Libertatea Noastră, 1954 (Anul 4, nr. 1-26)
1954-01-01 / nr. 1
2 LIBERTATEA NOASTRA REZULTATELE ALEGERILOR de deputaţi în Sfaturile Populare din R.P. Română La 20 Decembrie 1953 au avut loc în întreaga ţară alegerile de deputaţi în Sfaturile Populare regionale, orăşeneşti, raionale şi comunale Au fost aleşi deputaţi în 18 Sfaturi Populare regionale din Sfatul Popular al oraşului Bucureşti, în 8 raioane ale oraşului Bucureşti, în 183 Sfaturi Populare raionale, în 161 Sfaturi Populare orăşeneşti de subordonare regională şi raională şi în 4.088 Sfaturi Populare comunale. La alegerile de deputaţi în Sfaturile Populare s’au înregistrat următoarele rezultate: Numărul alegătorilor Voturi exprimate Voturi pentru candidaţii F. D. P. Voturi împotriva candidaţilor F.D.P. Voturi anulate cifre absolute/o o o faţă cifre de nu- absolute mărul voturilor cifre absolute o faţă de numărul voturilor cifre absolute % faţă de numărul voturilor Pentru Sfaturile Populare regionale 9.819.839 9.418.087 95.919.293.303 98,68 90.954 0,96 33.830 0,36 Pentru Sfatul Popular al oraşului Bucureşti 847.525 834.426 98,45 818.437 98,08 12.492 1,50 33.497 0,42 Pentru Sfaturile Populare ale raionelor oraşului București 847.525 834.426 98,45 817.727 98,00 13.053 1,56 3.646 0,44 Pentru Sfaturile Populare raionale 855.818 8.163.505 95.868.042.803 98,52 87.973 1,08 32.729 0,40 Pentru Sfaturile Populare orășenești (de subordonare regională și raională)2.313.9172.275.707 98.352.249.542 98,85 20.266 0,89 5.899 0,26 Pentru Sfaturile Populare comunale 7.504.7487.172.832 95.587 037.709 98,12 97.851 1,36 37.272 0,52 Datele de mai sus arată că majoritatea covârşitoare a alegătorilor a luat parte la vot. Alegătorii au votat aproape in unanimitate pentru candidaţii Frontului Democraţiei Populare. Numărul total al deputaţilor aleşi pentru toate Sfaturile Populare este de 135.220. Toţi deputaţii aleşi sunt candidaţi ai Frontului Democraţiei Populare. Din numărul total al deputaţilor 24,67o/o sunt femei. In ceea ce priveşte apartenenţa politică, 42,95 °/o sunt membri şi candidaţi ai Partidului Muncitoresc Român, iar 57,05 p/o sunt oameni ai muncii fără de partid. Dintre deputaţii aleşi 86,93 o/o sunt de naţionalitate româna şi 13,07o/o sunt din rândul minorităţilor naţionale. Un număr de 2 candidaţi propuşi pentru alegerile de deputaţi in Sfaturile Populare raionale, 1 candidat pentru Sfaturile Populare orăşeneşti şi un număr de 54 candidaţi propuşi pentru alegerile de deputaţi in Sfaturile Populare comunale , au fost aleşi deoarece n'au întrunit cel puţin jumătate plus unu din totalul voturilor exprimate. Intr'o circumscripţie electorală raională şi în 19 circumscripţii electorale comunale, alegerile au fost anulate, ca urmare a nerespectării prevederilor Decretului cu privire la alegerile de deputaţi ,in Sfaturile Populare. Intr'o circumscripţie electorală raională şi in 7 circumscripţii electorale comunale n’au avut loc alegeri. In conformitate cu art. 99 si 109 din Decretul cu privire la alegerile de deputaţi in Sfaturile Populare, în toate aceste circumscripţii vor avea loc noi alegeri. Pentru rezolvarea problemei germane pe o bază paşnică, democrată! Rezoluţia plenarei C. C. al P. C. din Danemarca — La plenara Comitetului Central al Partidului Comunist din Danemarca, care a avut loc intre 19 şi 20 Decembrie, a fost adoptată o rezoluţie în care se spune printre altele: Poporul danez urmăreşte cu nelinişte şi îngrijorare refacerea puterii militare a Germaniei occidentale. Sunt unii care vor ca militariştii germani să apară din nou în rolul de »apărători ai Europei«, ceea ce ne aduce aminte de experienţa amară a timpurilor ocupaţiei. Rezistenţa faţă de cantonarea trupelor străine în Danemarca a arătat că protestele hotărîte ale poporului pot preîntâmpina planuri ce primejduiesc interesele Danemarcei. Dacă poporul danez va fi unit acum în rezistenţa sa împotriva renaşterii militarismului german, el va putea să zădărnicească aceste planuri. Meetingul învăţătorilor de la Berlin La 21 Decembrie, la Friedrichstadtpalast, a avut loc un meeting al învăţătorilor, educatorilor şi salariaţilor de la grădiniţele de copii, care sa desfăşurat sub lozinca luptei pentru rezolvarea paşnică a problemei germane. La meeting au luat parte numeroşi învăţători din Berlinul occidental. In cadrul meetingului au fost adoptate apeluri către învăţătorii din Răsăritul şi Apusul ţării şi către învăţătorii din Franţa. Participanţii la