Foaia Noastră, 1959 (Anul 3, nr. 1-24)
1959-01-01 / nr. 1
. Oamenilor muncii din R.P.R. le urăm mari şi noi succese în construirea socialismului, în lupta pentru măreţele idealuri ale omenirii, pace şi prietenie între popoare. Proclamarea la 30 decembrie 1947 a R. P. R., republica celor ce muncesc din oraşe şi sate a însemnat pentru poporul român o măreaţă victorie eroică, încununarea luptelor de secole , răscoale şi răzvrătiri împotriva domniilor asupritoare, bătălii împotriva stăpînirilor duşmane şi străine. De la Proclamarea Republicii Populare Romíne au trecut 11 ani în care s-au ridicat construcţii măreţe şi întregul popor muncitor a fost chemat la lupta pentru construirea socialismului. Actul revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie, care a creat un puternic sector socialist, sectorul conducător în economia ţării, a pus bazele industrializării socialiste. în primul plan cincinal s-au construit şi reconstruit peste 200 de întreprinderi industriale. în decursul acestor unsprezece ani a intrat în funcţiune primul reactor atomic, s-a terminat construcţia ciclotronului romînesc, s-a realizat o producţie de ţiţei ce întrece cu două milioane tone cea mai mare producţie anuală din timpul regimului burghezo-moşieresc. La Hunedoara funcţionează din plin cel mai mare furnal din R.P.R., giganticul laminor de la Roman a fost dat în exploatare; primele produse romîneşti de mase plastice pot fi folosite de oamenii muncii; prima fabrică de penicilină romînă dă o producţie apreciată nu numai în Romînia ci şi peste hotare; regiunea Constanţa este colectivizată în întregime; în ultimul an au intrat în funcţiune bateria II-a de cocs la Uzina cocsochimică şi două cuptoare ale oţelăriei electrice la Combinatul Siderurgic „Gh. Gheorghiu- Dej“—Hunedoara, linia electrică de 110 kV Borzeşti—Bacău—Roman—Bicaz, conducte de transportat gaz metan în lungime de 442 km, fabrica de acid sulfuric de la Copşa Mică, Combinatul de cauciuc Zorile, Fabrica de zahăr Livezi etc. Pe lîngă dezvoltarea industriei şi a agriculturii socialiste putem enumera multele rezultate ale culturalizării maselor. Numai simpla enumerare a unor fapte şi cifre ca: lichidarea analfabetismului, dublarea numărului şcolilor medii faţă de 1938—1939, cele de peste 110 unităţi de învăţămînt superior, peste 12.000 cămine culturale şi case de citit, aproape 100 de teatre şi instituţii de muzică, ne îndreptăţesc să afirmăm acest lucru. De la lunga şi greaua perioadă a vieţii cu tot felul de stăpîni poporul a ajuns să fie stăpîn în ţara lui. Visurile ispăşite adeseori cu sînge de generaţii de luptători şi de eroi ai dreptăţii sociale s-au transformat în realitate luminoasă cu perspective nelimitate pentru ca truditorii de la sate şi de la oraşe, sub steagul revoluţiei socialiste să-şi poată făuri viitorul luminos într-o patrie despre care se poate spune cu mîndrie că este într-adevăr a lor. Iar în cei 11 ani care s-au scurs de la nașterea Republicii Populare Române au dovedit temeinicia visului întruchipat în realitatea istorică. Nădejdile care au înflorit atunci în milioane de inimi au dat roadă în stema ţării cu spice şi cu sonde, punînd în tot atîtea inimi pecetea încrederii în propăşirea necontenită a patriei romíne, în biruinţa socialismului. La cea de a unsprezecea aniversare a R. P. Romíne FOAIA NOASTRĂ NOUL AN CU NOI PLANURI... A trecut încă un an de activitate rodnică pentru oamenii muncii din ţara noastră, în cursul acestui an ce a trecut, pe lîngă oraşe s-au dezvoltat şi s-au ridicat şi comunele de pe întinsul patriei. începe să dispară deosebirea dintre oraş şi sat, între ele şi comunele locuite şi de romîni, care trăiesc într-o prietenie frăţească cu celelalte naţionalităţi, s-au dezvoltat foarte mult. Aceste comune au fost vizitate de echipe culturale romîneşti, s-au ţinut mitinguri de pace şi de prietenie care au scos în evidenţă puterea şi dragostea de pace a oamenilor muncii. Aletea, în decursul celor 14 ani aspectul acestei comune s-a schimbat complet. Pentru românii din comună un lucru important e şcoala cu limba de predare română. în această şcoală — după cum ne spune tovarăşul Ioan Mészáros, directorul şcolii — învaţă 137 de elevi sub conducerea a 9 pedagogi. Anul trecut au fost repartizaţi la şcoală trei pedagogi noi: Etelca Vereş învăţătoare, profesoara Karmacsi Lajosné şi profesorul Géza Vârâţii. Géza Váradi este tipul pedagogului care munceşte foarte mult. Pe lângă faptul că predă la şcoală, duce o activitate rodnică la U. T. C., e membru al echipei culturale române