Foaia Noastră, 1959 (Anul 3, nr. 1-24)

1959-01-01 / nr. 1

. Oamenilor muncii din R.P.R. le urăm mari şi noi succese în construirea socialismului, în lupta pentru măreţele idealuri ale omenirii, pace şi prietenie între popoare. Proclamarea la 30 decem­brie 1947 a R. P. R., republica celor ce muncesc din oraşe şi sate a însemnat pentru popo­rul român o măreaţă victorie eroică, încununarea luptelor de secole , răscoale şi răzvră­tiri împotriva domniilor asupri­toare, bătălii împotriva stăpî­­nirilor duşmane şi străine. De la Proclamarea Republi­cii Populare Romíne au trecut 11 ani în care s-au ridicat con­strucţii măreţe şi întregul po­por muncitor a fost chemat la lupta pentru construirea socia­lismului. Actul revoluţionar al naţionalizării principalelor mij­loace de producţie, care a creat un puternic sector socia­list, sectorul conducător în economia ţării, a pus bazele industrializării socialiste. în primul plan cincinal s-au con­struit şi reconstruit peste 200 de întreprinderi industriale. în decursul acestor unsprezece ani a intrat în funcţiune primul reactor atomic, s-a terminat construcţia ciclotronului romî­­nesc, s-a realizat o producţie de ţiţei ce întrece cu două milioa­ne tone cea mai mare producţie anuală din timpul regimului burghezo-moşieresc. La Hune­doara funcţionează din plin cel mai mare furnal din R.P.R., giganticul laminor de la Ro­man a fost dat în exploatare; primele produse romîneşti de mase plastice pot fi folosite de oamenii muncii; prima fabrică de penicilină romînă dă o pro­ducţie apreciată nu numai în Romînia ci şi peste hotare; re­giunea Constanţa este colecti­vizată în întregime; în ultimul an au intrat în funcţiune bate­ria II-a de cocs la Uzina cocso­­chimică şi două cuptoare ale oţelăriei electrice la Combina­tul Siderurgic „Gh. Gheorghiu- Dej“—Hunedoara, linia electri­că de 110 kV Borzeşti—Ba­cău—Roman—Bicaz, conducte de transportat gaz metan în lungime de 442 km, fabrica de acid sulfuric de la Copşa Mică, Combinatul de cauciuc Zorile, Fabrica de zahăr Livezi etc. Pe lîngă dezvoltarea indus­triei şi a agriculturii socialiste putem enumera multele rezul­tate ale culturalizării maselor. Numai simpla enumerare a u­­nor fapte şi cifre ca: lichidarea analfabetismului, dublarea nu­mărului şcolilor medii faţă de 1938—1939, cele de peste 110 unităţi de învăţămînt superior, peste 12.000 cămine culturale şi case de citit, aproape 100 de teatre şi instituţii de muzică, ne îndreptăţesc să afirmăm a­­cest lucru. De la lunga şi greaua pe­rioadă a vieţii cu tot felul de stăpîni poporul a ajuns să fie stăpîn în ţara lui. Visurile is­păşite adeseori cu sînge de ge­neraţii de luptători şi de eroi ai dreptăţii sociale s-au transfor­mat în realitate luminoasă cu perspective nelimitate pentru ca truditorii de la sate şi de la oraşe, sub steagul revoluţiei socialiste să-şi poată făuri vii­torul luminos într-o patrie despre care se poate spune cu mîndrie că este într-adevăr a lor. Iar în cei 11 ani care s-au scurs de la nașterea Republicii Populare Române au dovedit temeinicia visului întruchipat în realitatea istorică. Nădejdile care au înflorit atunci în mi­lioane de inimi au dat roadă în stema ţării cu spice şi cu son­de, punînd în tot atîtea inimi pecetea încrederii în propăşi­rea necontenită a patriei romí­ne, în biruinţa socialismului. La cea de a unsprezecea aniversare a R. P. Romíne FOAIA NOASTRĂ NOUL AN CU NOI PLANURI... A trecut încă un an de