Foaia Noastră, 1958 (Anul 2, nr. 1-24)

1958-01-01 / nr. 1

PIN LUMEA­­ LARGA Mesajele lui Bulganin către conducătorii statelor apusene înaintea conferinţei N. A. T. O., Bulganin, preşedintele con­siliului de miniştri, şi guver­nul sovietic au adresat diferi­telor state şi ţărilor membre ale N. A. T. O. scrisori sau note diplomatice. Această acţiune întreprinsă de guvernul sovietic şi cunos­cută sub denumirea de ,,ofensiva păcii“, are ca scop să înlăture primejdia unui nou război, grozăvii­le unui război atomic ce ar ameninţa omenirea. Bulganin în mesajul adresat lui Eisenhower, propune ca Uniunea Sovietică, Statele Unite şi Anglia să se obli­ge că nu vor întrebuinţa arme nucleare şi incepînd de la 1 ianuarie 1958 să suspende toate experien­ţele făcute cu armele ato­mice. Totodată propune ca în Eu­ropa să se înfiinţeze o zonă în care nu se vor fabrica şi nu se vor stoca arme atomice. Bul­garia propune ca ţările membre ale Trata­tului de la Varşovia şi sta­tele membre ale Alianţei Atlantice, să încheie un tratat de neagresiune. Mesajul accentuează: con­ducătorii statelor amintite să discute problemele litigioase în cadrul unei întîlniri personale. Discursul tovarăşului Hruşciov la cea de a IX-a sesiune a Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice La această sesiune .4. Gromiko, ministrul afacerilor externe al Uniu­nii Sovietice a ţinut un discurs în care a propus convocarea unei se­siuni extraordinare a O. N. U. pen­tru a discuta problema dezarmării. Tovarăşul Hruşciov, în discursul său rostit în cadrul sesiunii, a con­statat că uneltirile imperialiştilor de a dezbina unitatea ţărilor socialiste, au eşuat. A relevat că în zilele noas­tre tot mai mulţi oameni de stat din apus cer încetarea răz­boiului rece, curmarea cursei înarmărilor şi înfăptuirea coe­xistenţei paşnice. A vorbit de Xehru, V Xu. Kualli, Nasser, ministrul de externe cana­dian Smith, filozoful englez Husset. Kennan, fost ambasador S. U. A. la Moscova, ziaristul Hearst, care la rîndul lor au propus o apreciere mai rea­lă a relaţiilor de forţe în viaţa internaţională. Victoria orînduirii sociale nu depin­de de bombele atomice şi de hidro­gen. Soarta acestei lupte o va decide sistemul care va putea oferi pentru om mai multe bunuri piateriale şi spirituale. Politica iubitoare de pace a Uniunii Sovietice nu provine dintr-o oarecare slăbiciune. Uniunea Sovietică dispune de mij­loacele necesare pentru a, înfrîna orice aventură de război, înfiinţarea de baze pentru arme atomice, insti­tuirea de baze de lansare pentru ra­chete şi stocarea de proiectile de a­­tom în ţările din apusul Europei pre­tind ca şi Uniunea Sovietică să-şi întărească capacităţile de apărare. La rîndul nostru — a spus în în­cheiere tovarăşul Hruşciov — vom face totul ca în anul 1958 să elimi­năm cu totul politica războiului re­ce, ca oamenii să nu mai fie îngri­joraţi de soarta soţiilor, copiilor, mamelor lor. Academia Maghiară de Ştiinţă şi Academia Republicii Populare Ro­­mine au încheiat o convenţie de colaborare pe anul 1958. Convenţia a fost semnată din partea maghiară de Lajos Jánosi, aca­demician, secretar al Academiei Maghiare de Ştiinţă, iar din partea ro­­mînă de Nicolae Lupu, membru în prezidiul Academiei R. P. R. La semnarea convenţiei au fost de faţă Ion Popescu ambasadorul Republicii Populare Romine, Lajos Ligeti vicepreşedinte al Academiei Maghiare de Ştiinţă