din comună, e conducătorul pionierilor de la şcoală. Un lucru care aşteaptă să fie rezolvat e problema sălii de gimnastică: în curtea şcolii se găseşte o clădire cu o sală mare, care cu oarecare cheltuieli s-ar putea transforma ori în trei săli de învăţămînt, ceea ce ar fi foarte important pentru şcoală, deoarece atunci nu ar fi siliţi ca elevii din 2 clase să umble la şcoală după masă, sau eventual să fie transformată într-o sală de gimnastică care ar fi spre folosul întregii comune. A doua problemă a învăţămîntului o constituie înfiinţarea unei grădiniţe pentru copiii români, problemă care a rămas încă nerezolvată. Căminul cultural aproape în fiecare zi găzduieşte cite o manifestare. Tovarăşul Gheorghe Nistor, directorul căminului împreună cu conducătorii organizaţiilor de masă, este preocupat tocmai de întocmirea planului de activitate pentru primele 3 luni ale noului an. în fiecare săptămînă se va ţine cite o şedinţă la care se vor discuta cele mai importante probleme politice, culturale şi agricole. Echipa culturală a participat la 2 turnee culturale în plasa Makó şi în judeţul Borsod. Au participat la festivalul de dansuri de la Giula, iar mai tîrziu au ieşit primii la festivalul de dansuri naţionale pe ţară de la Balatonfüred, în anul ce vine vor pleca în Romînia la invitaţia unei echipe culturale din R. P. R. pentru un turneu de 10 zile. Micherechi. Atît preşedintele statului cît şi oamenii din comună aşteaptă de la noul an multe lucruri frumoase. în primul rînd ar dori ca să termine noua clădire a grădiniţei de copii pe care o aşteaptă cu nerăbdare. Pe lîngă aceasta e planificată şi construirea unei locuinţe pentru medic. Se simte foarte mult lipsa unui cămin cultural corespunzător, deoarece actuala clădire e cam mică. Gheorghe Dulău şi echipa culturală din comuna se pregătesc cu sîrguinţă pentru diferite reprezentaţii. în comună a fost reorganizat un cor mixt cu 30 de membri. Un asemenea cor a fost organizat şi la şcoala din comună unde activitatea culturală e destul de bogată şi variată. Echipa culturală din Micherechi a participat la rularea filmului ,,Contrabandiştii“ (Csempészek) de Szabó Pál şi acum se pregătesc pentru un turneu în judeţul Heves, iar pentru cea de a l(-a aniversare a existenţei Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria învaţă piese, cîntece şi dansuri noi. Pionierii şcolii române după cum ne spune profesorul Gheorghe Martin — pe lîngă învăţătura, în cadrul diferitelor cercuri de specialitate ca „cercul, de fiert“, „de cusut“ etc., învaţă sîrguincios deoarece fiecare participant trebuie să dea şi un examen din cele învăţate acolo, Centrolul Unguresc. Căminul din această comună va primi o nouă sală de lectură şi pe lîngă aceasta încă două camere care vor uşura munca echipei culturale. Se continuă construirea trotuarului de beton, se va lărgi reţeaua de electricitate, se va clădi o sală de gimnastică, în serile de iarnă se vor organiza diferite şedinţe pentru lărgirea cunoştinţelor oamenilor muncii. Colectivistul Lazăr Van ziua lucrează în gospodărie, iar seara conduce repetiţiile echipei culturale. în anul trecut au vizitat cinci comune locuite şi de romîni, iar anul acesta ar vrea să debuteze în mai multe comune, ar dori să plece şi în turneu. Bătania. Căminul cultural al cărui director este Mihai Dénes e un adevărat furnicar deoarece tinerii din comună se adună aici la repetiţii. Nu de mult au învăţat marea operetă intitulată „Undeva la Sud“ (Valahol Délen) de Tahi László şi Kemény Egon. Un cămin funcţionează diferite cercuri de specialitate ca cel de fotografiat unde învaţă 22 de tineri, o şcoală de muzică la care învaţă să cînte la diferite instrumente muzicale 90 de persoane. Anul trecut au dat peste 20 de reprezentaţii şi au participat la un turneu de 5 zile. Chitighaz. Această comună a primit anul trecut foarte multe lucruri frumoase, printre altele şi o şcoală nouă şi modernă, canalizare, trotuare de beton etc., etc. Căminul cultural al cărui director este Rózsahegyi András, a găzduit multe reprezentaţii şi întruniri prieteneşti. Numărul membrilor echipei culturale din comună în ultimul timp s-a sporit cu noi tineri, în ultimele luni din partea unor tineri s-a manifestat o atitudine greşită şi inadmisibilă. Aceste greşeli trebuie neapărat înlăturate ca să nu stingherească munca întregului colectiv. A. M. CONCURS Ministerul Culturii, Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria şi Redacţia Foii Noastre publică un concurs pentru pregătirea unor lucrări care se ocupă cu rolul naţionalităţii române în Republica Sovietică Maghiară, sau cu istoria mişcării muncitoreşti şi a celor ţărăneşti din Ungaria cu privire la naţionalitatea romînă. Se poateparticipa cu studii, articole şi creaţii literare, avînd următoarele teme: — Amintiri despre Republica Sovietică Maghiară.