acti­vitate rodnică pentru oamenii muncii din ţara noastră, în cursul acestui an ce a trecut, pe lîngă oraşe s-au dezvoltat şi s-au ridicat şi comunele de pe întinsul patriei. începe să dispară deosebirea dintre oraş şi­ sat, între ele şi comunele lo­cuite şi de romîni, care trăiesc într-o prietenie frăţească cu celelalte naţionalităţi, s-au dez­voltat foarte mult. Aceste co­mune au fost vizitate de echi­pe culturale romîneşti, s-au ţi­nut mitinguri de pace şi de prietenie care au scos în evi­denţă puterea şi dragostea de pace a oamenilor muncii. Aletea, în decursul celor 14 ani aspectul acestei comune s-a schimbat complet. Pentru românii din comună un lucru important e şcoala cu limba de predare română. în această şcoală — după cum ne spune tovarăşul Ioan Mészáros, di­rectorul şcolii — învaţă 137 de elevi sub conducerea a 9 pe­dagogi. Anul trecut au fost re­partizaţi la şcoală trei peda­gogi noi: Etelca Vereş învăţă­toare, profesoara Karmacsi La­­josné şi profesorul Géza Vârâ­ţii. Géza Váradi este tipul pe­dagogului care munceşte foar­te mult. Pe lângă faptul că predă la şcoală, duce o activi­tate rodnică la U. T. C., e membru al echipei culturale române din comună, e con­ducătorul pionierilor de la şcoală. Un lucru care aş­teaptă să fie rezolvat e proble­ma sălii de gimnastică: în cur­tea şcolii se găseşte o clădire cu o sală mare, care cu oare­care cheltuieli s-ar putea transforma ori în trei săli de învăţămînt, ceea ce ar fi foar­te important pentru şcoală, deoarece atunci nu ar fi siliţi ca elevii din 2 clase să umble la şcoală după masă, sau even­tual să fie transformată într-o sală de gimnastică care ar fi spre folosul întregii comune. A doua problemă a învăţămîn­­tului o constituie înfiinţarea unei grădiniţe pentru copiii români, problemă care a ră­mas încă nerezolvată. Căminul cultural aproape în fiecare zi găzduieşte cite o manifestare. Tovarăşul Gheorghe Nistor, directorul căminului împreună cu conducătorii organizaţiilor de masă, este preocupat toc­mai de întocmirea planului de activitate pentru primele 3 luni ale noului an. în fiecare săptămînă se va ţine cite o şe­dinţă la care se vor discuta cele mai importante probleme politice, culturale şi agricole. Echipa culturală a participat la 2 turnee culturale în plasa Makó şi în judeţul Borsod. Au participat la festivalul de dan­suri de la Giula, iar mai tîrziu au ieşit primii la festivalul de dansuri naţionale pe ţară de la Balatonfü­red, în anul ce vine vor pleca în Romînia la invita­ţia unei echipe culturale din R. P. R. pentru un turneu de 10 zile. Micherechi. Atît preşedinte­le statului cît şi oamenii din comună aşteaptă de la noul an multe lucruri frumoase. în primul rînd ar dori ca să ter­mine noua clădire a grădiniţei de copii pe care o aşteaptă cu nerăbdare. Pe lîngă aceasta e planificată şi construirea unei locuinţe pentru medic. Se sim­te foarte mult lipsa unui că­min cultural corespunzător, deoarece actuala clădire e cam mică. Gheorghe Dulău şi echipa culturală din comuna se pregătesc cu sîrguinţă pen­tru diferite reprezentaţii. în comună a fost reorganizat un cor mixt cu 30 de membri. Un asemenea cor a fost organizat şi la şcoala din comună unde activitatea culturală e destul de bogată şi variată. Echipa culturală din Micherechi a participat la rularea filmului ,,Contrabandiştii“ (Csempé­szek) de Szabó Pál şi acum se pregătesc pentru un turneu în judeţul Heves, iar pentru cea de a l(­-a aniversare