Libertatea Noastră, 1955 (Anul 5, nr. 1-26)

1955-01-18 / nr. 1

ORGANUL UNIUNII CULTURALE A ROMÂNILOR DUS UNGARIA Anul V. Nr. 1. 6 PAGI N 150 fill. Marti, 18. ianuarie 1955. Declaraţia intelectualilor maghiar în Pravda Ziarul Pravda, din 6 ianuarie, publică protestul intelectualilor maghiari contra manevrelor incendiatorilor atomici. Iată declaraţia: Atenţia celor ce se interesează de problemele internaţionale, a fost atrasă de rezultatele şedinţelor din trecutul apropiat ale statului nord — Atlantic agresiv. Hotarîrile acestor şedinţa au atras şi atenţia poporului maghiar, a oamenilor culturii. Delegaţii puterilor, care iau parte în Pactul Nordatlantic, au încercatsă justifice războiul atomic. Pină ce popoarele se străduiesc să înpiedice izbucnirea războiului atomic, la şedinţele din Paris vorbeau despre aceea, cui sa-i acorde dreptul pentru alegerea momentului potrivit, în care sa pornească războiul atomic. In comunicaţia finală a şedinţelor parisiene, prin franze confuze au ascuns esenţialul deciziilor despre »înarmarea modernă« şi »planificarea pregătirilor«. Dar pe urmă, politicienii şi ziarele puterilor agresive au început explicarea deciziilor primite. In urma acestor explicaţii a aparut şi a trebuit să apară în inimile popoarelor îngrijorarea, şi după părerea noastră trebuie să îndemne miioanele de oameni să faci tot posibilul pentru a împiedica manevrele acestor incendiatori. Cind s-a clarificat scopul hotarîrilor parisiene, a ieşit la iveală că delegaţii puterilor agresive nordatlantice s-au înţeles în aceea că — citind cuvintele lui Dulles — »politica de azi încetul cu încetul cere întrebuinţarea armei atomice ca o armă obişnuită pentru scopuri tactice«. Laaceasta am adaugat că în practică guvernul Statelor Unite a primit dreptul ca să decidă singur în ceea ce priveşte întrebuinţarea armei atomice şi cu hidrogen şi după cum spune Spaak »soldaţii au primit ceea ce au dorit«. Noi, autorii acestei declaraţii, muncitorii ştiinţei,artei şi culturii maghiare, privim acordurile parisienea un atentat contra tuturor popoarelor, ba chiar in mare măsură şi contra siguranţei popoarelor din ţările care iau parte la Pactul Nordatlantic. Fiecare om îşi mai aduce aminte de apelul din Stokholm, prin care s-a cerut interzicerea armei atomice. Acest apel a fost semnat de 600 milioane de bărbaţi şi femei, dintre care 17 milioane de italieni şi 15 milioanede francezi. Popoarele n-au abzis de principiile anunţate atunci, ba chiar numărul celor care sînt în contra armelor atomice a crescut considerabil. Pentru aceasta e o dovadă mişcarea pornită nu de mult în Japonia, pentru strîngerea semnăturilor prin care un număr de cca 29 milioane de oameni s-a alăturat apelului care cere interzicerea armelor atomice. Poziţia aceasta a popoarelor se înţelege. In cei cinci ani de la apelul din Stokholm a crescut forţa distrugătoare a armei, atomice. Totodata şi popoarele s-au convins că sforţarea lor are succes. De exemplu le-a reuşit să înlăture pericolul unui atac atomic contra Coreei. In ultimul timp s-au făcut mai multe demersuri pentru întărirea colaborării internaţionale, dintre care unele au avut rezultat însemnat. Aşa se vede că bolta cerească se înseninează. Interesul omenirii este ca energia atomică să servească scopuri paşnice: construirea, ridicarea nivelului de trai al omenirii şi nu distrugerea. Şi acum, în astfel de