şi alţii. FOAIA NOASTRĂ Crîmpeie din „viaţa66 conferinţei IV. A. T. O. în palatul Chaillot din Paris unde a fost ţinută conferinţa N. A. T. O. au participat 15 şefi de guvern, 45 miniştri şi aproape 600 de experţi. La şedinţa de deschidere au asis­tat 1200 de ziarişti şi reporteri ai societăţilor de televiziune şi de ra­dio. A stîrnit o curiozitate deosebită automobilul lui Eisenhower, care era înzestrat cu geamuri din sticlă securit şi cu uşi blindate. Dealtcum automobilul a fost invadat de mul­ţimea de detectivi, cocoţaţi pe ma­şină, în sala unde s-a ţinut această con­ferinţă a fost construită cea mai perfectă instalaţie pentru interpreţi. Transformările făcute în palat pen­tru conferinţă au costat 25 milioa­ne de franci. Conferinţa N. A. T. O. a luat sfîrşit comunicatul redactat la în­cheierea conferinţei N. A. T. O. care a avut loc la Paris, con­ţine cîteva calomnii la adresa Uniunii Sovietice,­­ însă cu toate acestea pentru prima dată de la crea­rea acestei organizaţii vor­beşte despre dezarmare şi tra­tative internaţionale. Cu toate acestea constatarea de mai sus nu este în concordanţă cu faptul că 15 ţări în princi­piu au adoptat necesitatea în­fiinţării de noi baze pentru lansarea rachetelor şi pentru stocări de arme atomice. Au hotărît să pună la dispoziţia comandamentului suprem mi­litar al N. A. T. O.-ului arme nucleare şi proiectile balistice, ca în caz de nevoie să se folo­sească de ele. Problemele de ordin practic vor fi discutate în anul viitor in cadrul unor tratative bila­terale între statele interesate şi U. S. A. în orice caz Anglia, Turcia şi Olanda au acceptat, iar Norvegia, Dane­marca şi Islanda au refuzat ca pe teritoriul lor să se instaleze baze pentru arm­e-rachetă. Chiar şi Adenauer a acceptat numai în principiu şi a propus ca bazele pentru rachetele de rază lungă să se instaleze în Italia şi Franţa. Canada şi Belgia subliniază cu tărie necesitatea tratativelor internaţionale. Presa mondială ocupîndu-se de comunicatul dat la sfîrşitul conferinţei N. A. T. O. consta­tă că sprijinitorul principal al războiului rece este Dulles, şi că ministerul de externe ame­rican este constrîns să analize­ze noile aspecte ale situaţiei in­ternaţionale. Kerm­an, fostul ambasador al Statelor Unite la Moscova, este de părere că conferinţa N. A. T. O. de la Paris a creat difi­cultăţi în privinţa tratativelor ce s-ar purta cu Uniunea So­vietică. în general se poate constata că convocarea acestei conferinţe nu a avut ca scop menţinerea păcii, ci intensificarea pregă­tirilor de război. Astăzi deja este clar pentru toată lumea, că N. A. T. O. stă în calea rezolvării pe cale paş­nică a problemelor internaţio­nale. Noul Cod al Muncii în pregătire Consfătuirea Prezidiului Comitetului Central al Sindicatelor Prezidiul C. C. S. de curînd a ţinut o şedinţă unde Sándor Gáspár, secretarul general al U. C. S., a prezentat o dare de seamă despre consfătuirea re­prezentanţilor sindicatelor ma­ghiare şi iugoslave ţinută la Belgrad. Prezidiul a discutat apoi cele mai importante probleme principiale ale Codului Mun­cii în pregătire, între altele schimbările privind încetarea şi continuitatea raportului în muncă, răspunderea materi­ală, soluţionarea litigiilor de muncă şi contractele colective din uzină. După elaborare, proiectul se va înainta spre aprobare guvernului, de către Ministerul Muncii, Consiliul Muncii şi Prezidiul