— Prelucrarea monografică a vieţii unei comune locuite de romîni. — Participarea naţionalităţii române în mişcarea ţărănească din Viharsarok. — Situaţia naţionalităţii române în timpul fascismului horthyst. — O creaţie literară zugrăvind una dintre temele de mai sus. Premiile sunt următoarele: premiul I: 1000 forinţi premiul II: 800 forinţi premiul III: 500 forinţi Data trimiterii manuscriselor este 15 martie 1059. Manuscrisele se vor trimite la următoarea adresă: Művelődésügyi Minisztérium Nemzetiségi Osztály (Budapest V., Szalay u. 10—14.). Rezultatele concursului de recitare şi citit expresiv dintre şcolile noastre In numărul trecut al gazetei noastre ne am ocupat de organizarea unui concurs de recitare de poezii şi citit expresiv în limba romînă menit să stimuleze îndrăgirea, însuşirea cît mai perfectă a limbii la şcolile noastre. Concursul a fost organizat de către Comitetul pedagogic al şcolilor româneşti din ţară sub auspiciile Uniuniii Democratice a Romînilor care a asigurat fondul material necesar pentru acoperirea cheltuielilor ivite, premii, spese de călătorie etc. Dintre şcolile solicitate să ia parte la concurs au participat: şcoala generală din Giula, Micherechi, Chitighaz şi Bătania.. Şi după cum s-au putut convinge toţi aceia care au fost de faţă, concursul a avut un efect moral care a întrecut şi cele mai optimiste aşteptări. în juriu au fost aleşi tovarăşul Marius Turcu ca preşedinte, tovarăşele Székelyné, Ecaterina Tyirityan şi tovarăşii Iosif Balogh şi Iosif Csala. (Fiecare membru al juriului a primit o listă pe care s-a notat numele concurentului şi punctele obţinute.) S-a avut în vedere accentul, pronunţarea, semnele de punctuaţie şi la recitări natural şi memorizarea. Imparţialitatea aprecierii juriului o dovedeşte şi faptul că între notele date de membrii juriului n-au fostdeosebiri esenţiale. Concurenţii au fost împărţiţi pe două grupe: clasele a V-a şi a Vl-a formau grupa I iar clasele a ViI-a şi a VIII-a, grupa a Il-a. De la fiecare şcoală puteau participa câte 8 elevi. Cei din clasele a V-a şi a Vl-a aveau de citit „Bunica“ de R. Delavrancea ca lectură indicată la timp, deci cunoscută, şi încă un text anunţat la faţa locului. Iar ca poezie „Vestitorii primăverii“ de G. Coşbuc şi de ales „Ciobănaşul“ de Şt. O. Iosif ori „Seara“ de D. Goga. Grupa a doua avea de citit „Să nu uiţi Darie“ de Zaharia Stancu şi un text indicat la faţa locului, poezia „Cu mii de cai putere“ de M. Beniuc şi de ales „Sara pe deal“ de M. Eminescu sau „1917“ de A. Toma. în total au luat parte 25 de elevi şi eleve. Din grupa I-a la citit cele trei premii le-au revenit următorilor elevi şi eleve: I. Maria Kara clasa a V-a, Giula. II. Ana Mocan clasa a V-a, Chitighaz. III. Maria Budai clasa a Vl-a, Giula. La recitări: I. Maria Budai clasa a Vl-a, Giula. II. Florentina Ruja clasa a V-a, Micherechi. III. Ano Oros clasa a V-a Micherechi. Grupa a doua la cititul expresiv: I. Teodor Gurzău clasa a VIII-a, Giula. II. Ladislau Roxin clasa a VIII-a, Micherechi. III. a fost împărţit între Ştefan Csaba Chitighaz şi Gheorghe Brad Giula. Punctul culminant al concursului l-au constituit recitările grupei a doua. Aici s-au dat „luptele cele mai înverşunate“. S-a obţinut următorul rezultat: I. Petru Ruja clasa a VH-a, Giula. II. Maria Paraszla clasa a VIII-a Chitighaz. III. Ladislau Roxin clasa a VIII-a Micherechi. Juriul a mai găsit de cuviinţă să acorde un premiu special elevei Delia Magdii clasa a VIII-a de la Bătania care a recitat foarte bine poezia „Cu mii de cai putere“. Ca încheiere putem afirma că concursul şi-a a ajuns scopul propus, s-a dovedit a fi un stimulent pentru scoaterea în evidență şi mai mult a frumuseții limbii române la şcolile noastre. /. Cronicaru Serbare La Bătania pionierii şcolii române din propria lor iniţiativă şi fără să fie avizaţi şi pedagogii, au organizat o serbare bine reuşită de Moş Crăciun. La serbare pe lîngă membrii corpului profesoral şi elevii şcolii, au fost prezenţi şi mai mulţi pă şcolară linţi. în cadrul serbării elevii au prezentat cîntece populare, apoi Moş Crăciun a făcut o apreciere a muncii fiecărui elev, dîndu-le îndrumări şi sfaturi pentru viitor. Serbarea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă şi familiară. A. H.