împrejurări, reprezentanţii anumitelor guverne, ocolind voinţa omenirii, în secret, fără a întreba un for internaţional cum este ONU, s-au înţeles ca vor da dreptul începerii războiului atomic unui grup restrîns. Pe lîngă aceasta, aceleaşi puteri iau toate măsurile pentru reînvierea militarismului german şi plănuiesc a da arma atomică în mina noului Wermacht german, condus de generalii hitlerişti. S-a format o nouă situaţie. Trebuiesc luate deci masuri noi pentru înlăturarea pericolului. Incendiatorii au început un joc prea periculos pentru a rămîne neobservaţi. Popoarele nu pot să permită victoria aventurierilor atomici. Situaţia formată trebuie să pună pe gînduri mai ales popoarele ţării lor cu teritorii mici sau cu densitate mare, fiindcă urmările războiului pe aceste teritorii ar fi şi mai distrugătoare. Autorii acestei declaraţii ştiu foarte bine cîtă forţă şi cît talent au sacrificat popoarele din lume pentru înfiinţarea unei vieţi noi. Şedinţa de la Moscova, care s-a ocupat cu problema siguranţei colective europene, a arătat că popoarele iubitoare depace şi guvern Consfătuirea activiştilor culturali din judeţul Bichiş Activiştii culturali din judeţul Bichiş — conducătorii administrativi ai educaţiei populare de plasă şi comunali, directorii căminelor culturale şi specialiştii invitaţi — s-au întrunit la Békéscsaba pentru a se consfătui. Scopul consfătuirii a fost acela de a ţine o dare de seama asupra rezultatelor muncii de educaţie populară din anul trecut şi de a fixa sarcinile anuui curent. Darea de seama a fost ţinută de Horváth László, şeful secţiei de educaţie populara de la Sfatul Judeţean. Se poate spune că muncitorii culturali ai acestui judeţ se pot mîndri cu multe rezultate frumoase. In anul trecut am făcut un non pas mare spre democratizarea culturii. Se evidenţiază aceasta în mişcările artistice din ce în ce în mai largi: actualmente în judeţul Bichiş funcţionează aproape 230 ansamble cu turale artistice, printre ele se găsesc şi cele ale naţionalităţilor ca cele romîneşti din Aletea şi Micherechi, ansamblele sîrbilor şi slovacilor din Bătania şi Tótkomlós. Şasezeci de cămine culturale servesc satisfacerea cerinţelor culturale de un nivel din pe în ce mai înalt ale populaţiei săteşti. Unmare eveniment al anului trecut a fost formarea primului teatru permanent al judeţului, care cu activitatea sa a contribuit în mare măsură la înviorarea vieţii culturale din judeţ, îmbogăţirea vieţii culturale judeţene, drumul dezvoltării e marcat de mai multe mii de aranjamente, cuvinturi de propaganda ştiinţifică, programe culturale, cursuri etc. Cu toate acestea pe muncitorii educaţiei populare îi aşteaptă multe alte sarcini în acest an. Sprijiniţi pe marea forţă de mobilizare a tinerilor şi pe comitetele Frontului Popular, trebuie ajutat şi mai departe spiritul de iniţiativa proprie al sătenilor, in scopul satisfacerii cerinţelor culturale cu valorificarea pretenţiei nivelului, care se ridica din ce în ce mai mult. Vor veni în ajutor mai multe organe, instituţii noi care se vor forma în timpul acestui an. Sarcinilor anului curent aparţine şi înfiinţarea colectivei de muncă al scriitorilor din judeţul Bichiş, cu scopul de a descoperii talente şi de a da posibilitatea practicării ambiţiilor de scriitor. Acest fapt va contribui la aceea, ca prin nuvele noi, prin romane scurte să cunoaştem viaţa judeţului nostru, tradiţiile