C. C. S. După apro­barea guvernului, proiectul se va supune timp de o lună discuţii­lor publice. Redactarea definitivă a textului se va face luînd în consi­derare propunerile şi mo­dificările rezultate din discuţiile publice, şi va intra în vigoare după a­­probarea Adunării Naţionale. După discutarea acestor pro­bleme, Prezidiul C. C. S. s-a ocupat de sarcinile ce se pre­zintă în domeniul protecţiei în muncă, în ultimul timp numărul accidentelor în mun­că s-a majorat,­­ după cum se poate constata din rapoar­tele primite. Aceasta se dato­­reşte faptului că în uzine nu se respectă instrucţiunile privi­toare la protecţia în muncă. E o greşeală gravă dacă condu­cătorii tehnici şi administra­tivi trec cu vederea acest lu­cru şi în felul acesta încu­rajează scăderea disciplinei în muncă, care nici de altfel nu este ireproşabilă, î­şi promo­vează posibilitatea accidente­lor. Ocupîndu-se de apărarea proprietăţii obşteşti, Prezidiul C. C. S. a stabilit că furturile şi sustragerile se datoresc mo­ralului scăzut în timpul şi după contrarevoluţie. Se vor reînfiinţa tribuna­lele sociale şi se vor orga­niza comisii a căror sar­cină va fi să elimine posi­bilităţile de furt şi furtul. în încheiere Prezidiul printr-o hotărîre a stabilit data celui de al XIX-lea congres, între 28 februarie și 2 martie 1958. Ş­TIRI DIN LUME PRAGA O delegaţie guvernamentală siria­nă a sosit la Praga. Şeful delegaţiei este ministrul de finanţe Haled Azem, iar membrii delegaţiei: Khalil Kallasz ministrul economiei naţio­nale şi Faher Kajali ministrul mun­cii. * LONDRA In discuţia asupra politicii externe guvernul englez a obținut o majori­tate de numai 38 voturi. Rezultatul votului a fost 289.251. Publicarea rezultatului a produs o surprindere. Deputații opoziției au cerut demisia guvernului. * NEW-YORK Lansarea rachetei Atlas a fost aminată pe anul viitor. * ADDIS-ABEBA La Addis Abeba a fost semnat tratatul de prietenie dintre Etiopia şi Japonia. LONDRA Lordul Hinchingbrooke a declarat î­n şedinţa parlamentului că guvernul englez prin admiterea instituirii de baze pentru arme-rachetă îşi asumă riscul de a fi atacată şi totodată asi­gură o apărare unilaterală pentru S. U. A. Bevan secretarul general al par­tidului laburist a declarat: faptul că avioanele americane au pe bordul lor bombe de hidrogen — înseamnă că se află în stare de mobilizare, de la care nu mai este decit un singur pas pînă la război. * MADRID John Foster Dulles ministrul de externe al S. U. A. a vizitat baza militară aeriană de la Torejoni din Spania. La sosire a fost primit de ministrul de externe spaniol Cas­­tiella. Propunerea guvernului U.R.S.S. Este intreresant şi caracte­ristic că în timp ce la confe­rinţa N. A. T. O. s-au discutat posibilităţile intensificării pre­gătirilor de război, pînă atunci Uniunea Sovietică a prezentat Adunării Generale a O. N. I. propuneri cu privire la co­existenţa paşnică a diferitelor state. Propunerea Uniunii So­vietice conţine următoarele principii: 1. Respectarea reciprocă a integrităţii teritoriale şi a su­veranităţii. 2. Neagresiunea. 3. Neamestecul reciproc în treburile interne, sub nici un motiv de ordin economic, po­litic sau ideologic. 4. Menținerea legăturilor bazate pe egalité şi avantaj reciproc. 5. Coexistență paşnică. Propunerea cheamă toate sta­tele ca în viitor litigiile ce s-ar ivi să se rezolve exclusiv prin mijloace paşnice.

Next