meeting şi-au exprimat dorinţa ca la apropiata conferinţă a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri să participe reprezentanţi ai R. D. Germane şi ai Germaniei occidentale. Din Germania occidentală O delegaţie de ţărani din Germania occidentală a adresat un apel în care subliniază că guvernul R. D. Germane a făcut numeroase propuneri guvernului de la Bonn pentru unificarea grabnică a Germaniei. înţelegerea între germanii de Vest şi Est ar avea o influenţă pozitivă asupra conferinţei miniştrilor afacerilor externe. Peste 3.000 de muncitori de la oţelăriile de la Brandenburg au semnat un memorandum cerând unificarea grabnică a Germaniei, închierea unui tratat de pace pe baza acordului de la Postdam şi participarea reprezentaţilor din Germania occidentală şi R. D. Germană la conferinţa de la Berlin. Memorandumul a fost trimis atât primministrului ad-interim, Walter Ulbricht, cât şi înalţilor comisari occidentali. Ziarul »Pravda« anunţă că în zilele de 9 şi 12 Decembrie au avut loc la Moscova, sub preşedinţia acad. D. V. Spobelţin, şedinţe ale Comitetului pentru decernarea Premiilor internaţionale Stalin »Pentru întărirea păcii între popoare«. Comitetul a examinat propunerile cu privire la decernarea Premiilor Internaţionale Stalin pe anul curent şi a adoptat o hotărîre în această chestiune. Iată textul hotărîrii Comitetului pentru decernarea Premiilor Internaţionale Stalin »Pentru întărirea păcii între popoare pe anul 1953: De la Comitetul pentru decernarea Premiilor Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“ Cu privire la decernarea Premiilor Internaţionale Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“ pe anul 1953 Hotărirea Comitetului pentru decernarea Premiilor Internaţionale Stalin »Pentru întărirea păcii intre popoare« din 12 Decembrie 1953 Pentru merite remarcabile în lupta pentru menţinerea şi întărirea păcii se decernează Premii Internaţionale Stalin »Pentru întărirea păcii între popoare« următoarelor persoane : Pierre Cot — deputat în Adunarea Naţianală (Franţa), Sahib Sing Sokhei — profesor, general-major, membru in Consiliul Statelor din parlamentul Indiei. Andrea Gagera — preot (Italia). Isabelle Blume — deputat în parlament (Belgia). Howard Fast — scriitor (S. U. A.). John Bernal — profesor la Universitatea din Londra. (Anglia). Leon Kruczkowski — scriitor (Polonia). Pablo Neruda — scriitor (Chile). Andrea Andrem — doctor în medicină, medic șef la laboratorul clinic din orașul Stockholm (Suedia). Popova Nina Vasilievna — secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din Uniunea Sovietică (U.R.S.S.). Preşedintele Comitetului D. V. Scobelţin Vicepreşedinţii Comitetului: Su^Ara^Î^Franţa). Membrii Comitetului: M. Andersen-Nexö (Danemarca). Jan Dembowski (Polonia) Mihail Sadoveanu (Románia) A. A. Fadeev (U.R.S.S.) I. G. Ehrenburg (U.R.S.S.) 12 Decembrie 1953 Moscova S.U.A. şi problemele coreene Ziarul »Naţional Herald« publică un articol redacţional intitulat »Criza coreeană« în care condamnă acţiunile lui Dean, reprezentantul american în Coreea Ziarul împărtăşeşte comandamentului nordcoreean că S.U.A. sunt înţelese cu Li Sin Man şi tol acesta a eliberat in mod negat pe prizonierii de război profitând de sprijinul S. U. A» »fără care însăşi existenţa guvernului sudcoreean ar fi fost imposibilă«. »Impresia generală, scrie ziarul este că comandamentul O.N.U. împiedică în mod premeditat rezolvarea paşnică a problemei coreene«. Sentinţa în procesul lui Mosaddîc . După o lună şi jumătate de dezbateri, procesul lui Mosaddîc, fost prim ministru al Iranului, a luat sfârşit. Agenţia France Presse anunţă că Mosaddîc a fost condamnat la trei ani închisoare. Această sentinţă a fost pronunţată după ce procurorul ceruse în rechizitoriu pedeapsa cu moartea. Prizonierii de război americani Ziarele relatează că 22 de prizonieri americani din Coreea care nu au dorit să se întoarcă în S.U.A.., au refuzat să asculte explicaţiile reprezentanţilor S.U.A. care au încercat să-i convingă să se repatrieze. După cum a transmis postul de radio Londra, preşedintele comisiei neutre de repatriere, Thimaya, a adresat un apel personal celor 22 de prizonieri de război americani şi unui prizonier englez, propunându-le să participe la şedinţele de lămurire. Prizonierii de război au declarat insă că vor asista la aceste şedinţe numai cu condiţia să li se permită să-şi expună, nelimitându-li-se timpul motivele pentru care refuză să se repatrieze.l