sale istorice. Şcoala de muzică din Orosháza în curs de a se deschide şi cursul de dirijori de coruri în organizare, vor servi la dezvoltarea culturii muzicale, corale. Dar continuăm şi concursurile de recitări, mai mult, vom organiza şi cursuri de declamat. Darea de seamă care a stirnit un mare interes, a fost urmată de o vie discuţie. Participanţii au fost de acord cu stabilirile făcute în darea de seama şi cu multe propuneri valoroase, întregindu-le cu experienţe cîştigate pe propriile lor terenuri. Ádám Eta In cele ce urmează doresc să comunic o veste îmbucurătoare. Oamenii muncii din Cenad şi-au îndeplinit obligaţiile faţă de stat, pe anul nou nu a rămas nicio restanţa de impozit. Locuitorii comunei, aparţinând celor trei naţionalităţi, au făcut tot posibilul ca pe ziua de 24 decembrie sa-şi îndeplinească toate angajamentele, ceea ce le-a şi reuşit. In comuna impozitele au fost plătit suta la sută. îndeplinirea planului cu privire la platirea impozitelor în bună parte se datoreşte muncii devotate a lui Ludovic Vastag şi soţia lui Sipos Imre, ambii funcţionari eminenţi ai Sfatului de Plasa, care lucrează în această -------------ni Hwmiitfi ~t ii it I ni I Scrisoare din Ceaad Dragi Tovarăşi! comună abia de la 1 noiembrie. Este de remarcat şi munca depusa de membrii Comitetui Financiar Permanent pe acest teren. Membrii acestui comitet au explicat oamenilor muncii, că dacă plătesc regulat impozitul, din aceasta împrejurare întreaga comună va trage foloase. Locuitorii comunei s-au convins şi se vor convinge, că o parte a sumelor, plătite sub formă de impozite, se vor învesti pentru îmbunătăţirea situaţiei din comuna, se vor construi trotuare noi, s-a cumpărat un difuzor în valoare de 14.500 Ft, toate aceste din premii de impozit. Sfatul comunal s-a îngrijit, ca sa se pună la dispoziţie plăci ungureşti, româneşti şi sîrbeşti, pentru distracţia populaţiei. Adevărat,, sunt unii care nu şi-au îndeplinit în, întregime obligaţiile referitoare la impozit. Numărul acestora insa este foarte mic. Unii cetăţeni, cum sínt Vasile Achimaş ţăran român, Badai András ţăran maghiar, Cedomîr lovanovici ţăran sîrb, care au plătit impozit şi pe anul ce urmează. S-au remarcat prin platirea regulată a impozitului Vaier Popovici, Nagy Gy. Ștefan, Solos Milos, Bende Alexandru ţărani muncitori. Ei au fost felicitaţi de mai multe ori din partea sfatului cu cîntece. Cenad, la 28 decembrie 1954 Salutări Dorogin Slavco nele acestora s-au hotărît să-şi apere integritatea teritorială şi viaţa populaţiei. Noua ne sînt scumpe rezultatele muncii constructive. Dar aici ne gîndim la soarta comorilor culturale ale întregii omeniri şi ne gîndim şi la valorile materiale din întreaga lume. Noua ni e scumpă viaţa oamenilor, ne sunt scumpe oraşele şi satele din vestul Europei şi comorile civilizaţiei lor. Nici aceea nu am dori ca americanii sa-şi vadă propria lor ţara în ruine. Tocmai de aceea apelăm lafiecare om cinstit, sa-şi ridice glasul de protest şi cu forţa comună să împiedice realizarea planurilor războinice. Declaraţia a fost semnată de medicul profesor Rusznyák István, preşedintele Academiei de Ştiinţe Maghiare, academicianul Jánosi Lajos, academicianul Szekfü Gyula, artista de pian Fischer Annie, scriitorul Déry Tibor, sculptorul Kisfaludi Strobl Zsigmond scriitorul Illyés Gyula şi preşedintele Asociaţei Ziariştilor Maghiari Mihályfi Ernő.