a existen­ţei Uniunii Democratice a Ro­mânilor din Ungaria învaţă piese, cîntece şi dansuri noi. Pionierii şcolii române după cum ne spune profesorul Gheorghe Martin — pe lîngă învăţătura, în cadrul diferitelor cercuri de specialitate ca „cer­cul, de fiert“, „de cusut“ etc., învaţă sîrguincios deoarece fiecare participant trebuie să dea şi un examen din cele în­văţate acolo, Centrolul Unguresc. Căminul din această comună va primi o nouă sală de lectură şi pe lîngă aceasta încă două came­re care vor uşura munca echi­pei culturale. Se continuă con­struirea trotuarului de beton, se va lărgi reţeaua de electri­citate, se va clădi o sală de gimnastică, în serile de iarnă se vor organiza diferite şedin­ţe pentru lărgirea cunoştinţe­lor oamenilor muncii. Colecti­vistul Lazăr Van ziua lucrea­ză în gospodărie, iar seara conduce repetiţiile echipei culturale. în anul trecut au vizitat cinci comune locuite şi de romîni, iar anul acesta ar vrea să debuteze în mai multe comune, ar dori să plece şi în turneu. Bătania. Căminul cultural al cărui director este Mihai Dénes e un adevărat furnicar deoarece tinerii din comună se adună aici la repetiţii. Nu de mult au învăţat marea ope­retă intitulată „Undeva la Sud“ (Valahol Délen) de Tahi László şi Kemény Egon. Un cămin funcţionează diferite cercuri de specialitate ca cel de fotografiat unde învaţă 22 de tineri, o şcoală de muzică la care învaţă să cînte la dife­rite instrumente muzicale 90 de persoane. Anul trecut au dat peste 20 de reprezentaţii şi au participat la un turneu de 5 zile. Chitighaz. Această comună a primit anul trecut foarte multe lucruri frumoase, prin­tre altele şi o şcoală nouă şi modernă, canalizare, trotuare de beton etc., etc. Căminul cultural al cărui director este Rózsahegyi András, a găzduit multe reprezentaţii şi întru­niri prieteneşti. Numărul membrilor echipei culturale din comună în ultimul timp s-a sporit cu noi tineri, în ul­timele luni din partea unor ti­neri s-a manifestat o atitudine greşită şi inadmisibilă. Aceste greşeli trebuie neapărat înlă­turate ca să nu stingherească munca întregului colectiv. A. M. CONCURS Ministerul Culturii, Uniunea De­mocratică a Românilor din Ungaria şi Redacţia Foii Noastre publică un concurs pentru pregătirea unor lucrări care se ocupă cu rolul na­ţionalităţii române în Republica Sovietică Maghiară, sau cu istoria mişcării muncitoreşti şi a celor ţă­răneşti din Ungaria cu privire la naţionalitatea romînă. Se poate­­participa cu studii, articole şi crea­ţii literare, avînd următoarele te­me: — Amintiri despre Republica So­vietică Maghiară.­­— Prelucrarea monografică a vieţii unei comune locuite de ro­­mîni. — Participarea naţionalităţii ro­mâne în mişcarea ţărănească din Viharsarok. — Situaţia naţionalităţii române în timpul fascismului horthyst. — O creaţie literară zugrăvind una dintre temele de mai sus. Premiile sunt următoarele: premiul I: 1000 forinţi premiul II: 800 forinţi premiul III: 500 forinţi Data trimiterii manuscriselor es­te 15 martie 1059. Manuscrisele se vor trimite la ur­mătoarea adresă: Művelődésügyi Minisztérium Nemzetiségi Osztály (Budapest V., Szalay u. 10—14.). Rezultatele concursului de recitare şi citit expresiv dintre şcolile noastre In numărul trecut al gazetei noastre ne am ocupat de organiza­rea unui concurs de recitare de poe­zii şi citit expresiv în limba romînă menit să stimuleze îndrăgirea, însu­şirea cît mai perfectă a limbii la şcolile