi înclinaţi să creadă că şi înzestrarea internă, şi aprovizionarea şi învăţătura elevilor este cam slabă. Statul nostru contribue zil­nic cu câte 10—50 forinţi la hrana bună a fiecărui elev român. Statul cheltueşte anual pe­ste un milion şi cinci sute de forinţi pentru întreţinerea, de­­svoltarea, pentru salarul peda­gogilor şi al personalului teh­nic. Ca în toate căminele pa­triei noastre, la fel şi în Că­minul I. C. Frimu, numai o mică parte a elevilor plăteşte o mică contribuţie. Cea mai mare parte a elevilor nu plă­teşte nimic deci primeşte gra­tuit toate cele necesare. Im să în afară de această, edu­carea elevilor în cămin în­seamnă şi mai mult, repre­zintă o valoa­re de neînchi­puit. Copiii învaţă aici de la vârsta de 7 ani până la ter­minarea liceului sau a şcolii pedagogice. Ei duc o viaţă re­gulată, învaţă să respecte or­dinea, curăţenia, se obişnuesc Cultivarea desvoltată a plantelor, creşterea vitelor, mecanizarea pe o scară largă pretind oameni cu cunoştinţe speciale, oameni instruiţi şi conştiincioşi. Deci în faţa ti­neretului stau posibilităţi u­­riaşe. Tineretul satelor şi ora­şelor stă în faţa unor sarcini cât se poate de frumoase, a căror rezolvare îi va aduce fericire şi belşug. Iată de ce se poate spune că poporul muncitor maghiar a primit cel mai frumos ca­dou de an nou de la Partid şi guvern. Acest program ne do­reşte an nou fericit. Realiza­rea acestui program depinde de noi, de poporul muncitor al patriei. Suntem siguri că poporul muncitor maghiar, cot la cot cu naţionalităţile conlocuitoare, îşi va încorda toate puterile pentru a duce la capăt hotărîrea Partidului şi guvernului şi prin aceasta pentru a-şi făuri un viitor strălucit, să se poarte cu dragoste faţă de tovarăşii lor şi în acelaş timp, învăţând sârguincios şi cu cinste, ei câştigă cunoştinţe temeinice în şcolile lor cu­ limba de predare română. Iată, de ce socotesc părinţii că căminul este foarte­­ bun. In trecut aceşti părinţi nici nu puteau visa să termine cel puţin şcoala elementară. Şi­­acuma! In faţă copiilor lor, — care învăţă în limba lor maternă — toate şcolile şi toate carierele sunt deschi­se. Ba, şi frontierele ţării se deschid în faţa tinerilor ca­re învaţă în şcolile române. Mihail Jank, unul dintre foş­tii elevi ai căminului, acuma învaţă în Uniunea Sovietică şi va deveni inginer electric. Doina Ia­na, Ioan Muntean, Ioan Bodea şi Ioan Mogyoros îşi continuă studiile în cali­­tae de bursieri la universită­ţile Republicii Populare Ro­mâne. Mai mulţi elevi ieşiţi din cămin învaţă la universi­tăţile şi şcolile superioare din ţără, la Budapesta, la Szeged. Părinţii sunt recunoscători şi pentru faptul că, peste trei săptămâni, în urma progra­mului guvernului se va începe modernizarea căminului I. C. Frimu. Pentru acest scop sta­tul a pus la dispoziţia cămi­nului Goo­ooo mii de forinţi. Se va transforma interiorul căminului, se va lărgi sala de mâncare, sala culturală, spă­lătoria, se va repara interiorul clădirii, iar curtea se va cu­­răţi de ruine. Din ziarul Viharsarok Nép­e In urma noului program al guvernului... Se modernizează Căminul de elevi I.C. Frimu din Gy­ula

Next