Foaia Noastră, 1958 (Anul 2, nr. 1-24)

1958-01-01 / nr. 1

FOAIA MOASTRA Anul II. Nr. 1. — Miercuri, 1. ianuarie 1958. ORGANUL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA 8 pagini 60 fiii. Luna-şi picură argintul, tremurîndu-l pe fereastră, vede atita împăcare, străjuind căsuţa noastră. Lingă put zimbind stă mama adormindu-şi copilaşii, — cămăşulă cu mătasă le-a cusut mina nânaşii. Numai moşul povesteşte, aşezat pe fala vetrii, — dumiriţi de-o pildă veche, îl ascultă doi cumetri. Anului Nou . . . Dar auzi! — căţelul latră, s-aud şopote-n ogradă şi s-aude, subt opincă, scîrţîitul de zăpadă. Şi-a curmat povestea moşul şi-i tăcere multă-n casă. — osteniţi dorm ochelarii pe ceaslovul de pe masă. Licărind o raz-atinge geamul uşii de la tindă, de trei glasuri legănată se-nfiripă o colindă . . . în pragul De sub tol ridică fruntea două fețe bucălare ... — Blind zîmbește din icoană, cuviosul Niculaie . . . O. GOGA 1958 Sz. P. — In numele Uniunii Democratice a Romînilor din Ungaria. con ( ID Ucjâxdt! De obicei la sfîrşitul fiecărui an facem un bilanţ al muncii noastre din anul care a trecut. Paralel cu această analiză a activităţii depuse, se trasează şi sarcinile principale care ne aşteaptă în noul an. Omul priveşte întotdeauna cu încredere spre anul care vine, sperînd realizarea tot mai trainică a dorinţei de a trăi în pace, înfăptuirea unei vieţi mai liniştite şi mai îmbelşugate, scutită de frica războiului. Dacă ne aducem aminte, anul trecut — anul 1957 — s-a început cu o oarecare neîncredere din partea multor cetăţeni ai ţării noastre. Intr-o oarecare măsură această neîncredere era motivată de situaţia grea în care se găsea ţara după evenimentele contrarevoluţionare petrecute în toamna anului 1956. Poporul muncitor din ţara noastră în frunte cu Partidul Muncitoresc Socialist Ungar şi guvernul revoluţionar muncitorescţărănesc a izbutit însă ca într-un timp relativ foarte scurt să restabilească ordinea legală şi să asigure condiţiile bunului mers al muncii. Mulţumită politicii sănătoase şi consecvente urmată de conducerea ţării, viaţa reintrat pe laguşul oi Annul ,şi astfel s-au deschis din nou orizonturile unei vieţi paşnice. Realizările anului trecut sunt foarte importante. Am continuat pe un drum mai sănătos construirea socialismului, depunînd astfel bazele victoriei definitive a orînduirii proletariatului. Putem afirma că s-a ridicat într-o măsură simţitoare şi nivelul de trai al celor ce muncesc. Pentru ca să ilustrăm această constatare, este de ajuns să amintim că în toate categoriile muncii salariile reale au crescut cu 8—15%, iar preţurile au rămas cele de dinaintea contrarevoluţiei. Desfiinţarea obligaţiilor de predare a cotelor ilustrează grăitor creşterea nivelului de trai al ţărănimii muncitoare. Cu un cuvînt, putem spune că anul trecut l-am încheiat cu încredere în viitor. Uniunea Democratică a Romînilor din Ungaria a desfăşurat şi în anul trecut o intensă muncă culturală între oamenii de naţionalitate romînă din ţară, lărgîndu-şi activitatea şi în direcţia muncii de lămurire şi a educaţiei politice. Trebuie să mărturisim însă fără înconjur că munca noastră de pînă acum mai are unele lipsuri. Noi simţim că din activitatea noastră culturală lipseşte elanul, unul din caracteristicile muncii noastre din anii precedenţi. Activiştii noştri culturali parcă s-au mulţumit cu rezultatele obţinute pînă acum. Să ne aducem numai aminte cu cîtă bucurie şi satisfacţie a fost primit cîte un ansamblu romînesc