Libertatea Noastră, 1954 (Anul 4, nr. 1-26)

1954-01-01 / nr. 1

2 LIBERTATEA NOASTRA REZULTATELE ALEGERILOR de deputaţi în Sfaturile Populare din R.P. Română La 20 Decembrie 1953 au a­­vut loc în întreaga ţară alege­rile de deputaţi în Sfaturile Po­pulare regionale, orăşeneşti, raionale şi comunale Au fost aleşi deputaţi în 18 Sfaturi Populare regionale d­in Sfatul Popular al oraşului Bu­cureşti, în 8 raioane ale ora­şului Bucureşti, în 183 Sfa­turi Populare raionale, în 161 Sfaturi Populare orăşene­şti de subordonare regională şi raională şi în 4.088 Sfa­turi Populare comunale. La alegerile de deputaţi în Sfaturile Populare s’au înre­gistrat următoarele rezultate: Numă­rul ale­gătorilor Voturi exprimate Voturi pentru candidaţii F. D. P. Voturi împotriva candidaţilor F.D.P. Voturi anulate cifre absolute­­/o o o faţă cifre de nu- absolute mărul voturilor cifre absolute o­ faţă de nu­mărul voturilor cifre absolute % faţă de nu­mărul voturilor Pentru Sfaturile Populare regionale 9.819.839 9.418.087 95.919.293.303 98,68 90.954 0,96 33.830 0,36 Pentru Sfatul Popular al ora­şului Bucureşti 847.525 834.426 98,45 818.437 98,08 12.492 1,50 3­3.497 0,42 Pentru Sfaturile Populare ale raionelor ora­şului București 847.525 834.426 98,45 817.727 98,00 13.053 1,56 3.646 0,44 Pentru Sfaturile Populare raionale 8­5­5.818 8.163.505 95.868.042.803 98,52 87.973 1,08 32.729 0,40 Pentru Sfaturile Populare orășe­nești (de subor­donare regio­nală și raională)2.313.9172.275.707 98.352.249.542 98,85 20.266 0,89 5.899 0,26 Pentru Sfaturile Populare comu­nale 7.504.7487.172.832 95.587 037.709 98,12 97.851 1,36 37.272 0,52 Datele de mai sus arată că majoritatea covârşitoare a a­­legătorilor a luat parte la vot. Alegătorii au votat aproape in unanimitate pentru candi­daţii Frontului Democraţiei Populare. Numărul total al deputaţi­lor aleşi pentru toate Sfatu­rile Populare este de 135.220. Toţi deputaţii aleşi sunt candidaţi ai Frontului Demo­craţiei Populare. Din numărul total al depu­taţilor 24,67o/o sunt femei. In ceea ce priveşte aparte­nenţa politică, 42,95 °/o sunt membri şi candidaţi ai Parti­dului Muncitoresc Român, iar 57,05 p/o sunt oameni ai muncii fără de partid. Dintre deputaţii aleşi 86,93 o/o sunt de naţionalitate româ­na şi 13,07o/o sunt din rândul minorităţilor naţionale. Un număr de 2 candidaţi propuşi pentru alegerile de deputaţi in Sfaturile Populare raionale, 1 candidat pentru Sfaturile Populare orăşeneşti şi un număr de 54 candidaţi propuşi pentru alegerile de deputaţi in Sfaturile Populare comunale , au fost aleşi deoa­­rece n'au întrunit cel puţin jumătate plus unu din totalul voturilor exprimate. Intr'o circumscripţie electo­rală raională şi în 19 circum­scripţii electorale comunale, a­­legerile au fost anulate, ca urmare a nerespectării preve­derilor Decretului cu privire la alegerile de deputaţi ,in Sfaturile Populare. Intr'o circumscripţie electo­rală raională şi in 7 circum­scripţii electorale comunale n’au avut loc alegeri. In conformitate cu art. 99 si 109 din Decretul cu privire la alegerile de deputaţi in Sfaturile Populare, în toate a­­ceste circumscripţii vor avea loc noi alegeri. Pentru rezolvarea problemei germane pe o bază paşnică, democrată! Rezoluţia plenarei C. C. al P. C. din Danemarca — La plenara Comitetului Central al Partidului Comu­nist din Danemarca, care a avut loc intre 19 şi 20 Decem­brie, a fost adoptată o rezolu­ţie în care se spune printre altele: Poporul danez urmăreşte cu nelinişte şi îngrijorare re­facerea puterii militare a Ger­maniei occidentale. Sunt unii care vor ca militariştii ger­mani să apară din nou în rolul de »apărători ai Euro­pei«, ceea ce ne aduce aminte de experienţa amară a timpu­rilor ocupaţiei. Rezistenţa faţă de cantona­rea trupelor străine în Dane­marca a arătat că protestele hotărîte ale poporului pot pre­întâmpina planuri ce pri­­mejduiesc interesele Dane­marcei. Dacă poporul danez va fi unit acum în rezistenţa sa împotriva renaşterii milita­rismului german, el va putea să zădărnicească aceste pla­nuri. Meetingul învăţătorilor de la Berlin La 21 Decembrie, la Fried­­richstadtpalast, a avut loc un meeting al învăţătorilor, edu­catorilor şi salariaţilor de la grădiniţele de copii, care sa desfăşurat sub lozinca luptei pentru rezolvarea paşnică a problemei germane. La mee­ting au luat parte numeroşi învăţători din Berlinul occi­dental. In cadrul meetingului au fost adoptate apeluri către în­văţătorii din Răsăritul şi A­­pusul ţării şi către învăţătorii din Franţa. Participanţii la meeting