noastre. Concursul a fost organizat de către Comitetul pedagogic al şcoli­lor româneşti din ţară sub auspiciile Uniuniii Democratice a Romînilor care a asigurat fondul material ne­cesar pentru acoperirea cheltuielilor ivite, premii, spese de călătorie etc. Dintre şcolile solicitate să ia par­te la concurs au participat: şcoala generală din Giula, Micherechi, Chi­tighaz şi Bătania.. Şi după cum s-au putut convinge toţi aceia care au fost de faţă, con­cursul a avut un efect moral care a întrecut şi cele mai optimiste aştep­tări. în juriu au fost aleşi tovarăşul Marius Turcu ca preşedinte, tovară­şele Székelyné, Ecaterina Tyirityan şi tovarăşii Iosif Balogh şi Iosif Csala. (Fiecare membru al juriului a primit o listă pe care s-a notat numele concurentului şi punctele obţinute.) S-a avut în vedere ac­centul, pronunţarea,­­ semnele de punctuaţie şi la recitări natural şi memorizarea. Imparţialitatea apre­cierii juriului o dovedeşte şi faptul că între notele date de membrii ju­riului n-au fost­­deosebiri esenţiale. Concurenţii au fost împărţiţi pe două grupe: clasele a V-a şi a Vl-a formau grupa I iar clasele a ViI-a şi a VIII-a, grupa a Il-a. De la fie­care şcoală puteau participa câte 8 elevi. Cei din clasele a­ V-a şi a Vl-a aveau de citit „Bunica“ de R. De­­lavrancea ca lectură indicată la timp, deci cunoscută, şi încă un text anunţat la faţa locului. Iar ca poe­zie „Vestitorii primăverii“ de G. Coşbuc şi de ales „Ciobănaşul“ de Şt. O. Iosif ori „Seara“ de D. Goga. Grupa a doua avea de citit „Să nu uiţi Darie“ de Zaharia Stancu şi un text indicat la faţa locului, poezia „Cu mii de cai putere“ de M. Be­­niuc şi de ales „Sara pe deal“ de M. Eminescu sau „1917“ de A. To­ma. în total au luat parte 25 de elevi şi eleve. Din grupa I-a la citit cele trei premii le-au revenit următorilor elevi şi eleve: I. Maria Kara clasa a V-a, Giula. II. Ana Mocan clasa a V-a, Chi­tighaz. III. Maria Budai clasa a Vl-a, Giula. La recitări: I. Maria Budai clasa a Vl-a,­ Giula. II. Florentina Ruja clasa a V-a, Micherechi. III. Ano Oros clasa a V-a Miche­rechi. Grupa a doua la cititul expresiv: I. Teodor Gurzău clasa a VIII-a, Giula. II. Ladislau Roxin clasa a VIII-a, Micherechi. III. a fost împărţit între Ştefan Csaba Chitighaz şi Gheorghe Brad Giula. Punctul culminant al concursului l-au constituit recitările grupei a doua. Aici s-au dat „luptele cele mai înverşunate“. S-a obţinut ur­mătorul rezultat: I. Petru Ruja clasa a VH-a, Giula. II. Maria Paraszla clasa a VIII-a Chitighaz. III. Ladislau Roxin clasa a VIII-a Micherechi. Juriul a mai găsit de cuviinţă să acorde un premiu special elevei De­lia Magdii clasa a VIII-a de la Bă­tania care a recitat foarte bine poe­zia „Cu mii de cai putere“. Ca încheiere putem afirma că concursul şi-a a ajuns scopul pro­pus, s-a dovedit a fi un stimulent pentru scoaterea în evidență şi mai mult a frumuseții limbii române la şcolile noastre. /. Cronicaru Serbare La Bătania pionierii şcolii române din propria lor iniţiativă şi fără să fie avizaţi şi pedagogii, au organi­zat o serbare bine reuşită de Moş­ Crăciun. La serbare pe lîngă mem­brii corpului profesoral şi elevii şco­lii, au fost prezenţi şi mai mulţi pă­ şcolară linţi. în cadrul serbării elevii au prezentat cîntece populare, apoi Moş­ Crăciun a făcut o apreciere a muncii fiecărui elev, dîndu-le în­drumări şi sfaturi pentru viitor. Serbarea s-a desfăşurat într-o atmo­sferă caldă şi familiară. A. H.

Next