în comunele noastre! Ce aplauze furtunoase după un joc sau cîntec popular romînesc! Şi care-i situaţia azi? De mers merg oamenii la spectacole, dar nu sînt totdeauna satisfăcuţi de cele văzute. Aceasta înseamnă deci că publicul nostru aşteaptă programe la un nivel mai ridicat. Oare pot satisface ansamblurile noastre această cerinţă? Sigur că da! Conducătorii căminelor culturale, precum şi responsabilii noştri trebuie să întocmească repertoriul potrivit dorinţei publicului. Avem material bogat, numai să ne ştim folosi de el. Să ne inspirăm din comoara nesecată a folclorului nostru. Nu este localitate unde să nu găsim datine străvechi, care aşteaptă să fie prelucrate. Este de urmat exemplul activiştilor culturali de la Micherechi, care ştiu să se folosească de materialul local. După ce au prelucrat jocurile „Nunta din sat“ şi „Turca“, acum pregătesc cu multă însufleţire prezentarea pe scenă a unui obic°i străvechi: „Răpirea fetelor“. Oare grupele noastre de la Chitighaz, Apateu, Bedeu, Bătania şi celelalte n-ar fi capabile de o astfel de muncă? Ba da! Numai să se găsească conducătorul priceput! In această privinţă aşteptăm mult de la anul 1958. Vrem ca în anul aniversării Uniunii noastre să se pregătească bine toate grupele culturale ale naţionalităţii române. Un alt teren de muncă pentru noul an va fi acela pe care am început să activăm de curînd. Să ducem o muncă de lămurire permanentă în rîndurile oamenilor noştri romîni, despre politica sănătoasă a partidului şi guvernului nostru, în cadrul Frontului Patriotic Popular să mobilizăm pe locuitorii ţării noastre la o muncă însufleţită pentru întărirea regimului nostru de democraţie populară. Să întărim şi mai mult legăturile de colaborare prietenească, să adîncim şi mai mult frăţia dintre naţionalităţile şi popoarele noastre iubitoare de pace. Uniunea noastră doreşte pe această cale tuturor cetăţenilor de naţionalitate română, precum şi întregului popor muncitor din ţara noastră un an nou fericit, cu belşug şi încredere în viitor, încredere în viitor Sesiunea din decembrie a Adunării Naţionale Ungare In ziua de 14 decembrie s-a întrunit noua sesiune a parlamentului. Au luat parte la sesiune János Kádár, preşedintele consiliului de miniştri, şi membrii guvernului. Au fost de faţă numeroşi reprezentanţi ai corpului diplomatic. Sesiunea a fost deschisă de tovarăşul Sándor Rónai, preşedintele parlamentului, iar după aceea a luat cuvîntul tovarăşul István Kristóf, secretarul Consiliului Prezindenţial. Printre altele a accentuat că scopul principal al Consiliului Prezidenţial este asigurarea legalităţii socialiste şi lărgirea relaţiilor internaţionale. A comunicat că Consiliul Prezidenţial a ratificat convenţia încheiată cu Uniunea Sovietică referitor la statutul juridic al trupelor sovietice care staţionează în Ungaria şi că starea excepţională a fost ridicată începînd din ziua de 3 noiembrie a. c. în partea a doua a ordinei de zi a luat cuvîntul tovarăşul István Sebes, adjunctul ministrului de externe, care a făcut o dare de seamă asupra situaţiei internaţionale. A vorbit despre relaţiile externe ale ţării noastre, accentuînd că poporul nostru sprijină în întregime propunerile Uniunii Sovietice referitoare la menţinerea păcii şi la coexistenţa paşnică a popoarelor. în discuţia urmată după darea de seamă au luat cuvîntul deputatul János Péter, Vas Istvánné, Richard Horváth şi István Szabó, după care parlamentul a luat la cunoștință expozeul ministrului afacerilor externe.