şi-au exprimat do­rinţa ca la apropiata confe­rinţă a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri să participe reprezentanţi ai R. D. Germane şi ai Germa­niei occidentale. Din Germania occidentală O delegaţie de ţărani din Germania occidentală a adre­sat un apel în care subliniază că guvernul R. D. Germane a făcut numeroase propuneri guvernului de la Bonn pentru unificarea grabnică a Germa­niei. înţelegerea între germa­nii de Vest şi Est ar avea o influenţă pozitivă asupra con­ferinţei miniştrilor afacerilor externe. Peste 3.000 de muncitori de la oţelăriile de la Branden­burg au semnat un memoran­dum cerând unificarea grab­nică a Germaniei, închierea unui tratat de pace pe baza acordului de la Postdam şi participarea reprezentaţilor din Germania occidentală şi R. D. Germană la conferinţa de la Berlin. Memorandumul a fost trimis atât primministru­­lui ad-interim, Walter Ul­bricht, cât şi înalţilor comi­sari occidentali. ­ Ziarul »Pravda« anunţă că în zilele de 9 şi 12 Decem­brie au avut loc la Moscova, sub preşedinţia acad. D. V. Spobelţin, şedinţe ale Comi­tetului pentru decernarea Pre­miilor internaţionale Stalin »Pentru întărirea păcii între popoare«.­­ Comitetul a examinat pro­punerile cu privire la decer­narea Premiilor Internaţiona­le Stalin pe anul curent şi a adoptat o hotărîre în această chestiune. Iată textul hotărîrii Comite­tului pentru decernarea Pre­miilor Internaţionale Stalin »Pentru întărirea păcii între popoare pe anul 1953: De la Comitetul pentru decernarea Premiilor Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“ Cu privire la decernarea Premiilor Internaţionale Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“ pe anul 1953 Hotărirea Comitetului pentru decernarea Premiilor Interna­ţionale Stalin »Pentru întărirea păcii intre popoare« din 12 Decembrie 1953 Pentru merite remarcabile în lupta pentru menţinerea şi întărirea păcii se decernează Premii Internaţionale Sta­lin »Pentru întărirea păcii între popoare« următoarelor persoane : Pierre Cot — deputat în Adunarea Naţianală (Franţa), Sahib Sing Sokh­ei — profesor, general-major, membru in Consiliul Statelor din parlamentul Indiei. Andrea Gagera — preot (Italia). Isabelle Blume — deputat în parlament (Belgia). Howard Fast — scriitor (S. U. A.). John Bernal — profesor la Universitatea din Londra. (Anglia). Leon Kruczkowski — scriitor (Polonia). Pablo Neruda — scriitor (Chile). Andrea Andrem — doctor în medicină, medic șef la la­boratorul clinic din orașul Stockholm (Suedia). Popova Nina Vasilievna — secretar al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din Uniunea Sovietică (U.R.S.S.). Preşedintele Comitetului D. V. Scobelţin Vicepreşedinţii Comitetului: Su^Ara^Î^Franţa). Membrii Comitetului: M. Andersen-Nexö (Danemarca). Jan Dembowski (Polonia) Mihail Sadoveanu (Románia) A. A. Fadeev (U.R.S.S.) I. G. Ehrenburg (U.R.S.S.) 12 Decembrie 1953 Moscova S.U.A. şi problemele coreene Ziarul »Naţional Herald« publică un articol redacţional intitulat »Criza coreeană« în care condamnă acţiunile lui Dean, reprezentantul ameri­can în Coreea Ziarul împărtă­şeşte comandamentului nord­­coreean că S.U.A. sunt înţe­lese cu Li Sin Man şi tol a­­cesta a eliberat in mod negat pe prizonierii de război profi­tând de sprijinul S. U. A» »fără care însăşi existenţa gu­vernului sudcoreean ar fi fost imposibilă«. »Impresia generală, scrie ziarul este că comandamentul O.N.U. împiedică în mod pre­meditat rezolvarea paşnică a problemei coreene«. Sentinţa în procesul lui Mosaddîc . După­ o lună şi jumătate de dezbateri, procesul lui Mo­saddîc, fost prim ministru al Iranului, a luat sfârşit. Agen­ţia France Presse anunţă că Mosaddîc a fost condamnat la trei ani închisoare.­­ Această sentinţă a fost pro­nunţată după ce procurorul ceruse în rechizitoriu pedea­psa cu moartea. Prizonierii de război americani Ziarele relatează că 22 de prizonieri americani din Co­reea care nu au dorit să se întoarcă în S.U.A.., au refuzat să asculte explicaţiile repre­zentanţilor S.U.A. care au în­cercat să-i convingă să se re­patrieze. După cum a transmis po­stul de radio Londra, preşe­dintele comisiei neutre de re­patriere, Thimaya, a adresat un apel personal celor 22 de prizonieri de război americani şi unui prizonier englez, pro­­punându-le să participe la şe­dinţele de lămurire. Prizonie­rii de război au declarat insă că vor asista la aceste şedinţe numai cu condiţia să li se permită să-şi expună, nelimi­­tându-li-se timpul motivele pentru care refuză să se repa­trieze.­­­l

Next